1 Este mult mai bine să dojenești decât, tăcând, să fierbi de mânie,Ps 140,6 Pr 25,12
2 Și cel care se mărturisește va fi apărat de pagubă.
3 Precum este năzuința famenului a se apropia de fecioară, așa este cel care face judecată cu sila.Sir 10,20
4 Este câte unul care tace și se află înțelept, și este câte unul care se face urât pentru vorba cea multă.
5 Și este unul care tace, pentru că n-are ce să răspundă, și altul care tace, pentru că știe că este vremea să tacă.
6 Omul înțelept va tăcea până la vreme, iar cel îngâmfat și nebun va trece peste vreme.Pr 25,11 Ecc 3,7 Sir 32,5
7 Cel care înmulțește cuvintele se va face urât tuturor, și cel înfumurat de asemenea.Pr 10,19
8 Este spor care aduce omului pagubă și este câștig spre nenorocire.Pr 10,2
9 Este dare care nu-ți va folosi, și este dare cu îndoită răsplătire.
10 Poate să-ți vină smerenia după slavă și se poate ca, după smerenie, să ridici capul până la slavă.Pr 16,18 1Ptr 5,5
11 Câte unul cumpără multe cu puțin, și altul plătește cu șapte părți mai mult.
12 Cel înțelept în cuvinte se va face iubit, iar darurile celor nebuni se vor lepăda.Sir 18,17
13 Darul celui fără de minte nu-ți va folosi; că ochii lui, în loc de unul, sunt mulți.
14 Puține va da și multe va cere, și va deschide gura sa ca un ispravnic.
15 Astăzi va da împrumut, și mâine va cere înapoi. Urât om este unul ca acesta.Sir 18,15
16 Nebunul va zice: N-am nici un prieten și faptele mele cele bune nu primesc nici o recunoștință.Ps 40,9
17 Cei care mănâncă pâinea mea sunt răi cu limba.
18 De câte ori și câți îl vor batjocori pe el?
19 Mai bună este căderea pe pământ, decât căderea din pricina limbii; așa și căderea celor răi va veni degrabă.
20 Un om urâcios este ca o glumă proastă, repetată într-una de neghiobi.
21 Din gura celui prost nu se primește o pildă, că nu o va zice la vremea ei.Pr 25,11
22 Sunt oameni care sunt opriți de la păcat din pricina sărăciei; aceștia, în somnul lor, nu sunt prigoniți de remușcări.
23 Este câte unul care-și pierde viața din rușine neînțeleaptă și de dragul unui nebun se ruinează.
24 Și este câte unul care pentru rușine face făgăduieli mari prietenului, și-l câștigă pe el vrăjmaș în zadar.
25 Batjocură rea este la om minciuna, în gura celor neînvățați pururea va fi.
26 Mai bun este furul decât cel care pururea minte; iar amândoi vor fi moștenitorii pieirii.
27 Năravul omului mincinos este ocară și rușinea lui este cu el pururea.
28 Cel înțelept la cuvânt se va înălța și omul înțelept va plăcea celor mari.Fc 41,38-39 Dn 2,46.48
29 Cel care lucrează pământul va înălța stogul său, și cel care place celor mari se va curăți de nedreptate.Pr 12,11 Pr 28,19
30 Ospețele și darurile orbesc ochii înțelepților și, ca zăbala în gură, abat mustrările.Ies 23,8 Dt 16,19
31 Înțelepciunea ascunsă și comoara neștiută, ce folos este de amândouă?Sir 41,17
32 Mai bun este omul care își ascunde nebunia sa, decât omul care își ascunde înțelepciunea sa.Ies 33,8
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Există o mustrare care nu este la timp
și există cel care tace:
acesta este inteligent.
1 Este mult mai bine să dojenești decât, tăcând, să fierbi de mânie,
2 E mai bine să mustri decât să te mânii.
2 Și cel care se mărturisește va fi apărat de pagubă.
3 Cine recunoaște va fi cruțat de defecte.
3 Precum este năzuința famenului a se apropia de fecioară, așa este cel care face judecată cu sila.
4 Ca dorința unui eunuc de a deflora o tânără,
la fel este cel care face judecată cu forța.
4 Este câte unul care tace și se află înțelept, și este câte unul care se face urât pentru vorba cea multă.
5 Există cineva care tace și este aflat înțelept
și este cineva urât din cauza vorbăriei multe.
5 Și este unul care tace, pentru că n-are ce să răspundă, și altul care tace, pentru că știe că este vremea să tacă.
6 Există cineva care tace
pentru că nu are răspuns
și există cineva care tace
știind [când e] timpul potrivit.
6 Omul înțelept va tăcea până la vreme, iar cel îngâmfat și nebun va trece peste vreme.
7 Omul înțelept va tăcea până la momentul potrivit,
dar fanfaronul și nepriceputul scapă momentul.
7 Cel care înmulțește cuvintele se va face urât tuturor, și cel înfumurat de asemenea.
8 Cel care abundă în cuvânt va deveni abominábil
și cine vrea să se impună va fi urât.
Cum e bine ca acela care este mustrat
să arate convertire,
tot așa tu, dacă vei fugi de păcatul voluntar.
8 Este spor care aduce omului pagubă și este câștig spre nenorocire.
9 Există avantaj în cele rele pentru om
și câștig, spre pierdere.
9 Este dare care nu-ți va folosi, și este dare cu îndoită răsplătire.
10 Există dăruire care nu-ți aduce avantaj
și există dăruire care [aduce] răsplată dublă.
10 Poate să-ți vină smerenia după slavă și se poate ca, după smerenie, să ridici capul până la slavă.
11 Există pierdere din cauza gloriei
și există cineva care, după umilire,
își înalță capul.
11 Câte unul cumpără multe cu puțin, și altul plătește cu șapte părți mai mult.
12 Există cineva care cumpără multe cu puțin
și cineva care le plătește de șapte ori.
12 Cel înțelept în cuvinte se va face iubit, iar darurile celor nebuni se vor lepăda.
13 Cel înțelept în cuvinte se face pe sine agreat,
dar favorurile celor nebuni se vor risipi.
13 Darul celui fără de minte nu-ți va folosi; că ochii lui, în loc de unul, sunt mulți.
14 Dăruirea celui nepriceput nu-ți va fi de folos
la fel ca a celui invidios,
din cauza constrângerii sale,
căci ochii lui sunt interesați.
14 Puține va da și multe va cere, și va deschide gura sa ca un ispravnic.
15 El îți va da puțin și te va jigni mult,
își va deschide gura ca un crainic.
Astăzi îți va da cu împrumut
și mâine îți va cere înapoi:
odios este un astfel de om.
15 Astăzi va da împrumut, și mâine va cere înapoi. Urât om este unul ca acesta.
16 Cel nebun va zice: „Nu am niciun prieten
și nu este recunoștință pentru binefacerile mele”.
16 Nebunul va zice: N-am nici un prieten și faptele mele cele bune nu primesc nici o recunoștință.
17 Cei care mănâncă pâine cu ei sunt răi de gură.
De câte ori și cât de mulți își vor bate joc de el!
Căci cel care are nu primește cu sentimentul just
și când nu are, la fel îi este indiferent.
17 Cei care mănâncă pâinea mea sunt răi cu limba.
18 Alunecarea de pe pavaj este mai bună decât cu limba,
tot la fel căderea celor răi va ajunge în grabă.
18 De câte ori și câți îl vor batjocori pe el?
19 Omul lipsit de grație este ca un mit nepotrivit,
în gura celor needucați va continua [să fie].
19 Mai bună este căderea pe pământ, decât căderea din pricina limbii; așa și căderea celor răi va veni degrabă.
20 Din gura celui nebun nu este acceptată parabola,
căci nu o spune la timpul ei.
20 Un om urâcios este ca o glumă proastă, repetată într-una de neghiobi.
21 Există cineva împiedicat să păcătuiască
din cauza lipsei
și, când se va odihni,
nu va avea remușcări [s-o facă].
21 Din gura celui prost nu se primește o pildă, că nu o va zice la vremea ei.
22 Există cineva care-și pierde sufletul
din cauza rușinii,
și, în fața unui nepriceput, se pierde.
22 Sunt oameni care sunt opriți de la păcat din pricina sărăciei; aceștia, în somnul lor, nu sunt prigoniți de remușcări.
23 Există cineva care promite un favor
unui prieten din rușine,
dar și-l face dușman pe degeaba.
23 Este câte unul care-și pierde viața din rușine neînțeleaptă și de dragul unui nebun se ruinează.
24 Pată rea este în om minciuna
și, în gura celor needucați, va continua [să fie].
24 Și este câte unul care pentru rușine face făgăduieli mari prietenului, și-l câștigă pe el vrăjmaș în zadar.
25 Mai bine un hoț
decât cel care perseverează în minciună:
amândoi vor moșteni pieirea.
25 Batjocură rea este la om minciuna, în gura celor neînvățați pururea va fi.
26 Obiceiul omului mincinos este dezonoarea
și rușinea lui va fi cu el continuu.
26 Mai bun este furul decât cel care pururea minte; iar amândoi vor fi moștenitorii pieirii.
27 Cel înțelept în cuvinte va ieși în față
și omul inteligent este plăcut celor mari.
27 Năravul omului mincinos este ocară și rușinea lui este cu el pururea.
28 Cel care lucrează pământul
își înalță grămada [recoltei],
iar celui plăcut celor mari i se va ierta nedreptatea.
28 Cel înțelept la cuvânt se va înălța și omul înțelept va plăcea celor mari.
29 Cadourile și darurile orbesc ochii celor înțelepți
și, ca o botniță pe gură, ele deturnează reproșurile.
29 Cel care lucrează pământul va înălța stogul său, și cel care place celor mari se va curăți de nedreptate.
30 Înțelepciunea ascunsă și comoara invizibilă:
ce folos din amândouă?
30 Ospețele și darurile orbesc ochii înțelepților și, ca zăbala în gură, abat mustrările.
31 Mai bine omul care-și ascunde nebunia
decât omul care-și ascunde înțelepciunea.
31 Înțelepciunea ascunsă și comoara neștiută, ce folos este de amândouă?
32 Mai bine răbdarea neabătută în căutarea Domnului
decât vizitiul nestăpânit al propriei vieți.
32 Mai bun este omul care își ascunde nebunia sa, decât omul care își ascunde înțelepciunea sa.
