Lamentațiuni

Lamentațiunea a patra: judecata Domnului cu privire la Sión

1 ^alef Cum s-a înnegrit aurul și s-a schimbat aurul cel mai bun;
pietrele sanctuarului s-au împrăștiat
la capătul tuturor străzilor!
2 ^bet Fiii Siónului, prețioși
și socotiți ca aurul fin,
cum de sunt considerați ca oalele de lut,
lucrarea mâinilor olarului?
3 ^ghimel Chiar și șacalii își dau drumul la sâni
ca să-și alăpteze puii,
dar fiica poporului meu
a devenit crudă ca struții din pustiu.
4 ^dalet Limba sugarului se lipește de cerul gurii
din cauza setei,
pruncii cer pâine,
dar nu este cine să le-o dea.
5 ^he Cei care se hrăneau cu delicatese
stau dezolați pe străzi.
Cei crescuți pe purpură
îmbrățișează gunoiul.
6 ^waw Nelegiuirea fiicei poporului meu
este mai mare decât păcatul Sodómei,
care a fost lovită într-o clipă,
fără ca cineva să-și fi pus mâna pe ea.
7 ^zain Naziréii săi erau mai curați decât zăpada,
mai albi decât laptele;
trupurile lor erau mai roșii decât coralii,
chipurile lor erau ca safirul.
8 ^het Fața lor s-a întunecat mai mult decât funinginea;
nu mai sunt recunoscuți pe străzi,
pielea li s-a lipit de oase,
s-a uscat, a devenit ca lemnul.
9 ^tet Sunt mai fericiți cei străpunși de sabie
decât cei care sunt răzbiți de foame,
ei care se scurg răpuși
din cauza lipsei roadelor câmpului.
10 ^yod Mâinile femeilor, miloase, îi fierb pe copiii lor;
ei le-au fost aliment în timpul
zdrobirii fiicei poporului meu.
11 ^kaf Domnul și-a satisfăcut furia,
și-a revărsat mânia lui aprinsă,
a aprins un foc în Sión,
[foc] care a devorat temeliile sale.
12 ^lamed Nu au crezut regii pământului
și toți locuitorii lumii
că opresorul și dușmanul
ar fi putut intra pe porțile Ierusalímului.
13 ^mem [Aceasta] din cauza păcatelor profeților ei
și a nelegiuirilor preoților ei
care au vărsat în mijlocul său
sângele celor drepți.
14 ^nun Rătăceau ca niște orbi pe străzi,
murdari de sânge,
ca nimeni să nu poată
să le atingă hainele.
15 ^samec Îndepărtați-vă! Un impur!
Îndepărtați-vă, îndepărtați-vă,
căci fugeau și rătăceau
spunând printre neamuri:
„Nu vor mai locui [aici]”!
16 ^pe Fața Domnului i-a împrăștiat,
el nu se va mai uita la ei;
nu au ridicat fața preoților,
nu au arătat îndurare față de bătrâni.
17 ^ayn Ni se tot sfârșeau ochii
[așteptând] în zadar ajutorul nostru.
De la locul nostru de veghe
am vegheat spre un neam
care nu putea să ne mântuiască.
18 ^țade Ei vânau pașii noștri,
ca să nu mergem pe străzile noastre;
s-a apropiat sfârșitul nostru,
zilele noastre s-au împlinit,
pentru că a sosit sfârșitul nostru.
19 ^qof Urmăritorii noștri au fost mai iuți
decât vulturii cerului,
ne-au fugărit pe munți
și ne-au pândit în pustiu.
20 ^reș Respirația nărilor noastre,
unsul Domnului,
a fost capturat în gropile lor,
el, despre care spuneam:
„Vom trăi la umbra lui printre neamuri”.
21 ^șin Veselește-te și bucură-te,
fiică a Edómului,
tu, care locuiești în țara Uț!
Și peste tine va trece cupa:
te vei îmbăta și te vei dezgoli.
22 ^tau S-a umplut nelegiuirea ta, fiică a Siónului,
el nu te va mai deporta.
El va pedepsi nelegiuirea ta, fiică a Edómului,
și îți va dezvălui păcatele.

1 ^alef Cum s-a înnegrit aurul și s-a schimbat aurul cel mai bun; pietrele sanctuarului s-au împrăștiat la capătul tuturor străzilor!

2 ^bet Fiii Siónului, prețioși și socotiți ca aurul fin, cum de sunt considerați ca oalele de lut, lucrarea mâinilor olarului?

3 ^ghimel Chiar și șacalii își dau drumul la sâni ca să-și alăpteze puii, dar fiica poporului meu a devenit crudă ca struții din pustiu.

4 ^dalet Limba sugarului se lipește de cerul gurii din cauza setei, pruncii cer pâine, dar nu este cine să le-o dea.

5 ^he Cei care se hrăneau cu delicatese stau dezolați pe străzi. Cei crescuți pe purpură îmbrățișează gunoiul.

6 ^waw Nelegiuirea fiicei poporului meu este mai mare decât păcatul Sodómei, care a fost lovită într-o clipă, fără ca cineva să-și fi pus mâna pe ea.

7 ^zain Naziréii săi erau mai curați decât zăpada, mai albi decât laptele; trupurile lor erau mai roșii decât coralii, chipurile lor erau ca safirul.

8 ^het Fața lor s-a întunecat mai mult decât funinginea; nu mai sunt recunoscuți pe străzi, pielea li s-a lipit de oase, s-a uscat, a devenit ca lemnul.

9 ^tet Sunt mai fericiți cei străpunși de sabie decât cei care sunt răzbiți de foame, ei care se scurg răpuși din cauza lipsei roadelor câmpului.

10 ^yod Mâinile femeilor, miloase, îi fierb pe copiii lor; ei le-au fost aliment în timpul zdrobirii fiicei poporului meu.

11 ^kaf Domnul și-a satisfăcut furia, și-a revărsat mânia lui aprinsă, a aprins un foc în Sión, [foc] care a devorat temeliile sale.

12 ^lamed Nu au crezut regii pământului și toți locuitorii lumii că opresorul și dușmanul ar fi putut intra pe porțile Ierusalímului.

13 ^mem [Aceasta] din cauza păcatelor profeților ei și a nelegiuirilor preoților ei care au vărsat în mijlocul său sângele celor drepți.

14 ^nun Rătăceau ca niște orbi pe străzi, murdari de sânge, ca nimeni să nu poată să le atingă hainele.

15 ^samec Îndepărtați-vă! Un impur! Îndepărtați-vă, îndepărtați-vă, căci fugeau și rătăceau spunând printre neamuri: „Nu vor mai locui [aici]”!

16 ^pe Fața Domnului i-a împrăștiat, el nu se va mai uita la ei; nu au ridicat fața preoților, nu au arătat îndurare față de bătrâni.

17 ^ayn Ni se tot sfârșeau ochii [așteptând] în zadar ajutorul nostru. De la locul nostru de veghe am vegheat spre un neam care nu putea să ne mântuiască.

18 ^țade Ei vânau pașii noștri, ca să nu mergem pe străzile noastre; s-a apropiat sfârșitul nostru, zilele noastre s-au împlinit, pentru că a sosit sfârșitul nostru.

19 ^qof Urmăritorii noștri au fost mai iuți decât vulturii cerului, ne-au fugărit pe munți și ne-au pândit în pustiu.

20 ^reș Respirația nărilor noastre, unsul Domnului, a fost capturat în gropile lor, el, despre care spuneam: „Vom trăi la umbra lui printre neamuri”.

21 ^șin Veselește-te și bucură-te, fiică a Edómului, tu, care locuiești în țara Uț! Și peste tine va trece cupa: te vei îmbăta și te vei dezgoli.

22 ^tau S-a umplut nelegiuirea ta, fiică a Siónului, el nu te va mai deporta. El va pedepsi nelegiuirea ta, fiică a Edómului, și îți va dezvălui păcatele.