Capitolul 2
Romani 21 Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, ești fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuți te osândești, căci aceleași lucruri faci și tu care judeci.2Rg 12,5 Mt 7,1 Lc 6,37 1Co 4,5
2 Și noi știm că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, față de cei ce fac unele ca acestea.
3 Și socotești tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci și tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?Ps 147,9 Sol 16,15
4 Sau disprețuiești tu bogăția bunătății Lui și a îngăduinței și a îndelungii Lui răbdări, neștiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?Ies 8,15 Is 30,18 Ir 3,12 Ir 31,18 Sol 11,23 Sol 12,10.20 Sir 5,4 2Ptr 3,15 Rm 9,22 Ef 2,4
5 Dar după învârtoșarea ta și după inima ta nepocăită, îți aduni mânie în ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu,Ir 50,25 Iac 5,3
6 care va răsplăti fiecăruia după faptele lui:Iov 34,11 Ps 61,12 Pr 24,12 Ir 32,19 Iz 33,20 Sir 16,16 Sir 35,22 Mt 16,27
7 Viață veșnică celor ce, prin stăruință în faptă bună, caută mărire, cinste și nestricăciune,Mt 25,46 Rm 6,23
8 iar iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptății: mânie și furie.Ir 23,19 2Tes 1,6 Evr 10,27
9 Necaz și strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârșește răul, al iudeului mai întâi, și al elinului;Iz 18,4 Sol 5,3
10 dar mărire, cinste și pace oricui face binele: iudeului mai întâi, și elinului.Ps 36,37
11 Căci nu este părtinire la Dumnezeu!Dt 10,17 2Par 19,7 Iov 34,19 Sol 6,5-7 Sir 35,13 Fa 10,34 Ga 2,6
12 Câți, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor și pieri; iar câți au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecați.Lc 12,47
13 Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepți la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptați.Mt 7,21 Lc 6,46-47 Iac 1,22
14 Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt loruși lege,Sol 6,10
15 ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor, care îi învinovățesc sau îi și apără,
16 în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.Ecc 12,14 Sol 4,20 Mt 25,31 In 5,22 Fa 10,42 1Co 4,5
17 Dar dacă tu te numești iudeu și te reazimi pe lege și te lauzi cu Dumnezeu,Mi 3,11
18 și cunoști voia Lui și știi să încuviințezi cele bune, fiind învățat din lege,
19 și ești încredințat că tu ești călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric,Is 42,19 Mt 15,14 Mt 23,3 Lc 6,39 In 9,40
20 povățuitor celor fără de minte, învățător celor nevârstnici, având în lege dreptarul cunoștinței și al adevărului,Ir 2,8
21 deci tu, cel care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu cel care propovăduiești: Să nu furi - și tu furi?Ps 49,16.21
22 Tu, cel care zici: Să nu săvârșești adulter, săvârșești adulter? Tu cel care urăști idolii, furi cele sfinte?
23 Tu, care te lauzi cu legea, Îl necinstești pe Dumnezeu, prin călcarea legii?
24 „Căci numele lui Dumnezeu, din pricina voastră, este hulit între neamuri”, precum este scris.1Rg 2,17 Ne 5,9 Is 52,5 Iz 36,20.23 Am 2,7
25 Căci tăierea împrejur folosește, dacă păzești legea; dacă însă ești călcător de lege, tăierea ta împrejur s-a făcut netăiere împrejur.Lv 26,41 Ir 4,4 1Co 7,19 Ga 6,15
26 Deci dacă cel netăiat împrejur păzește hotărârile legii, netăierea lui împrejur nu va fi, oare, socotită ca tăiere împrejur?Fa 10,35
27 Iar el - din fire netăiat împrejur, dar împlinitor al legii - nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii și prin tăierea împrejur, ești călcător de lege?Mt 12,41.
28 Pentru că nu cel ce se arată pe din afară e iudeu, nici cea arătată pe dinafară în trup, este tăiere împrejur;Ir 9,26 Rm 9,6.8
29 ci este iudeu cel întru ascuns, iar tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.Dt 30,6 In 5,44 Rm 4,12 Flp 3,3 Col 2,11
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 De aceea, tu, omule care judeci, oricine ai fi, nu ai scuze, căci tocmai prin faptul că îl judeci pe altul, te condamni pe tine, pentru că tu, care judeci, săvârșești aceleași lucruri.
1 Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, ești fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuți te osândești, căci aceleași lucruri faci și tu care judeci.
2 Noi știm că judecata lui Dumnezeu asupra celor care săvârșesc aceste lucruri este după adevăr.
2 Și noi știm că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, față de cei ce fac unele ca acestea.
3 Dar tu, omule care îi judeci pe cei care săvârșesc acestea, dar le practici și tu, crezi că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
3 Și socotești tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci și tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
4 Sau disprețuiești bogăția bunătății sale, a îngăduinței și a îndelungii lui răbdări și nu-ți dai seama că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la convertire?
4 Sau disprețuiești tu bogăția bunătății Lui și a îngăduinței și a îndelungii Lui răbdări, neștiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?
5 Dar prin împietrirea ta și prin inima ta neconvertită, îți aduni mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
5 Dar după învârtoșarea ta și după inima ta nepocăită, îți aduni mânie în ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
6 care îl va răsplăti pe fiecare după faptele sale.
6 care va răsplăti fiecăruia după faptele lui:
7 Celor care prin statornicia în a face bine caută gloria, cinstea și nemurirea, le va da viață veșnică,
7 Viață veșnică celor ce, prin stăruință în faptă bună, caută mărire, cinste și nestricăciune,
8 iar celor care, din ambiție și nesupunere față de adevăr, din contra, se supun nelegiuirii, [le va da] mânie și furie.
8 iar iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptății: mânie și furie.
9 Necaz și încercare peste orice suflet omenesc care săvârșește răul, mai întâi pentru iudeu și [apoi] pentru grec;
9 Necaz și strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârșește răul, al iudeului mai întâi, și al elinului;
10 glorie, cinste și pace pentru oricine săvârșește binele, mai întâi pentru iudeu și [apoi] pentru grec,
10 dar mărire, cinste și pace oricui face binele: iudeului mai întâi, și elinului.
11 căci la Dumnezeu nu este părtinire.
11 Căci nu este părtinire la Dumnezeu!
12 De fapt, toți cei care au păcătuit fără Lege vor pieri fără Lege, iar toți cei care au păcătuit sub Lege vor fi judecați prin Lege.
12 Câți, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor și pieri; iar câți au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecați.
13 Pentru că nu cei care ascultă Legea sunt drepți la Dumnezeu, ci vor fi justificați cei care împlinesc Legea.
13 Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepți la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptați.
14 Cât timp păgânii, care nu au Legea, fac din fire [faptele] Legii, ei, care nu au Legea, sunt Lege pentru ei înșiși.
14 Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt loruși lege,
15 Ei arată că fapta Legii este scrisă în inimile lor și despre aceasta dau mărturie atât conștiința lor, cât și gândurile lor care, pe rând, îi acuză sau îi dezvinovățesc.
15 ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor, care îi învinovățesc sau îi și apără,
16 [Aceasta se va arăta] în ziua în care Dumnezeu va judeca cele ascunse ale oamenilor, după evanghelia mea, prin Cristos Isus.
16 în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.
17 Dacă tu, care te numești iudeu și te bazezi pe Lege, tu, care te mândrești cu Dumnezeu,
17 Dar dacă tu te numești iudeu și te reazimi pe lege și te lauzi cu Dumnezeu,
18 îi cunoști voința și, învățat fiind de Lege, știi să alegi lucrurile mai de folos,
18 și cunoști voia Lui și știi să încuviințezi cele bune, fiind învățat din lege,
19 tu, care te crezi călăuza orbilor, lumina celor [aflați] în întuneric,
19 și ești încredințat că tu ești călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric,
20 învățătorul celor neștiutori, educatorul copiilor, întrucât ai în Lege îndreptarul cunoașterii și al adevărului,
20 povățuitor celor fără de minte, învățător celor nevârstnici, având în lege dreptarul cunoștinței și al adevărului,
21 așadar, tu, care dai lecții altora, cum de nu te înveți pe tine însuți? Furi tu, care predici să nu se fure?
21 deci tu, cel care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu cel care propovăduiești: Să nu furi - și tu furi?
22 Comiți adulter tu, care interzici adulterul? Prazi templele tu, care urăști idolii?
22 Tu, cel care zici: Să nu săvârșești adulter, săvârșești adulter? Tu cel care urăști idolii, furi cele sfinte?
23 Tu, care te mândrești cu Legea, prin încălcarea Legii, îl necinstești pe Dumnezeu!
23 Tu, care te lauzi cu legea, Îl necinstești pe Dumnezeu, prin călcarea legii?
24 Căci așa este scris: „Numele lui Dumnezeu este batjocorit între păgâni din cauza voastră”.
24 „Căci numele lui Dumnezeu, din pricina voastră, este hulit între neamuri”, precum este scris.
25 Circumcizia îți este într-adevăr de folos dacă practici Legea; dar dacă tu ești unul care încalcă Legea, circumcízia ta devine necircumcízie.
25 Căci tăierea împrejur folosește, dacă păzești legea; dacă însă ești călcător de lege, tăierea ta împrejur s-a făcut netăiere împrejur.
26 Așadar, dacă cel necircumcis păzește hotărârile Legii, nu-i va fi oare considerată necircumcízia lui drept circumcízie?
26 Deci dacă cel netăiat împrejur păzește hotărârile legii, netăierea lui împrejur nu va fi, oare, socotită ca tăiere împrejur?
27 Căci și cel care, necircumcis din fire, dar care ține Legea, te va judeca pe tine, care prin litera [Legii] și circumcízie ești unul care încalcă Legea.
27 Iar el - din fire netăiat împrejur, dar împlinitor al legii - nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii și prin tăierea împrejur, ești călcător de lege?
28 Căci nu cel care pe dinafară [se arată iudeu] este iudeu, nici circumcízia nu este aceea [care apare] pe dinafară, în trup.
28 Pentru că nu cel ce se arată pe din afară e iudeu, nici cea arătată pe dinafară în trup, este tăiere împrejur;
29 Ci [iudeu] este cel care-i iudeu pe dinăuntru, iar circumcízia este aceea a inimii, în duh, și nu în litera [Legii]: lauda acestuia nu-i de la oameni, ci de la Dumnezeu.
29 ci este iudeu cel întru ascuns, iar tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.
Traducerea ortodoxă
Traducerea greacă bizantină
1 Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, ești fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuți te osândești, căci aceleași lucruri faci și tu care judeci.
1 ἐν ᾧ γὰρ κρίνεις τὸν ἕτερον, σεαυτὸν κατακρίνεις, τὰ γὰρ αὐτὰ πράσσεις ὁ κρίνων.
2 Și noi știm că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, față de cei ce fac unele ca acestea.
2 Οἴδαμεν δὲ ὅτι τὸ κρίμα τοῦ θεοῦ ἐστιν κατὰ ἀλήθειαν ἐπὶ τοὺς τὰ τοιαῦτα πράσσοντας.
3 Și socotești tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci și tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
3 Λογίζῃ δὲ τοῦτο, ὦ ἄνθρωπε ὁ κρίνων τοὺς τὰ τοιαῦτα πράσσοντας καὶ ποιῶν αὐτά, ὅτι σὺ ἐκφεύξῃ τὸ κρίμα τοῦ θεοῦ;
4 Sau disprețuiești tu bogăția bunătății Lui și a îngăduinței și a îndelungii Lui răbdări, neștiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?
4 Ἢ τοῦ πλούτου τῆς χρηστότητος αὐτοῦ καὶ τῆς ἀνοχῆς καὶ τῆς μακροθυμίας καταφρονεῖς, ἀγνοῶν ὅτι τὸ χρηστὸν τοῦ θεοῦ εἰς μετάνοιάν σε ἄγει;
5 Dar după învârtoșarea ta și după inima ta nepocăită, îți aduni mânie în ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu,
5 Κατὰ δὲ τὴν σκληρότητά σου καὶ ἀμετανόητον καρδίαν θησαυρίζεις σεαυτῷ ὀργὴν ἐν ἡμέρᾳ ὀργῆς καὶ ἀποκαλύψεως καὶ δικαιοκρισίας τοῦ θεοῦ,
6 care va răsplăti fiecăruia după faptele lui:
6 ὃς ἀποδώσει ἑκάστῳ κατὰ τὰ ἔργα αὐτοῦ∙
7 Viață veșnică celor ce, prin stăruință în faptă bună, caută mărire, cinste și nestricăciune,
7 τοῖς μὲν καθ’ ὑπομονὴν ἔργου ἀγαθοῦ δόξαν καὶ τιμὴν καὶ ἀφθαρσίαν ζητοῦσιν, ζωὴν αἰώνιον∙
8 iar iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptății: mânie și furie.
8 τοῖς δὲ ἐξ ἐριθείας, καὶ ἀπειθοῦσιν μὲν τῇ ἀληθείᾳ πειθομένοις δὲ τῇ ἀδικίᾳ, θυμὸς καὶ ὀργή,
9 Necaz și strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârșește răul, al iudeului mai întâi, și al elinului;
9 θλίψις καὶ στενοχωρία, ἐπὶ πᾶσαν ψυχὴν ἀνθρώπου τοῦ κατεργαζομένου τὸ κακόν, Ἰουδαίου τε πρῶτον καὶ Ἕλληνος∙
10 dar mărire, cinste și pace oricui face binele: iudeului mai întâi, și elinului.
10 δόξα δὲ καὶ τιμὴ καὶ εἰρήνη παντὶ τῷ ἐργαζομένῳ τὸ ἀγαθόν, Ἰουδαίῳ τε πρῶτον καὶ Ἕλληνι∙
11 Căci nu este părtinire la Dumnezeu!
11 οὐ γάρ ἐστιν προσωποληψία παρὰ τῷ θεῷ.
12 Câți, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor și pieri; iar câți au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecați.
12 Ὅσοι γὰρ ἀνόμως ἥμαρτον, ἀνόμως καὶ ἀπολοῦνται∙ καὶ ὅσοι ἐν νόμῳ ἥμαρτον, διὰ νόμου κριθήσονται∙
13 Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepți la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptați.
13 οὐ γὰρ οἱ ἀκροαταὶ τοῦ νόμου δίκαιοι παρὰ τῷ θεῷ, ἀλλ’ οἱ ποιηταὶ τοῦ νόμου δικαιωθήσονται.
14 Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt loruși lege,
14 Ὅταν γὰρ ἔθνη τὰ μὴ νόμον ἔχοντα φύσει τὰ τοῦ νόμου ποιῇ, οὗτοι, νόμον μὴ ἔχοντες, ἑαυτοῖς εἰσιν νόμος∙
15 ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor, care îi învinovățesc sau îi și apără,
15 οἵτινες ἐνδείκνυνται τὸ ἔργον τοῦ νόμου γραπτὸν ἐν ταῖς καρδίαις αὐτῶν, συμμαρτυρούσης αὐτῶν τῆς συνειδήσεως, καὶ μεταξὺ ἀλλήλων τῶν λογισμῶν κατηγορούντων ἢ καὶ ἀπολογουμένων,
16 în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.
16 ἐν ἡμέρᾳ ὅτε κρινεῖ ὁ θεὸς τὰ κρυπτὰ τῶν ἀνθρώπων, κατὰ τὸ εὐαγγέλιόν μου, διὰ Ἰησοῦ χριστοῦ.
17 Dar dacă tu te numești iudeu și te reazimi pe lege și te lauzi cu Dumnezeu,
17 Ἴδε σὺ Ἰουδαῖος ἐπονομάζῃ, καὶ ἐπαναπαύῃ τῷ νόμῳ, καὶ καυχᾶσαι ἐν θεῷ,
18 și cunoști voia Lui și știi să încuviințezi cele bune, fiind învățat din lege,
18 καὶ γινώσκεις τὸ θέλημα, καὶ δοκιμάζεις τὰ διαφέροντα, κατηχούμενος ἐκ τοῦ νόμου,
19 și ești încredințat că tu ești călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric,
19 πέποιθάς τε σεαυτὸν ὁδηγὸν εἶναι τυφλῶν, φῶς τῶν ἐν σκότει,
20 povățuitor celor fără de minte, învățător celor nevârstnici, având în lege dreptarul cunoștinței și al adevărului,
20 παιδευτὴν ἀφρόνων, διδάσκαλον νηπίων, ἔχοντα τὴν μόρφωσιν τῆς γνώσεως καὶ τῆς ἀληθείας ἐν τῷ νόμῳ∙
21 deci tu, cel care înveți pe altul, pe tine însuți nu te înveți? Tu cel care propovăduiești: Să nu furi - și tu furi?
21 ὁ οὖν διδάσκων ἕτερον, σεαυτὸν οὐ διδάσκεις; Ὁ κηρύσσων μὴ κλέπτειν, κλέπτεις;
22 Tu, cel care zici: Să nu săvârșești adulter, săvârșești adulter? Tu cel care urăști idolii, furi cele sfinte?
22 Ὁ λέγων μὴ μοιχεύειν, μοιχεύεις; Ὁ βδελυσσόμενος τὰ εἴδωλα, ἱεροσυλεῖς;
23 Tu, care te lauzi cu legea, Îl necinstești pe Dumnezeu, prin călcarea legii?
23 Ὃς ἐν νόμῳ καυχᾶσαι, διὰ τῆς παραβάσεως τοῦ νόμου τὸν θεὸν ἀτιμάζεις;
24 „Căci numele lui Dumnezeu, din pricina voastră, este hulit între neamuri”, precum este scris.
24 Τὸ γὰρ ὄνομα τοῦ θεοῦ δι’ ὑμᾶς βλασφημεῖται ἐν τοῖς ἔθνεσιν, καθὼς γέγραπται.
25 Căci tăierea împrejur folosește, dacă păzești legea; dacă însă ești călcător de lege, tăierea ta împrejur s-a făcut netăiere împrejur.
25 Περιτομὴ μὲν γὰρ ὠφελεῖ, ἐὰν νόμον πράσσῃς∙ ἐὰν δὲ παραβάτης νόμου ᾖς, ἡ περιτομή σου ἀκροβυστία γέγονεν.
26 Deci dacă cel netăiat împrejur păzește hotărârile legii, netăierea lui împrejur nu va fi, oare, socotită ca tăiere împrejur?
26 Ἐὰν οὖν ἡ ἀκροβυστία τὰ δικαιώματα τοῦ νόμου φυλάσσῃ, οὐχὶ ἡ ἀκροβυστία αὐτοῦ εἰς περιτομὴν λογισθήσεται;
27 Iar el - din fire netăiat împrejur, dar împlinitor al legii - nu te va judeca, oare, pe tine, care, prin litera legii și prin tăierea împrejur, ești călcător de lege?
27 Καὶ κρινεῖ ἡ ἐκ φύσεως ἀκροβυστία, τὸν νόμον τελοῦσα, σὲ τὸν διὰ γράμματος καὶ περιτομῆς παραβάτην νόμου;
28 Pentru că nu cel ce se arată pe din afară e iudeu, nici cea arătată pe dinafară în trup, este tăiere împrejur;
28 Οὐ γὰρ ὁ ἐν τῷ φανερῷ Ἰουδαῖός ἐστιν, οὐδὲ ἡ ἐν τῷ φανερῷ ἐν σαρκὶ περιτομή∙
29 ci este iudeu cel întru ascuns, iar tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în literă; a cărui laudă nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu.
29 ἀλλ’ ὁ ἐν τῷ κρυπτῷ Ἰουδαῖος, καὶ περιτομὴ καρδίας ἐν πνεύματι, οὐ γράμματι∙ οὗ ὁ ἔπαινος οὐκ ἐξ ἀνθρώπων, ἀλλ’ ἐκ τοῦ θεοῦ.
