1 „Trimiteți miei stăpânitorului țării, trimiteți-i din Petra, prin pustiu, la muntele fiicei Sionului”.
2 Ca o pasăre care fuge sperioasă din cuibul ei, ca un cuib risipit, așa sunt fiicele Moabului la vadurile Arnonului.Os 9,11
3 „Dă un sfat, dă o hotărâre, întinde umbra ta, ca noaptea, în miezul zilei, ascunde pe cei duși în robie, nu descoperi pe cei fugari!
4 Adăpostește la tine pe toți robii Moabului, să le fii acoperitor în fața pustiitorului, până când năvala va fi trecut, prăpădul va lua sfârșit și vrăjmașul va lăsa țara în pace.
5 Jilțul lui se va întări prin milostivire și pe el va ședea de-a pururi în cortul lui David un judecător apărător al pricinei drepte și râvnitor dreptății.Ir 48,29 Dn 7,14.27 Mi 4,7 Lc 1,32
6 Am auzit de semeția Moabului, că foarte mândru este; am auzit de obrăznicia, de mândria, de trufia și de graiurile lui deșarte”.Sof 2,10
7 Pentru aceasta, Moabiții se tânguiesc pentru Moab, toți împreună se bocesc! Ei suspină pentru turtele de struguri de la Chir-Hareset, înmărmuriți.Ir 48,20
8 Câmpiile Heșbonului au sărăcit, asemenea și via de la Sibma; stăpânitorul popoarelor a distrus cele mai bune vițe ale ei, care se întinseseră până la Iazer și acoperiseră pustiul; lăstarii lor se întinseseră și trecuseră marea.Ir 48,32
9 Pentru aceasta plâng împreună cu Iazerul pentru via din Sibma. Vă ud cu lacrimile mele pe voi, Heșbon și Eleale, că nu se mai aud acolo strigătele vesele din timpul secerișului și al culesului viilor.
10 Nici bucurie, nici veselie prin grădini, iar prin vii nici cântece, nici chiote! Nimeni nu mai dă vinul la teasc, strigătul călcătorului a încetat.Ir 48,33 Ioil 1,12
11 Pentru aceasta lăuntrul meu se zbuciumă pentru Moab ca o harfă și inima mea pentru Chir-Hares.Ir 4,19 Ir 48,36 Plg 1,20
12 Iată că Moabul este văzut urcând obosit pe locurile înalte, intră în templul său să se roage, dar nu dobândește nimic.
13 Aceasta este proorocia pe care a grăit-o Domnul odinioară pentru Moab.Is 15,1
14 Iar acum Domnul a zis așa: „Peste trei ani, socotiți ca anii unui simbriaș, mărirea Moabului se va micșora cu vuiet mare și va rămâne mică și slabă, fără nici o putere”.Is 21,16
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Trimiteți mielul stăpânitor al pământului din Séla spre pustiu,
la muntele fiicei Siónului!
1 „Trimiteți miei stăpânitorului țării, trimiteți-i din Petra, prin pustiu, la muntele fiicei Sionului”.
2 Ca o pasăre rătăcită, alungată din cuib,
așa vor fi fiicele lui Moáb
la trecătorile [râului] Arnón.
2 Ca o pasăre care fuge sperioasă din cuibul ei, ca un cuib risipit, așa sunt fiicele Moabului la vadurile Arnonului.
3 „Țineți sfat, luați o decizie!
Fă ca noaptea umbra în miezul zilei!
Ascunde-i pe cei alungați,
iar pe fugar nu-l da în vileag!
3 „Dă un sfat, dă o hotărâre, întinde umbra ta, ca noaptea, în miezul zilei, ascunde pe cei duși în robie, nu descoperi pe cei fugari!
4 Să locuiască la tine fugarii mei din Moáb,
tu să le fii refugiu dinaintea distrugătorului!
Căci asupritorul nu va mai fi,
distrugerea va înceta
și cel care calcă în picioare
va dispărea din țară.
4 Adăpostește la tine pe toți robii Moabului, să le fii acoperitor în fața pustiitorului, până când năvala va fi trecut, prăpădul va lua sfârșit și vrăjmașul va lăsa țara în pace.
5 Un tron va fi stabilit prin îndurare:
pe el va sta în adevăr
în cortul lui Davíd cel care judecă,
cel care caută judecată
și cel care aleargă după dreptate.
5 Jilțul lui se va întări prin milostivire și pe el va ședea de-a pururi în cortul lui David un judecător apărător al pricinei drepte și râvnitor dreptății.
6 Am auzit de îngâmfarea foarte mare a Moábului,
de trufia, semeția lui.
Și [această] aroganță a lui
oare nu e numai vorbărie?
6 Am auzit de semeția Moabului, că foarte mândru este; am auzit de obrăznicia, de mândria, de trufia și de graiurile lui deșarte”.
7 De aceea Moáb geme pentru Moáb:
toți gem; după turtele de stafide
din Chir-Haréset jelesc încremeniți.
7 Pentru aceasta, Moabiții se tânguiesc pentru Moab, toți împreună se bocesc! Ei suspină pentru turtele de struguri de la Chir-Hareset, înmărmuriți.
8 Căci câmpiile din Heșbón
sunt vlăguite ca via din Sibmá;
stăpânii neamurilor
calcă în picioare butucii
cu strugurii ei până la Iaezér:
ajung și rătăcesc în pustiu,
când mlădițele ei se întindeau
și ajungeau la mare.
8 Câmpiile Heșbonului au sărăcit, asemenea și via de la Sibma; stăpânitorul popoarelor a distrus cele mai bune vițe ale ei, care se întinseseră până la Iazer și acoperiseră pustiul; lăstarii lor se întinseseră și trecuseră marea.
9 De aceea voi plânge cu plânsul
Iaezérului pentru via din Sibmá;
vă voi sătura cu lacrimile mele,
Heșbón și Elealé,
pentru că un strigăt
s-a abătut asupra roadelor de vară
și asupra secerișului.
9 Pentru aceasta plâng împreună cu Iazerul pentru via din Sibma. Vă ud cu lacrimile mele pe voi, Heșbon și Eleale, că nu se mai aud acolo strigătele vesele din timpul secerișului și al culesului viilor.
10 Bucuria și veselia au dispărut din grădină,
în vii nu se mai cântă,
nici nu se mai chiuie;
strugurii în teascuri nu mai sunt striviți
de cei care îi calcă
și am făcut să înceteze strigătul de bucurie.
10 Nici bucurie, nici veselie prin grădini, iar prin vii nici cântece, nici chiote! Nimeni nu mai dă vinul la teasc, strigătul călcătorului a încetat.
11 De aceea freamătă măruntaiele mele
ca o harpă pentru Moáb
și interiorul meu pentru Chir-Harés.
11 Pentru aceasta lăuntrul meu se zbuciumă pentru Moab ca o harfă și inima mea pentru Chir-Hares.
12 Când se va arăta obosit Moábul pe înălțimi,
va veni la sanctuarul său
ca să se roage, dar nu va putea”.
12 Iată că Moabul este văzut urcând obosit pe locurile înalte, intră în templul său să se roage, dar nu dobândește nimic.
13 Acesta este cuvântul pe care l-a rostit Domnul odinioară cu privire la Moáb.
13 Aceasta este proorocia pe care a grăit-o Domnul odinioară pentru Moab.
14 Dar acum, Domnul vorbește: „După trei ani, ca anii unui om tocmit, măreția Moábului va fi disprețuită cu toată mulțimea lui cea mare; puținul care va mai rămâne va fi mic și fără însemnătate”.
14 Iar acum Domnul a zis așa: „Peste trei ani, socotiți ca anii unui simbriaș, mărirea Moabului se va micșora cu vuiet mare și va rămâne mică și slabă, fără nici o putere”.
