1 Atunci, ridicându-și ochii, Iacov a văzut pe Isav, fratele său, venind cu cei patru sute de oameni. Și a împărțit Iacov copiii Liei și ai Rahilei și ai celor două roabe.Fc 32,6
2 Și a pus pe cele două roabe cu copiii lor înainte; apoi după ei a pus pe Lia cu copiii ei și la urmă a pus pe Rahila și pe Iosif;Fc 32,7.16
3 Iar el mergea în fruntea lor și, apropiindu-se de fratele său, i s-a închinat de șapte ori până la pământ.Fc 18,2 Fc 42,6
4 Isav însă a alergat în întâmpinarea lui și l-a îmbrățișat și, cuprinzându-i grumazul, l-a sărutat și au plâns amândoi.Fc 29,13
5 Apoi, ridicându-și ochii și văzând femeile și copiii, Isav a zis: „Cine sunt aceștia?” Zis-a Iacov: „Copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tău!”
6 Deci, s-au apropiat întâi roabele cu copiii lor și s-au închinat.
7 Apoi a venit Lia cu copiii ei și s-au închinat, iar la urmă au venit și s-au închinat și Rahila cu Iosif.
8 Zis-a Isav: „Ce sunt acele turme, pe care le-am întâlnit?” Iar Iacov a răspuns: „Ca să afle robul tău bunăvoință înaintea domnului meu”.Fc 32,17
9 Atunci Isav a zis: „Am și eu multe, frate; ține-ți ale tale pentru tine!”
10 Iacov însă a zis: „De am aflat bunăvoință înaintea ta, primește darurile din mâinile mele, căci, când am văzut fața ta, parcă aș fi văzut fața lui Dumnezeu, așa de binevoitor mi-ai fost.
11 Primește de la mine binecuvântările mele, pe care ți le aduc, că m-a miluit Dumnezeu și am de toate”. Și a stăruit și le-a luat.Ios 15,19
12 Apoi a zis Isav: „Să ne sculăm și să mergem împreună; eu însă îmi voi potrivi pasul cu tine”.
13 Iacov însă a răspuns: „Domnul meu știe că îmi sunt gingași copiii și că am oi și vite de curând fătate; de le vom mâna tare numai o zi, ar pieri toată turma.
14 Să se ducă dar domnul meu, înaintea robului său, iar eu voi urma încet, în pas cu vitele cele dinaintea mea și în pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir”.
15 Atunci Isav a zis: „Să-ți las măcar o parte din oamenii cei ce sunt cu mine”. Iar Iacov i-a răspuns: „La ce aceasta? Mi-ajunge mie bunăvoința ce-am aflat înaintea domnului meu”.
16 Și s-a întors Isav în aceeași zi pe calea sa la Seir.
17 Iar Iacov s-a îndreptat spre Sucot și și-a făcut acolo locuință pentru sine, iar pentru vitele sale a făcut șuri; de aceea a pus el numele locului aceluia Sucot.Ios 13,27 Jd 8,5
18 Întorcându-se Iacov din Mesopotamia și ajungând cu bine la Salem, o cetate în ținutul Sichem, din pământul Canaan, s-a așezat în fața cetății.
19 Apoi și-a cumpărat partea de câmp, pe care era cortul său, cu o sută de kesite, de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem.In 4,5 Fa 7,16
20 A înălțat acolo un jertfelnic și i-a pus numele El-Elohe-Israel.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Iacób și-a ridicat ochii și s-a uitat; și, iată, venea Esáu, care avea cu el patru sute de oameni. Atunci și-a împărțit copiii între Léa, Rahéla și cele două servitoare.
1 Atunci, ridicându-și ochii, Iacov a văzut pe Isav, fratele său, venind cu cei patru sute de oameni. Și a împărțit Iacov copiii Liei și ai Rahilei și ai celor două roabe.
2 Le-a pus pe servitoare cu copiii lor înainte, pe Léa și copiii după ei și pe Rahéla și Iosíf în urmă.
2 Și a pus pe cele două roabe cu copiii lor înainte; apoi după ei a pus pe Lia cu copiii ei și la urmă a pus pe Rahila și pe Iosif;
3 El a trecut înaintea lor și s-a prosternat până la pământ de șapte ori, până când s-a apropiat de fratele său.
3 Iar el mergea în fruntea lor și, apropiindu-se de fratele său, i s-a închinat de șapte ori până la pământ.
4 Esáu a alergat în întâmpinarea lui, l-a îmbrățișat, i-a căzut pe grumaz și l-a sărutat. Și au plâns.
4 Isav însă a alergat în întâmpinarea lui și l-a îmbrățișat și, cuprinzându-i grumazul, l-a sărutat și au plâns amândoi.
5 Și-a ridicat ochii, a văzut femeile și copiii și a zis: „Cine sunt aceștia [care sunt] cu tine?”. [Iacób] a răspuns: „Copiii pe care Dumnezeu s-a milostivit [să-i dăruiască] slujitorului tău”.
5 Apoi, ridicându-și ochii și văzând femeile și copiii, Isav a zis: „Cine sunt aceștia?” Zis-a Iacov: „Copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tău!”
6 Atunci s-au apropiat servitoarele, ele și copiii lor, și s-au prosternat;
6 Deci, s-au apropiat întâi roabele cu copiii lor și s-au închinat.
7 apoi s-au apropiat și Léa și copiii ei și s-au prosternat; iar la urmă s-au apropiat Iosíf și Rahéla și s-au prosternat.
7 Apoi a venit Lia cu copiii ei și s-au închinat, iar la urmă au venit și s-au închinat și Rahila cu Iosif.
8 El a zis: „Ce ai [de gând] cu toată tabăra pe care am întâlnit-o?”. [Iacób] i-a zis: „Pentru ca să aflu har în ochii stăpânului meu”.
8 Zis-a Isav: „Ce sunt acele turme, pe care le-am întâlnit?” Iar Iacov a răspuns: „Ca să afle robul tău bunăvoință înaintea domnului meu”.
9 Esáu a zis: „Eu am destul, fratele meu; să fie ale tale cele pe care le ai!”.
9 Atunci Isav a zis: „Am și eu multe, frate; ține-ți ale tale pentru tine!”
10 Iacób a răspuns: „Nu, te rog! Dacă am aflat har în ochii tăi, primește darul meu din mâna mea; căci am văzut fața ta așa cum aș fi văzut fața lui Dumnezeu, așa de binevoitor mi-ai fost.
10 Iacov însă a zis: „De am aflat bunăvoință înaintea ta, primește darurile din mâinile mele, căci, când am văzut fața ta, parcă aș fi văzut fața lui Dumnezeu, așa de binevoitor mi-ai fost.
11 Primește, te rog, binecuvântarea mea, care ți-a fost adusă, fiindcă Dumnezeu s-a milostivit de mine și am de toate!”. Și a stăruit, iar el a primit.
11 Primește de la mine binecuvântările mele, pe care ți le aduc, că m-a miluit Dumnezeu și am de toate”. Și a stăruit și le-a luat.
12 [Esáu] a zis: „Să plecăm și să mergem; eu voi merge înaintea ta”.
12 Apoi a zis Isav: „Să ne sculăm și să mergem împreună; eu însă îmi voi potrivi pasul cu tine”.
13 [Iacób]
i-a zis: „Domnul meu știe că fiii sunt gingași și că am în grijă oi și vaci care alăptează; dacă le mânăm, într-o singură zi va muri toată turma.
13 Iacov însă a răspuns: „Domnul meu știe că îmi sunt gingași copiii și că am oi și vite de curând fătate; de le vom mâna tare numai o zi, ar pieri toată turma.
14 Domnul meu s-o ia înaintea slujitorului său; și eu voi pleca pe urmă, la pas cu turma de dinaintea mea și la pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seír”.
14 Să se ducă dar domnul meu, înaintea robului său, iar eu voi urma încet, în pas cu vitele cele dinaintea mea și în pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir”.
15 Esáu a zis: „Să-ți las din oamenii care sunt cu mine?”. El a spus: „Pentru ce aceasta? Mi-ajunge că am aflat har în ochii stăpânului meu!”.
15 Atunci Isav a zis: „Să-ți las măcar o parte din oamenii cei ce sunt cu mine”. Iar Iacov i-a răspuns: „La ce aceasta? Mi-ajunge mie bunăvoința ce-am aflat înaintea domnului meu”.
16 În acea zi, Esáu s-a întors pe drumul său spre Seír.
16 Și s-a întors Isav în aceeași zi pe calea sa la Seir.
17 În ceea ce-l privește, Iacób a plecat spre Sucót. Și-a construit o casă și a făcut colibe pentru turme. De aceea s-a dat locului numele de Sucót.
17 Iar Iacov s-a îndreptat spre Sucot și și-a făcut acolo locuință pentru sine, iar pentru vitele sale a făcut șuri; de aceea a pus el numele locului aceluia Sucot.
18 Iacób a ajuns cu bine în cetatea Síhem, care este în țara Canaán, când a venit din Padán-Arám și și-a fixat tabăra în fața cetății.
18 Întorcându-se Iacov din Mesopotamia și ajungând cu bine la Salem, o cetate în ținutul Sichem, din pământul Canaan, s-a așezat în fața cetății.
19 A dobândit partea de câmp unde și-a întins cortul din mâna fiilor lui Hamór, tatăl lui Síhem, cu o sută de chesíta.
19 Apoi și-a cumpărat partea de câmp, pe care era cortul său, cu o sută de kesite, de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem.
20 A ridicat acolo un altar și l-a numit „El-Elohé-Israél”.
20 A înălțat acolo un jertfelnic și i-a pus numele El-Elohe-Israel.
