Estera

traducerea greacă bizantină

Capitolul 1

1 Ἔτους δευτέρου βασιλεύοντος Ἀρταξέρξου τοῦ μεγάλου τῇ μιᾷ τοῦ Νισα ἐνύπνιον εἶδεν Μαρδοχαῖος ὁ τοῦ Ιαϊρου τοῦ Σεμεϊου τοῦ Κισαιου ἐκ φυλῆς Βενιαμιν, ἄνθρωπος Ιουδαῖος οἰκῶν ἐν Σούσοις τῇ πόλει, ἄνθρωπος μέγας θεραπεύων ἐν τῇ αὐλῇ τοῦ βασιλέως· ἦν δὲ ἐκ τῆς αἰχμαλωσίας, ἧς ᾐχμαλώτευσεν Ναβουχοδονοσορ ὁ βασιλεὺς Βαβυλῶνος ἐξ Ιερουσαλημ μετὰ Ιεχονιου τοῦ βασιλέως τῆς Ιουδαίας. καὶ τοῦτο αὐτοῦ τὸ ἐνύπνιον· καὶ ἰδοὺ φωναὶ καὶ θόρυβος, βρονταὶ καὶ σεισμός, τάραχος ἐπὶ τῆς γῆς· καὶ ἰδοὺ δύο δράκοντες μεγάλοι ἕτοιμοι προῆλθον ἀμφότεροι παλαίειν, καὶ ἐγένετο αὐτῶν φωνὴ μεγάλη· καὶ τῇ φωνῇ αὐτῶν ἡτοιμάσθη πᾶν ἔθνος εἰς πόλεμον ὥστε πολεμῆσαι δικαίων ἔθνος. καὶ ἰδοὺ ἡμέρα σκότους καὶ γνόφου, θλῖψις καὶ στενοχωρία, κάκωσις καὶ τάραχος μέγας ἐπὶ τῆς γῆς· καὶ ἐταράχθη δίκαιον πᾶν ἔθνος φοβούμενοι τὰ ἑαυτῶν κακὰ καὶ ἡτοιμάσθησαν ἀπολέσθαι καὶ ἐβόησαν πρὸς τὸν θεόν. ἀπὸ δὲ τῆς βοῆς αὐτῶν ἐγένετο ὡσανεὶ ἀπὸ μικρᾶς πηγῆς ποταμὸς μέγας, ὕδωρ πολύ· φῶς καὶ ὁ ἥλιος ἀνέτειλεν, καὶ οἱ ταπεινοὶ ὑψώθησαν καὶ κατέφαγον τοὺς ἐνδόξους. – καὶ διεγερθεὶς Μαρδοχαῖος ὁ ἑωρακὼς τὸ ἐνύπνιον τοῦτο καὶ τί ὁ θεὸς βεβούλευται ποιῆσαι, εἶχεν αὐτὸ ἐν τῇ καρδίᾳ καὶ ἐν παντὶ λόγῳ ἤθελεν ἐπιγνῶναι αὐτὸ ἕως τῆς νυκτός. καὶ ἡσύχασεν Μαρδοχαῖος ἐν τῇ αὐλῇ μετὰ Γαβαθα καὶ Θαρρα τῶν δύο εὐνούχων τοῦ βασιλέως τῶν φυλασσόντων τὴν αὐλὴν ἤκουσέν τε αὐτῶν τοὺς λογισμοὺς καὶ τὰς μερίμνας αὐτῶν ἐξηρεύνησεν καὶ ἔμαθεν ὅτι ἑτοιμάζουσιν τὰς χεῖρας ἐπιβαλεῖν Ἀρταξέρξῃ τῷ βασιλεῖ, καὶ ὑπέδειξεν τῷ βασιλεῖ περὶ αὐτῶν· καὶ ἐξήτασεν ὁ βασιλεὺς τοὺς δύο εὐνούχους, καὶ ὁμολογήσαντες ἀπήχθησαν. καὶ ἔγραψεν ὁ βασιλεὺς τοὺς λόγους τούτους εἰς μνημόσυνον, καὶ Μαρδοχαῖος ἔγραψεν περὶ τῶν λόγων τούτων· καὶ ἐπέταξεν ὁ βασιλεὺς Μαρδοχαίῳ θεραπεύειν ἐν τῇ αὐλῇ καὶ ἔδωκεν αὐτῷ δόματα περὶ τούτων. καὶ ἦν Αμαν Αμαδαθου Βουγαῖος ἔνδοξος ἐνώπιον τοῦ βασιλέως· καὶ ἐζήτησεν κακοποιῆσαι τὸν Μαρδοχαῖον καὶ τὸν λαὸν αὐτοῦ ὑπὲρ τῶν δύο εὐνούχων τοῦ βασιλέως. καὶ ἐγένετο μετὰ τοὺς λόγους τούτους ἐν ταῖς ἡμέραις Ἀρταξέρξου οὗτος ὁ Ἀρταξέρξης ἀπὸ τῆς Ἰνδικῆς ἑκατὸν εἴκοσι ἑπτὰ χωρῶν ἐκράτησεν 2 ἐν αὐταῖς ταῖς ἡμέραις, ὅτε ἐθρονίσθη ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης ἐν Σούσοις τῇ πόλει, 3 ἐν τῷ τρίτῳ ἔτει βασιλεύοντος αὐτοῦ δοχὴν ἐποίησεν τοῖς φίλοις καὶ τοῖς λοιποῖς ἔθνεσιν καὶ τοῖς Περσῶν καὶ Μήδων ἐνδόξοις καὶ τοῖς ἄρχουσιν τῶν σατραπῶν. 4 καὶ μετὰ ταῦτα μετὰ τὸ δεῖξαι αὐτοῖς τὸν πλοῦτον τῆς βασιλείας αὐτοῦ καὶ τὴν δόξαν τῆς εὐφροσύνης τοῦ πλούτου αὐτοῦ ἐπὶ ἡμέρας ἑκατὸν ὀγδοήκοντα, 5 ὅτε δὲ ἀνεπληρώθησαν αἱ ἡμέραι τοῦ γάμου, ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς πότον τοῖς ἔθνεσιν τοῖς εὑρεθεῖσιν εἰς τὴν πόλιν ἐπὶ ἡμέρας ἓξ ἐν αὐλῇ οἴκου τοῦ βασιλέως 6 κεκοσμημένῃ βυσσίνοις καὶ καρπασίνοις τεταμένοις ἐπὶ σχοινίοις βυσσίνοις καὶ πορφυροῖς ἐπὶ κύβοις χρυσοῖς καὶ ἀργυροῖς ἐπὶ στύλοις παρίνοις καὶ λιθίνοις· κλῖναι χρυσαῖ καὶ ἀργυραῖ ἐπὶ λιθοστρώτου σμαραγδίτου λίθου καὶ πιννίνου καὶ παρίνου λίθου καὶ στρωμναὶ διαφανεῖς ποικίλως διηνθισμέναι, κύκλῳ ῥόδα πεπασμένα· 7 ποτήρια χρυσᾶ καὶ ἀργυρᾶ καὶ ἀνθράκινον κυλίκιον προκείμενον ἀπὸ ταλάντων τρισμυρίων· οἶνος πολὺς καὶ ἡδύς, ὃν αὐτὸς ὁ βασιλεὺς ἔπινεν. 8 ὁ δὲ πότος οὗτος οὐ κατὰ προκείμενον νόμον ἐγένετο, οὕτως δὲ ἠθέλησεν ὁ βασιλεὺς καὶ ἐπέταξεν τοῖς οἰκονόμοις ποιῆσαι τὸ θέλημα αὐτοῦ καὶ τῶν ἀνθρώπων. 9 καὶ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐποίησε πότον ταῖς γυναιξὶν ἐν τοῖς βασιλείοις, ὅπου ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης. 10 ἐν δὲ τῇ ἡμέρᾳ τῇ ἑβδόμῃ ἡδέως γενόμενος ὁ βασιλεὺς εἶπεν τῷ Αμαν καὶ Βαζαν καὶ Θαρρα καὶ Βωραζη καὶ Ζαθολθα καὶ Αβαταζα καὶ Θαραβα, τοῖς ἑπτὰ εὐνούχοις τοῖς διακόνοις τοῦ βασιλέως Ἀρταξέρξου, 11 εἰσαγαγεῖν τὴν βασίλισσαν πρὸς αὐτὸν βασιλεύειν αὐτὴν καὶ περιθεῖναι αὐτῇ τὸ διάδημα καὶ δεῖξαι αὐτὴν πᾶσιν τοῖς ἄρχουσιν καὶ τοῖς ἔθνεσιν τὸ κάλλος αὐτῆς, ὅτι καλὴ ἦν. 12 καὶ οὐκ εἰσήκουσεν αὐτοῦ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐλθεῖν μετὰ τῶν εὐνούχων. καὶ ἐλυπήθη ὁ βασιλεὺς καὶ ὠργίσθη 13 καὶ εἶπεν τοῖς φίλοις αὐτοῦ Κατὰ ταῦτα ἐλάλησεν Αστιν, ποιήσατε οὖν περὶ τούτου νόμον καὶ κρίσιν. 14 καὶ προσῆλθεν αὐτῷ Αρκεσαιος καὶ Σαρσαθαιος καὶ Μαλησεαρ οἱ ἄρχοντες Περσῶν καὶ Μήδων οἱ ἐγγὺς τοῦ βασιλέως οἱ πρῶτοι παρακαθήμενοι τῷ βασιλεῖ 15 καὶ ἀπήγγειλαν αὐτῷ κατὰ τοὺς νόμους ὡς δεῖ ποιῆσαι Αστιν τῇ βασιλίσσῃ, ὅτι οὐκ ἐποίησεν τὰ ὑπὸ τοῦ βασιλέως προσταχθέντα διὰ τῶν εὐνούχων. 16 καὶ εἶπεν ὁ Μουχαιος πρὸς τὸν βασιλέα καὶ τοὺς ἄρχοντας Οὐ τὸν βασιλέα μόνον ἠδίκησεν Αστιν ἡ βασίλισσα, ἀλλὰ καὶ πάντας τοὺς ἄρχοντας καὶ τοὺς ἡγουμένους τοῦ βασιλέως 17 [καὶ γὰρ διηγήσατο αὐτοῖς τὰ ῥήματα τῆς βασιλίσσης καὶ ὡς ἀντεῖπεν τῷ βασιλεῖ]. ὡς οὖν ἀντεῖπεν τῷ βασιλεῖ Ἀρταξέρξῃ, 18 οὕτως σήμερον αἱ τυραννίδες αἱ λοιπαὶ τῶν ἀρχόντων Περσῶν καὶ Μήδων ἀκούσασαι τὰ τῷ βασιλεῖ λεχθέντα ὑπ’ αὐτῆς τολμήσουσιν ὁμοίως ἀτιμάσαι τοὺς ἄνδρας αὐτῶν. 19 εἰ οὖν δοκεῖ τῷ βασιλεῖ, προσταξάτω βασιλικόν, καὶ γραφήτω κατὰ τοὺς νόμους Μήδων καὶ Περσῶν· καὶ μὴ ἄλλως χρησάσθω, μηδὲ εἰσελθάτω ἔτι ἡ βασίλισσα πρὸς αὐτόν, καὶ τὴν βασιλείαν αὐτῆς δότω ὁ βασιλεὺς γυναικὶ κρείττονι αὐτῆς. 20 καὶ ἀκουσθήτω ὁ νόμος ὁ ὑπὸ τοῦ βασιλέως, ὃν ἐὰν ποιῇ, ἐν τῇ βασιλείᾳ αὐτοῦ, καὶ οὕτως πᾶσαι αἱ γυναῖκες περιθήσουσιν τιμὴν τοῖς ἀνδράσιν ἑαυτῶν ἀπὸ πτωχοῦ ἕως πλουσίου. 21 καὶ ἤρεσεν ὁ λόγος τῷ βασιλεῖ καὶ τοῖς ἄρχουσι, καὶ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς καθὰ ἐλάλησεν ὁ Μουχαιος· 22 καὶ ἀπέστειλεν εἰς πᾶσαν τὴν βασιλείαν κατὰ χώραν κατὰ τὴν λέξιν αὐτῶν ὥστε εἶναι φόβον αὐτοῖς ἐν ταῖς οἰκίαις αὐτῶν.

2 ἐν αὐταῖς ταῖς ἡμέραις, ὅτε ἐθρονίσθη ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης ἐν Σούσοις τῇ πόλει,

3 ἐν τῷ τρίτῳ ἔτει βασιλεύοντος αὐτοῦ δοχὴν ἐποίησεν τοῖς φίλοις καὶ τοῖς λοιποῖς ἔθνεσιν καὶ τοῖς Περσῶν καὶ Μήδων ἐνδόξοις καὶ τοῖς ἄρχουσιν τῶν σατραπῶν.

4 καὶ μετὰ ταῦτα μετὰ τὸ δεῖξαι αὐτοῖς τὸν πλοῦτον τῆς βασιλείας αὐτοῦ καὶ τὴν δόξαν τῆς εὐφροσύνης τοῦ πλούτου αὐτοῦ ἐπὶ ἡμέρας ἑκατὸν ὀγδοήκοντα,

5 ὅτε δὲ ἀνεπληρώθησαν αἱ ἡμέραι τοῦ γάμου, ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς πότον τοῖς ἔθνεσιν τοῖς εὑρεθεῖσιν εἰς τὴν πόλιν ἐπὶ ἡμέρας ἓξ ἐν αὐλῇ οἴκου τοῦ βασιλέως

6 κεκοσμημένῃ βυσσίνοις καὶ καρπασίνοις τεταμένοις ἐπὶ σχοινίοις βυσσίνοις καὶ πορφυροῖς ἐπὶ κύβοις χρυσοῖς καὶ ἀργυροῖς ἐπὶ στύλοις παρίνοις καὶ λιθίνοις· κλῖναι χρυσαῖ καὶ ἀργυραῖ ἐπὶ λιθοστρώτου σμαραγδίτου λίθου καὶ πιννίνου καὶ παρίνου λίθου καὶ στρωμναὶ διαφανεῖς ποικίλως διηνθισμέναι, κύκλῳ ῥόδα πεπασμένα·

7 ποτήρια χρυσᾶ καὶ ἀργυρᾶ καὶ ἀνθράκινον κυλίκιον προκείμενον ἀπὸ ταλάντων τρισμυρίων· οἶνος πολὺς καὶ ἡδύς, ὃν αὐτὸς ὁ βασιλεὺς ἔπινεν.

8 ὁ δὲ πότος οὗτος οὐ κατὰ προκείμενον νόμον ἐγένετο, οὕτως δὲ ἠθέλησεν ὁ βασιλεὺς καὶ ἐπέταξεν τοῖς οἰκονόμοις ποιῆσαι τὸ θέλημα αὐτοῦ καὶ τῶν ἀνθρώπων.

9 καὶ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐποίησε πότον ταῖς γυναιξὶν ἐν τοῖς βασιλείοις, ὅπου ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης.

10 ἐν δὲ τῇ ἡμέρᾳ τῇ ἑβδόμῃ ἡδέως γενόμενος ὁ βασιλεὺς εἶπεν τῷ Αμαν καὶ Βαζαν καὶ Θαρρα καὶ Βωραζη καὶ Ζαθολθα καὶ Αβαταζα καὶ Θαραβα, τοῖς ἑπτὰ εὐνούχοις τοῖς διακόνοις τοῦ βασιλέως Ἀρταξέρξου,

11 εἰσαγαγεῖν τὴν βασίλισσαν πρὸς αὐτὸν βασιλεύειν αὐτὴν καὶ περιθεῖναι αὐτῇ τὸ διάδημα καὶ δεῖξαι αὐτὴν πᾶσιν τοῖς ἄρχουσιν καὶ τοῖς ἔθνεσιν τὸ κάλλος αὐτῆς, ὅτι καλὴ ἦν.

12 καὶ οὐκ εἰσήκουσεν αὐτοῦ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐλθεῖν μετὰ τῶν εὐνούχων. καὶ ἐλυπήθη ὁ βασιλεὺς καὶ ὠργίσθη

13 καὶ εἶπεν τοῖς φίλοις αὐτοῦ Κατὰ ταῦτα ἐλάλησεν Αστιν, ποιήσατε οὖν περὶ τούτου νόμον καὶ κρίσιν.

14 καὶ προσῆλθεν αὐτῷ Αρκεσαιος καὶ Σαρσαθαιος καὶ Μαλησεαρ οἱ ἄρχοντες Περσῶν καὶ Μήδων οἱ ἐγγὺς τοῦ βασιλέως οἱ πρῶτοι παρακαθήμενοι τῷ βασιλεῖ

15 καὶ ἀπήγγειλαν αὐτῷ κατὰ τοὺς νόμους ὡς δεῖ ποιῆσαι Αστιν τῇ βασιλίσσῃ, ὅτι οὐκ ἐποίησεν τὰ ὑπὸ τοῦ βασιλέως προσταχθέντα διὰ τῶν εὐνούχων.

16 καὶ εἶπεν ὁ Μουχαιος πρὸς τὸν βασιλέα καὶ τοὺς ἄρχοντας Οὐ τὸν βασιλέα μόνον ἠδίκησεν Αστιν ἡ βασίλισσα, ἀλλὰ καὶ πάντας τοὺς ἄρχοντας καὶ τοὺς ἡγουμένους τοῦ βασιλέως

17 [καὶ γὰρ διηγήσατο αὐτοῖς τὰ ῥήματα τῆς βασιλίσσης καὶ ὡς ἀντεῖπεν τῷ βασιλεῖ]. ὡς οὖν ἀντεῖπεν τῷ βασιλεῖ Ἀρταξέρξῃ,

18 οὕτως σήμερον αἱ τυραννίδες αἱ λοιπαὶ τῶν ἀρχόντων Περσῶν καὶ Μήδων ἀκούσασαι τὰ τῷ βασιλεῖ λεχθέντα ὑπ’ αὐτῆς τολμήσουσιν ὁμοίως ἀτιμάσαι τοὺς ἄνδρας αὐτῶν.

19 εἰ οὖν δοκεῖ τῷ βασιλεῖ, προσταξάτω βασιλικόν, καὶ γραφήτω κατὰ τοὺς νόμους Μήδων καὶ Περσῶν· καὶ μὴ ἄλλως χρησάσθω, μηδὲ εἰσελθάτω ἔτι ἡ βασίλισσα πρὸς αὐτόν, καὶ τὴν βασιλείαν αὐτῆς δότω ὁ βασιλεὺς γυναικὶ κρείττονι αὐτῆς.

20 καὶ ἀκουσθήτω ὁ νόμος ὁ ὑπὸ τοῦ βασιλέως, ὃν ἐὰν ποιῇ, ἐν τῇ βασιλείᾳ αὐτοῦ, καὶ οὕτως πᾶσαι αἱ γυναῖκες περιθήσουσιν τιμὴν τοῖς ἀνδράσιν ἑαυτῶν ἀπὸ πτωχοῦ ἕως πλουσίου.

21 καὶ ἤρεσεν ὁ λόγος τῷ βασιλεῖ καὶ τοῖς ἄρχουσι, καὶ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς καθὰ ἐλάλησεν ὁ Μουχαιος·

22 καὶ ἀπέστειλεν εἰς πᾶσαν τὴν βασιλείαν κατὰ χώραν κατὰ τὴν λέξιν αὐτῶν ὥστε εἶναι φόβον αὐτοῖς ἐν ταῖς οἰκίαις αὐτῶν.

Traducerea catolică

Traducerea greacă bizantină

0 a În anul al doilea al regelui Artaxérxe cel Mare, în prima [zi] a [lunii] Nisán, a avut un vis Mardohéu, [fiul] lui Iaír, [fiul] lui Șiméi, [fiul] lui Chiș, din tribul lui Beniamín. ^0b Era un iudeu care locuia în cetatea Súsa, om de seamă, care slujea la curtea regelui. ^0c Era dintre captivii pe care îi deportase Nabucodonosór, regele Babilónului, din Ierusalím odată cu Iehonía, regele din Iúda. ^0d Iar visul era acesta: se făcea că erau strigăte, zgomot, tunete și cutremur, tulburare pe pământ. ^0e Și, iată, doi balauri mari s-au ridicat să vină să lupte unul cu celălalt scoțând un strigăt puternic! ^0f La strigătul lor, toate popoarele s-au ridicat să lupte împotriva poporului celor drepți. ^0g Iată, zi de întuneric și de beznă, oprimare și strâmtorare, chin și tulburare mare erau pe pământ! ^0h S-a tulburat tot poporul cel drept și s-a temut de toate aceste rele. S-a ridicat ca să lupte strigând către Domnul.⁰ⁱ La strigătul lor, s-a făcut ca dintr-un izvor mic un fluviu mare. Și era multă apă. ^0k [S-a făcut lumină] și s-a ridicat soarele, iar cei umili i-au devorat pe cei puternici. ^0l Trezindu-se, Mardohéu, care avusese acest vis și văzuse ceea ce Dumnezeu voia să facă, îl păstra în inimă și voia să îl înțeleagă în orice fel până la venirea nopții. ^0m Mardohéu a stat liniștit la curte împreună cu Gabatá și Tára, cei doi eunuci ai regelui care păzeau curtea. ⁰ⁿ El a auzit planurile și le-a cercetat cu grijă; a aflat că se pregăteau să pună mâinile pe Artaxérxe, regele, și i-a făcut cunoscut regelui despre aceste lucruri. ^0o Regele i-a cercetat pe amândoi și, după ce au mărturisit, au fost duși [să fie pedepsiți]. ^0p Regele a scris aceste lucruri spre amintire; a scris și Mardohéu despre aceste evenimente. ^0r Regele i-a poruncit lui Mardohéu să-i slujească la curte și i-a dat daruri pentru aceste lucruri. ^0s Dar Amán Bugáios, [fiul] lui Amadátes, era puternic înaintea regelui. El căuta să le facă rău lui Mardohéu și poporului său pentru cei doi eunuci ai regelui.

1 Era în zilele lui Artaxérxe, adică Artaxérxe care a domnit din India până în Etiópia peste o sută douăzeci și șapte de provincii.

2 În acele zile, când regele Artaxérxe stătea pe tronul domniei sale din fortăreața Súsa,

2 ἐν αὐταῖς ταῖς ἡμέραις, ὅτε ἐθρονίσθη ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης ἐν Σούσοις τῇ πόλει,

3 în al treilea an al domniei lui, a dat un ospăț tuturor căpeteniilor și slujitorilor lui. Cei viteji ai Pérsiei și ai Médiei, nobilii și căpeteniile provinciilor erau înaintea lui.

4 El le-a arătat bogăția glorioasă a domniei sale și faima strălucitoare a măreției lui timp de multe zile: o sută optzeci [de zile].

5 Când s-au terminat acele zile, regele a dat un ospăț pentru întregul popor care se afla în fortăreața Súsa, de la cel mare la cel mic, timp de șapte zile în curtea grădinii de la palatul regelui.

6 [Draperii] albe, albastre și violete erau legate cu corzi de in și de purpură [prinse] prin verigi de argint și de coloane de marmură. Erau paturi de aur și de argint pe un paviment de marmură rară, albă, roșie și neagră.

7 Se bea din vase de aur, fiecare diferit de celălalt. Era vin regesc din belșug, după cum îi dădea mâna regelui.

8 Băutura era după dorință, nimeni nu era obligat, căci așa stabilise regele tuturor celor mari din casa lui, ca să facă după dorința fiecăruia.

9 Regina Vásti a dat și ea un ospăț femeilor din casa regală a regelui Artaxérxe.

9 καὶ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐποίησε πότον ταῖς γυναιξὶν ἐν τοῖς βασιλείοις, ὅπου ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης.

10 În ziua a șaptea, când inima regelui era veselă de vin, [acesta] le-a zis lui Mehumán, Biztá, Harbóna, Bigtá, Abagtá, Zetár și Carcás, cei șapte eunuci care slujeau înaintea regelui Artaxérxe,

11 să o aducă în fața lui pe regina Vásti cu coroana regală, ca să arate popoarelor și căpeteniilor frumusețea ei, căci era frumoasă la chip.

12 Dar regina Vásti a refuzat să vină, [împotrivindu-se] cuvântului regelui [dat] prin eunuci. Regele s-a supărat foarte tare și s-a aprins de mânie.

13 Atunci, regele a vorbit cu înțelepții care cunoșteau timpurile (căci așa [se rezolvau] problemele regelui: înaintea tuturor celor care cunoșteau decretele și dreptul –

13 καὶ εἶπεν τοῖς φίλοις αὐτοῦ Κατὰ ταῦτα ἐλάλησεν Αστιν, ποιήσατε οὖν περὶ τούτου νόμον καὶ κρίσιν.

14 apropiații [regelui] erau: Carșená, Șetár, Admáta, Tarșíș, Méres, Marsená, Memucán, cele șapte căpetenii ale Pérsiei și Médiei, care vedeau fața regelui și care aveau primul [loc] în împărăția lui):

15 „După lege, ce trebuie să i se facă reginei Vásti pentru că nu a împlinit cuvântul regelui Artaxérxe [transmis ei] prin eunuci?”.

16 Memucán a răspuns înaintea regelui și a căpeteniilor: „Nu numai față de rege s-a purtat rău regina Vásti, ci și față de toate căpeteniile și față de toate popoarele care sunt în toate provinciile regelui Artaxérxe.

17 Căci fapta reginei va ajunge la toate femeile și îi vor disprețui pe soții lor în ochii lor când vor zice: «Regele Artaxérxe a spus să vină regina Vásti, iar ea nu a venit».

18 Astăzi vor spune prințesele Pérsiei și Médiei care vor auzi de fapta reginei tuturor căpeteniilor regelui. Și va fi dispreț și mânie.

19 Dacă i se pare bun regelui, să iasă de la el un decret regesc și să fie scris în legile Pérsiei și Médiei și să nu se treacă [peste el]: să nu mai vină regina Vásti înaintea regelui Artaxérxe și regele să dea [demnitatea] ei de regină alteia mai bună decât ea!

20 Când decizia pe care a luat-o regele se va auzi în împărăția sa – căci ea este mare – toate femeile vor da prețuire soților lor, de la mare la mic”.

21 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii regelui și regele a făcut după cuvântul lui Memucán.

21 καὶ ἤρεσεν ὁ λόγος τῷ βασιλεῖ καὶ τοῖς ἄρχουσι, καὶ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς καθὰ ἐλάλησεν ὁ Μουχαιος·

22 A trimis scrisori în toate provinciile regelui, în fiecare provincie după scrierea ei, și la fiecare popor, ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui și să vorbească limba poporului său.

Traducerea ortodoxă

Traducerea greacă bizantină

0 În anul al doilea al domniei lui Artaxerxe cel Mare, în ziua întâi a lunii Nisan, Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chiș, iudeu din seminția lui Veniamin, om mare, care trăia în cetatea Suza și slujea la curtea regelui, a visat un vis. Mardoheu era din robii pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, îi luase în robie din Ierusalim cu Iehonia, regele Iudei. Iar visul lui a fost acesta: „S-a făcut parcă zgomot mare pe pământ, tunet, cutremur și tulburare. Și deodată au ieșit doi balauri mari, gata să se lupte unul cu altul, și urletul lor era cumplit. După urletul lor, toate popoarele s-au pregătit de război, ca să lovească pe poporul drepților. Și iată a venit pe pământ zi de negură și întuneric, de necaz și strâmtorare, de mare durere și tulburare. Atunci tot poporul drepților s-a tulburat, temându-se de răul lor; s-a pregătit să piară și a început să strige către Domnul. La strigătul lor, a ieșit parcă dintr-un izvor mic un râu mare cu apă multă, a strălucit lumină și soare, s-au înălțat cei smeriți și au nimicit pe trufași”. Deșteptându-se Mardoheu după acest vis, care închipuia ce avea să facă Dumnezeu, păstra acest vis în inima sa și dorea să-l priceapă în toată întregimea lui până în seară. Și a rămas Mardoheu la curte cu Gavata și cu Tara, doi eunuci ai regelui care păzeau curtea; atunci a auzit ce vorbeau ei, a aflat planul și a descoperit că ei se pregăteau să pună mâna pe regele Artaxerxe și i-a spus regelui. Regele a cercetat pe cei doi eunuci și după ce ei au mărturisit, au fost spânzurați. Regele a scris întâmplarea aceasta spre aducere aminte și a scris-o și Mardoheu. Atunci a poruncit regele lui Mardoheu să slujească la curte și i-a dat și daruri pentru aceasta. Dar pe lângă rege era atunci vestit Aman, fiul lui Hamadata din țara Agag. Acesta se silea să facă rău lui Mardoheu și poporului său pentru cei doi eunuci ai regelui.

1 După întâmplările acestea, în zilele lui Artaxerxe, care domnea peste o sută douăzeci și șapte de țări, de la India până în Etiopia,

2 În vremea când regele Artaxerxe își avea scaunul său domnesc în cetatea Suza,

2 ἐν αὐταῖς ταῖς ἡμέραις, ὅτε ἐθρονίσθη ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης ἐν Σούσοις τῇ πόλει,

3 În anul al treilea al domniei lui, a dat el ospăț pentru dregătorii săi și pentru cei ce-i slujeau lui, pentru căpeteniile mai înalte ale oștirii Persiei și Mediei și pentru guvernatorii țărilor sale,

4 Arătându-și marea bogăție a regatului său și strălucirea deosebită a măririi sale, în curgere de mai multă vreme, anume timp de o sută optzeci de zile.

5 După sfârșitul acestor zile, regele a făcut și pentru poporul său care se afla în capitala Suza, de la mic până la mare, ospăț de șapte zile, în grădina curții sale domnești,

6 Împodobită cu covoare de mătase albă și de purpură violetă, atârnate pe frânghii de în și de mătase, trecute prin verigi de argint, întărite în stâlpi de marmură.

7 Divanuri de aur și de argint erau așezate pe pardoseală de porfiră, de marmură albă, de sidef și marmură neagră.

8 Băuturile se turnau în vase de aur și în cupe felurite, în valoare de treizeci de mii de talanți, iar vin din care bea însuși regele a fost mult, după bogăția și dărnicia regelui. Băutura se consuma cuviincios și fără silă, că regele poruncise tuturor cârmuitorilor din casa sa să facă fiecăruia după voia lui.

9 Regina Vasti a făcut și ea ospăț, pentru femei, în casa domnească a regelui Artaxerxe.

9 καὶ Αστιν ἡ βασίλισσα ἐποίησε πότον ταῖς γυναιξὶν ἐν τοῖς βασιλείοις, ὅπου ὁ βασιλεὺς Ἀρταξέρξης.

10 În ziua a șaptea, când inima regelui s-a înveselit de vin, acesta a zis către Mehuman, Bizeta, Harbona, Bigta, Abgata, Zetar și Carcas, cei șapte eunuci care slujeau înaintea feței regelui Artaxerxe,

11 Să aducă pe regina Vasti înaintea feței regelui cu coroana regească pe cap, ca să arate popoarelor și căpeteniilor frumusețea ei, pentru că era foarte frumoasă.

12 Dar regina Vasti n-a voit să vină după porunca regelui ce i s-a trimis prin eunuci.

13 Din pricina aceasta s-a mâniat regele tare și s-a aprins într-însul urgie mare și a zis către înțelepții care știau datinile din trecut, (căci așa era rânduiala ca orice pricină a regelui să se spună înaintea celor ce cunoșteau legile și dreptul):

13 καὶ εἶπεν τοῖς φίλοις αὐτοῦ Κατὰ ταῦτα ἐλάλησεν Αστιν, ποιήσατε οὖν περὶ τούτου νόμον καὶ κρίσιν.

14 „Cum să se aplice legea față de regina Vasti, pentru că ea nu a împlinit porunca regelui Artaxerxe, ce i s-a trimis prin eunuci?”

15 Și erau în apropierea regelui: Carșena, Șetar, Admata, Tarșiș, Mereș, Marsena și Memucan, șapte căpetenii ale Mediei și Persiei, care puteau vedea fața regelui și țineau locurile cele dintâi în regat.

16 Atunci a răspuns Memucan înaintea regelui și a căpeteniilor: „Regina Vasti s-a făcut vinovată nu numai înaintea regelui, ci și înaintea tuturor dregătorilor și înaintea tuturor popoarelor care sunt în toate țările regelui Artaxerxe,

17 Pentru că purtarea reginei Vasti va ajunge la știrea tuturor femeilor, și vor nesocoti și acelea pe bărbații lor și vor zice: Regele Artaxerxe a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea feței sale și ea n-a venit.

18 De acum soțiile dregătorilor din Persia și Media, care vor auzi de purtarea reginei, vor zice la fel dregătorilor regelui, și va fi destul dispreț și mânie.

19 Deci, dacă binevoiește regele, să iasă de la el hotărâre regească și să se scrie în legile Persiei și Mediei, cu neschimbare, că regina Vasti nu va mai intra înaintea regelui Artaxerxe, iar vrednicia de regină a ei regele o va da alteia mai vrednică decât ea.

20 Când se va auzi de această hotărâre a regelui, care se va împrăștia în toată împărăția lui cât este ea de mare, atunci toate femeile își vor cinsti bărbații de la mic până la mare”.

21 Și cuvântul a plăcut regelui și dregătorilor, și a făcut după sfatul lui Memucan.

21 καὶ ἤρεσεν ὁ λόγος τῷ βασιλεῖ καὶ τοῖς ἄρχουσι, καὶ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς καθὰ ἐλάλησεν ὁ Μουχαιος·

22 Regele a trimis în toate țările scrisori, scrise pentru fiecare țară cu scrisul ei și pentru fiecare popor în limba lui, ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa sa. Aceasta s-a adus la cunoștința fiecăruia în limba părintească a fiecăruia.