Capitolul 1
Luca 1Prolog
1 Deoarece mulți au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi, 2 așa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari și au devenit slujitori ai cuvântului, 3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ți le scriu și eu în mod sistematic, preabunule Teofíl, 4 ca să te convingi de temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit.
I. Copilăria lui Isus
Vestirea nașterii lui Ioan Botezătorul
5 Era în zilele lui Iród, regele Iudeii, un preot al cărui nume era Zaharía, din grupul [preoțesc] al lui Abía. Soția lui era dintre fiicele lui Aarón, al cărei nume era Elisabéta. 6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără greșeală în toate poruncile și prescrierile Domnului. 7 Însă nu aveau niciun copil, pentru că Elisabéta era sterilă și amândoi erau înaintați în vârstă.
8 Pe când slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, când era rândul grupului său, 9 după rânduiala slujirii preoțești, a fost ales să intre în templul Domnului pentru a aduce jertfa de tămâie. 10 Și toată mulțimea poporului era afară rugându-se în timp ce se aducea [jertfa de] tămâie.
11 Atunci i-a apărut un înger al Domnului stând în partea dreaptă a altarului tămâierii. 12 Văzându-l, Zaharía s-a tulburat și l-a cuprins teama.
13 Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharía, căci rugăciunea ta a fost ascultată și soția ta, Elisabéta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele «Ioan»! 14 Vei avea bucurie și veselie și mulți se vor bucura de nașterea lui, 15 căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin și nici altă băutură tare și va fi umplut de Duhul Sfânt chiar din sânul mamei sale 16 și pe mulți dintre fiii lui Israél îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. 17 El va merge înaintea lui cu duhul și puterea lui Ilíe pentru a întoarce inimile părinților către copii și pe cei rebeli la înțelepciunea drepților, pentru a pregăti Domnului un popor desăvârșit”.
18 Dar Zaharía i-a spus îngerului: „Prin ce voi cunoaște aceasta? Eu sunt bătrân, iar soția mea este înaintată în vârstă”. 19 Răspunzând, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriél, care stau înaintea lui Dumnezeu, și am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți dau această veste bună. 20 Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor împlini acestea, pentru că nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor!”.
21 Poporul îl aștepta pe Zaharía și se mira în timp ce acesta întârzia în templu. 22 Când a ieșit și nu putea să vorbească, au înțeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Și a rămas mut. 23 După ce s-au împlinit zilele slujirii lui, s-a întors acasă.
24 După aceste zile, Elisabéta, soția lui, a zămislit și, timp de cinci luni, se ascundea spunându-și: 25 „Așa mi-a făcut Domnul în zilele în care și-a îndreptat privirea spre mine, ca să îndepărteze rușinea mea dinaintea oamenilor”.
Vestirea nașterii lui Isus
26 În luna a șasea, îngerul Gabriél a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galiléea, al cărei nume era Nazarét, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosíf, din casa lui Davíd. Iar numele fecioarei era Maria.
28 Și, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!”. 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt și cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui Davíd, tatăl său; 33 și va domni peste casa lui Iacób pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârșit”.
34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”. 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe și aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”. 38 Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Și îngerul a plecat de la ea.
Vizita Mariei la Elisabéta
39 În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ținutul muntos, într-o cetate a lui Iúda. 40 A intrat în casa lui Zaharía și a salutat-o pe Elisabéta. 41 Când a auzit Elisabéta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabéta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 și a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Și de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”.
46 Maria a spus:
„Sufletul meu
îl preamărește pe Domnul
47 și duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 căci a privit la umilința slujitoarei sale.
Iată, de acum toate popoarele
mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari
Cel Atotputernic și numele lui e sfânt!
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el.
51 A arătat puterea brațului său:
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici
și i-a înălțat pe cei umiliți;
53 pe cei flămânzi i-a copleșit cu bunuri,
iar pe cei bogați i-a lăsat cu mâinile goale.
54 L-a sprijinit pe Israél, slujitorul său,
amintindu-și de îndurarea sa,
55 după cum a promis părinților noștri,
lui Abrahám și urmașilor lui în veci”.
56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
Nașterea lui Ioan Botezătorul
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu. 58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său. 60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. 61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. 62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. 63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat. 64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. 65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. 66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
68 „Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri,
și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
76 Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
77 pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
1 Deoarece mulți au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi,
2 așa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari și au devenit slujitori ai cuvântului,
3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ți le scriu și eu în mod sistematic, preabunule Teofíl,
4 ca să te convingi de temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit.
5 Era în zilele lui Iród, regele Iudeii, un preot al cărui nume era Zaharía, din grupul [preoțesc] al lui Abía. Soția lui era dintre fiicele lui Aarón, al cărei nume era Elisabéta.
6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără greșeală în toate poruncile și prescrierile Domnului.
7 Însă nu aveau niciun copil, pentru că Elisabéta era sterilă și amândoi erau înaintați în vârstă.
8 Pe când slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, când era rândul grupului său,
9 după rânduiala slujirii preoțești, a fost ales să intre în templul Domnului pentru a aduce jertfa de tămâie.
10 Și toată mulțimea poporului era afară rugându-se în timp ce se aducea [jertfa de] tămâie.
11 Atunci i-a apărut un înger al Domnului stând în partea dreaptă a altarului tămâierii.
12 Văzându-l, Zaharía s-a tulburat și l-a cuprins teama.
13 Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharía, căci rugăciunea ta a fost ascultată și soția ta, Elisabéta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele «Ioan»!
14 Vei avea bucurie și veselie și mulți se vor bucura de nașterea lui,
15 căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin și nici altă băutură tare și va fi umplut de Duhul Sfânt chiar din sânul mamei sale
16 și pe mulți dintre fiii lui Israél îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
17 El va merge înaintea lui cu duhul și puterea lui Ilíe pentru a întoarce inimile părinților către copii și pe cei rebeli la înțelepciunea drepților, pentru a pregăti Domnului un popor desăvârșit”.
18 Dar Zaharía i-a spus îngerului: „Prin ce voi cunoaște aceasta? Eu sunt bătrân, iar soția mea este înaintată în vârstă”.
19 Răspunzând, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriél, care stau înaintea lui Dumnezeu, și am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți dau această veste bună.
20 Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor împlini acestea, pentru că nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor!”.
21 Poporul îl aștepta pe Zaharía și se mira în timp ce acesta întârzia în templu.
22 Când a ieșit și nu putea să vorbească, au înțeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Și a rămas mut.
23 După ce s-au împlinit zilele slujirii lui, s-a întors acasă.
24 După aceste zile, Elisabéta, soția lui, a zămislit și, timp de cinci luni, se ascundea spunându-și:
25 „Așa mi-a făcut Domnul în zilele în care și-a îndreptat privirea spre mine, ca să îndepărteze rușinea mea dinaintea oamenilor”.
26 În luna a șasea, îngerul Gabriél a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galiléea, al cărei nume era Nazarét,
27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosíf, din casa lui Davíd. Iar numele fecioarei era Maria.
28 Și, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!”.
29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt și cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu!
31 Vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus.
32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui Davíd, tatăl său;
33 și va domni peste casa lui Iacób pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârșit”.
34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”.
35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.
36 Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe și aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă,
37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”.
38 Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Și îngerul a plecat de la ea.
39 În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ținutul muntos, într-o cetate a lui Iúda.
40 A intrat în casa lui Zaharía și a salutat-o pe Elisabéta.
41 Când a auzit Elisabéta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabéta a fost umplută de Duhul Sfânt
42 și a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul sânului tău!
43 Și de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?
44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu!
45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”.
46 Maria a spus:
„Sufletul meu
îl preamărește pe Domnul
47 și duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 căci a privit la umilința slujitoarei sale.
Iată, de acum toate popoarele
mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari
Cel Atotputernic și numele lui e sfânt!
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el.
51 A arătat puterea brațului său:
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici
și i-a înălțat pe cei umiliți;
53 pe cei flămânzi i-a copleșit cu bunuri,
iar pe cei bogați i-a lăsat cu mâinile goale.
54 L-a sprijinit pe Israél, slujitorul său,
amintindu-și de îndurarea sa,
55 după cum a promis părinților noștri,
lui Abrahám și urmașilor lui în veci”.
56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu.
58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său.
60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”.
61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”.
62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit.
63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat.
64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu.
65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri.
66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
68 „Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri,
și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
76 Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
77 pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Deoarece mulți au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi,
1 Deoarece mulți s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi,
2 așa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari și au devenit slujitori ai cuvântului,
2 așa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început și au fost slujitori ai Cuvântului,
3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ți le scriu și eu în mod sistematic, preabunule Teofíl,
3 am găsit și eu cu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ți le scriu pe rând,
4 ca să te convingi de temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit.
4 ca să te încredințezi despre temeinicia învățăturii pe care ai primit-o.
5 Era în zilele lui Iród, regele Iudeii, un preot al cărui nume era Zaharía, din grupul [preoțesc] al lui Abía. Soția lui era dintre fiicele lui Aarón, al cărei nume era Elisabéta.
5 Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoțească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron și se numea Elisabeta.
6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără greșeală în toate poruncile și prescrierile Domnului.
6 Și erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului.
7 Însă nu aveau niciun copil, pentru că Elisabéta era sterilă și amândoi erau înaintați în vârstă.
7 Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor.
8 Pe când slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, când era rândul grupului său,
8 Și pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale,
9 după rânduiala slujirii preoțești, a fost ales să intre în templul Domnului pentru a aduce jertfa de tămâie.
9 a ieșit la sorți, după obiceiul preoției, să tămâieze intrând în templul Domnului.
10 Și toată mulțimea poporului era afară rugându-se în timp ce se aducea [jertfa de] tămâie.
10 Iar toată mulțimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară și se ruga.
11 Atunci i-a apărut un înger al Domnului stând în partea dreaptă a altarului tămâierii.
11 Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii.
12 Văzându-l, Zaharía s-a tulburat și l-a cuprins teama.
12 Și văzându-l, Zaharia s-a tulburat și frică a căzut peste el.
13 Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharía, căci rugăciunea ta a fost ascultată și soția ta, Elisabéta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele «Ioan»!
13 Iar îngerul a zis către el: „Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și-l vei numi Ioan.
14 Vei avea bucurie și veselie și mulți se vor bucura de nașterea lui,
14 Și bucurie și veselie vei avea și, de nașterea lui, mulți se vor bucura.
15 căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin și nici altă băutură tare și va fi umplut de Duhul Sfânt chiar din sânul mamei sale
15 Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt.
16 și pe mulți dintre fiii lui Israél îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
16 Și pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
17 El va merge înaintea lui cu duhul și puterea lui Ilíe pentru a întoarce inimile părinților către copii și pe cei rebeli la înțelepciunea drepților, pentru a pregăti Domnului un popor desăvârșit”.
17 Și va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să gătească Domnului un popor pregătit”.
18 Dar Zaharía i-a spus îngerului: „Prin ce voi cunoaște aceasta? Eu sunt bătrân, iar soția mea este înaintată în vârstă”.
18 Și a zis Zaharia către înger: „După ce voi cunoaște aceasta? Căci eu sunt bătrân și femeia mea înaintată în zilele ei.”
19 Răspunzând, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriél, care stau înaintea lui Dumnezeu, și am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți dau această veste bună.
19 Și îngerul, răspunzând, i-a zis: „Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Și am fost trimis să grăiesc către tine și să-ți binevestesc acestea.
20 Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor împlini acestea, pentru că nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor!”.
20 Și iată vei fi mut și nu vei putea să vorbești până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor”.
21 Poporul îl aștepta pe Zaharía și se mira în timp ce acesta întârzia în templu.
21 Și poporul aștepta pe Zaharia și se mira că întârzie în templu.
22 Când a ieșit și nu putea să vorbească, au înțeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Și a rămas mut.
22 Și ieșind, nu putea să vorbească. Și ei au înțeles că a văzut vedenie în templu; și el le făcea semne și a rămas mut.
23 După ce s-au împlinit zilele slujirii lui, s-a întors acasă.
23 Și când s-au împlinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa.
24 După aceste zile, Elisabéta, soția lui, a zămislit și, timp de cinci luni, se ascundea spunându-și:
24 Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit și cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând:
25 „Așa mi-a făcut Domnul în zilele în care și-a îndreptat privirea spre mine, ca să îndepărteze rușinea mea dinaintea oamenilor”.
25 „Că așa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea”.
26 În luna a șasea, îngerul Gabriél a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galiléea, al cărei nume era Nazarét,
26 Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,
27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosíf, din casa lui Davíd. Iar numele fecioarei era Maria.
27 către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
28 Și, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!”.
28 Și intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei.”
29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt și cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta.
29 Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?
30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu!
30 Și îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
31 Vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus.
31 Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus.
32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui Davíd, tatăl său;
32 Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.
33 și va domni peste casa lui Iacób pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârșit”.
33 Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit”.
34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”.
34 Și a zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?”
35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.
35 Și răspunzând, îngerul i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.
36 Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe și aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă,
36 Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă.
37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”.
37 Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință”.
38 Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Și îngerul a plecat de la ea.
38 Și a zis Maria: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” Și îngerul a plecat de la ea.
39 În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ținutul muntos, într-o cetate a lui Iúda.
39 Și în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate a seminției lui Iuda.
40 A intrat în casa lui Zaharía și a salutat-o pe Elisabéta.
40 Și a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta.
41 Când a auzit Elisabéta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabéta a fost umplută de Duhul Sfânt
41 Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei și Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
42 și a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul sânului tău!
42 și cu glas mare a strigat și a zis: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43 Și de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?
43 Și de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu!
44 Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”.
45 Și fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul”.
46 Maria a spus:
„Sufletul meu
îl preamărește pe Domnul
46 Și a zis Maria: „Mărește sufletul meu pe Domnul.
47 și duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
47 Și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 căci a privit la umilința slujitoarei sale.
Iată, de acum toate popoarele
mă vor numi fericită,
48 că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
49 căci mi-a făcut lucruri mari
Cel Atotputernic și numele lui e sfânt!
49 Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic și sfânt este numele Lui.
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el.
50 Și mila Lui în neam și în neam spre cei ce se tem de El.
51 A arătat puterea brațului său:
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
51 Făcut-a tărie cu brațul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici
și i-a înălțat pe cei umiliți;
52 Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei smeriți,
53 pe cei flămânzi i-a copleșit cu bunuri,
iar pe cei bogați i-a lăsat cu mâinile goale.
53 pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară deșerți.
54 L-a sprijinit pe Israél, slujitorul său,
amintindu-și de îndurarea sa,
54 A sprijinit pe Israel, slujitorul Său, ca să-Și aducă aminte de mila Sa,
55 după cum a promis părinților noștri,
lui Abrahám și urmașilor lui în veci”.
55 precum a grăit către părinții noștri, lui Avraam și seminției lui, în veac”.
56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
56 Și a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; și s-a înapoiat la casa sa.
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu.
57 Și după ce s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu.
58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
58 Și au auzit vecinii și rudele ei că Domnul a mărit mila Sa față de ea și se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său.
59 Iar când a fost în ziua a opta, au venit să taie împrejur pruncul și-l numeau Zaharia, după numele tatălui său.
60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”.
60 Și răspunzând, mama lui a zis: „Nu! Ci se va chema Ioan.”
61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”.
61 Și au zis către ea: „Nimeni din rudenia ta nu se cheamă cu numele acesta.”
62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit.
62 Și au făcut semn tatălui său cum ar vrea el să fie numit.
63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat.
63 Și cerând o tăbliță, el a scris, zicând: „Ioan este numele lui.” Și toți s-au mirat.
64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu.
64 Și îndată i s-a deschis gura și limba și vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.
65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri.
65 Și frica i-a cuprins pe toți care locuiau împrejurul lor; și în tot ținutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte.
66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
66 Și toți care le auzeau le puneau la inimă, zicând: „Ce va fi, oare, acest copil?” Căci mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
67 Și Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt și a proorocit, zicând:
68 „Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
68 „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat și a făcut răscumpărare poporului Său;
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
69 și ne-a ridicat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său,
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
70 precum a grăit prin gura sfinților Săi prooroci din veac;
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
71 mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc pe noi.
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri,
și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
72 Și să facă milă cu părinții noștri, ca ei să-și aducă aminte de legământul Său cel sfânt;
73 De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
73 de jurământul cu care S-a jurat către Avraam, părintele nostru,
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
74 ca, fiind izbăviți din mâna vrăjmașilor, să ne dea nouă fără frică,
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
75 să-I slujim în sfințenie și în dreptate, înaintea feței Sale, în toate zilele vieții noastre.
76 Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
76 Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, ca să gătești căile Lui,
77 pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
77 să dai poporului Său cunoștința mântuirii întru iertarea păcatelor lor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
78 prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
79 ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morții și să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii”.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
80 Iar copilul creștea și se întărea cu duhul. Și a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel.
Traducerea catolică
Traducerea greacă bizantină
1 Deoarece mulți au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi,
1 Ἐπειδήπερ πολλοὶ ἐπεχείρησαν ἀνατάξασθαι διήγησιν περὶ τῶν πεπληροφορημένων ἐν ἡμῖν πραγμάτων,
2 așa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari și au devenit slujitori ai cuvântului,
2 καθὼς παρέδοσαν ἡμῖν οἱ ἀπ’ ἀρχῆς αὐτόπται καὶ ὑπηρέται γενόμενοι τοῦ λόγου,
3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ți le scriu și eu în mod sistematic, preabunule Teofíl,
3 ἔδοξεν κἀμοί, παρηκολουθηκότι ἄνωθεν πᾶσιν ἀκριβῶς, καθεξῆς σοι γράψαι, κράτιστε Θεόφιλε,
4 ca să te convingi de temeinicia învățăturilor pe care le-ai primit.
4 ἵνα ἐπιγνῷς περὶ ὧν κατηχήθης λόγων τὴν ἀσφάλειαν.
5 Era în zilele lui Iród, regele Iudeii, un preot al cărui nume era Zaharía, din grupul [preoțesc] al lui Abía. Soția lui era dintre fiicele lui Aarón, al cărei nume era Elisabéta.
5 Ἐγένετο ἐν ταῖς ἡμέραις Ἡρῴδου τοῦ βασιλέως τῆς Ἰουδαίας ἱερεύς τις ὀνόματι Ζαχαρίας, ἐξ ἐφημερίας Ἀβιά∙ καὶ ἡ γυνὴ αὐτοῦ ἐκ τῶν θυγατέρων Ἀαρών, καὶ τὸ ὄνομα αὐτῆς Ἐλισάβετ.
6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără greșeală în toate poruncile și prescrierile Domnului.
6 Ἦσαν δὲ δίκαιοι ἀμφότεροι ἐνώπιον τοῦ θεοῦ, πορευόμενοι ἐν πάσαις ταῖς ἐντολαῖς καὶ δικαιώμασιν τοῦ κυρίου ἄμεμπτοι.
7 Însă nu aveau niciun copil, pentru că Elisabéta era sterilă și amândoi erau înaintați în vârstă.
7 Καὶ οὐκ ἦν αὐτοῖς τέκνον, καθότι ἡ Ἐλισάβετ ἦν στεῖρα, καὶ ἀμφότεροι προβεβηκότες ἐν ταῖς ἡμέραις αὐτῶν ἦσαν.
8 Pe când slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, când era rândul grupului său,
8 Ἐγένετο δὲ ἐν τῷ ἱερατεύειν αὐτὸν ἐν τῇ τάξει τῆς ἐφημερίας αὐτοῦ ἔναντι τοῦ θεοῦ,
9 după rânduiala slujirii preoțești, a fost ales să intre în templul Domnului pentru a aduce jertfa de tămâie.
9 κατὰ τὸ ἔθος τῆς ἱερατείας, ἔλαχεν τοῦ θυμιᾶσαι εἰσελθὼν εἰς τὸν ναὸν τοῦ κυρίου.
10 Și toată mulțimea poporului era afară rugându-se în timp ce se aducea [jertfa de] tămâie.
10 Καὶ πᾶν τὸ πλῆθος ἦν τοῦ λαοῦ προσευχόμενον ἔξω τῇ ὥρᾳ τοῦ θυμιάματος.
11 Atunci i-a apărut un înger al Domnului stând în partea dreaptă a altarului tămâierii.
11 Ὤφθη δὲ αὐτῷ ἄγγελος κυρίου, ἑστὼς ἐκ δεξιῶν τοῦ θυσιαστηρίου τοῦ θυμιάματος.
12 Văzându-l, Zaharía s-a tulburat și l-a cuprins teama.
12 Καὶ ἐταράχθη Ζαχαρίας ἰδών, καὶ φόβος ἐπέπεσεν ἐπ’ αὐτόν.
13 Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharía, căci rugăciunea ta a fost ascultată și soția ta, Elisabéta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele «Ioan»!
13 Εἶπεν δὲ πρὸς αὐτὸν ὁ ἄγγελος, Μὴ φοβοῦ, Ζαχαρία∙ διότι εἰσηκούσθη ἡ δέησίς σου, καὶ ἡ γυνή σου Ἐλισάβετ γεννήσει υἱόν σοι, καὶ καλέσεις τὸ ὄνομα αὐτοῦ Ἰωάννην.
14 Vei avea bucurie și veselie și mulți se vor bucura de nașterea lui,
14 Καὶ ἔσται χαρά σοι καὶ ἀγαλλίασις, καὶ πολλοὶ ἐπὶ τῇ γεννήσει αὐτοῦ χαρήσονται.
15 căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin și nici altă băutură tare și va fi umplut de Duhul Sfânt chiar din sânul mamei sale
15 Ἔσται γὰρ μέγας ἐνώπιον τοῦ κυρίου, καὶ οἶνον καὶ σίκερα οὐ μὴ πίῃ, καὶ πνεύματος ἁγίου πλησθήσεται ἔτι ἐκ κοιλίας μητρὸς αὐτοῦ.
16 și pe mulți dintre fiii lui Israél îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
16 Καὶ πολλοὺς τῶν υἱῶν Ἰσραὴλ ἐπιστρέψει ἐπὶ κύριον τὸν θεὸν αὐτῶν∙
17 El va merge înaintea lui cu duhul și puterea lui Ilíe pentru a întoarce inimile părinților către copii și pe cei rebeli la înțelepciunea drepților, pentru a pregăti Domnului un popor desăvârșit”.
17 καὶ αὐτὸς προελεύσεται ἐνώπιον αὐτοῦ ἐν πνεύματι καὶ δυνάμει Ἠλίου, ἐπιστρέψαι καρδίας πατέρων ἐπὶ τέκνα, καὶ ἀπειθεῖς ἐν φρονήσει δικαίων, ἑτοιμάσαι κυρίῳ λαὸν κατεσκευασμένον.
18 Dar Zaharía i-a spus îngerului: „Prin ce voi cunoaște aceasta? Eu sunt bătrân, iar soția mea este înaintată în vârstă”.
18 Καὶ εἶπεν Ζαχαρίας πρὸς τὸν ἄγγελον, Κατὰ τί γνώσομαι τοῦτο; Ἐγὼ γάρ εἰμι πρεσβύτης, καὶ ἡ γυνή μου προβεβηκυῖα ἐν ταῖς ἡμέραις αὐτῆς.
19 Răspunzând, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriél, care stau înaintea lui Dumnezeu, și am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți dau această veste bună.
19 Καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ἄγγελος εἶπεν αὐτῷ, Ἐγώ εἰμι Γαβριὴλ ὁ παρεστηκὼς ἐνώπιον τοῦ θεοῦ∙ καὶ ἀπεστάλην λαλῆσαι πρός σε, καὶ εὐαγγελίσασθαί σοι ταῦτα.
20 Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor împlini acestea, pentru că nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor!”.
20 Καὶ ἰδού, ἔσῃ σιωπῶν καὶ μὴ δυνάμενος λαλῆσαι, ἄχρι ἧς ἡμέρας γένηται ταῦτα, ἀνθ’ ὧν οὐκ ἐπίστευσας τοῖς λόγοις μου, οἵτινες πληρωθήσονται εἰς τὸν καιρὸν αὐτῶν.
21 Poporul îl aștepta pe Zaharía și se mira în timp ce acesta întârzia în templu.
21 Καὶ ἦν ὁ λαὸς προσδοκῶν τὸν Ζαχαρίαν∙ καὶ ἐθαύμαζον ἐν τῷ χρονίζειν αὐτὸν ἐν τῷ ναῷ.
22 Când a ieșit și nu putea să vorbească, au înțeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Și a rămas mut.
22 Ἐξελθὼν δὲ οὐκ ἠδύνατο λαλῆσαι αὐτοῖς∙ καὶ ἐπέγνωσαν ὅτι ὀπτασίαν ἑώρακεν ἐν τῷ ναῷ∙ καὶ αὐτὸς ἦν διανεύων αὐτοῖς, καὶ διέμενεν κωφός.
23 După ce s-au împlinit zilele slujirii lui, s-a întors acasă.
23 Καὶ ἐγένετο, ὡς ἐπλήσθησαν αἱ ἡμέραι τῆς λειτουργίας αὐτοῦ, ἀπῆλθεν εἰς τὸν οἶκον αὐτοῦ.
24 După aceste zile, Elisabéta, soția lui, a zămislit și, timp de cinci luni, se ascundea spunându-și:
24 Μετὰ δὲ ταύτας τὰς ἡμέρας συνέλαβεν Ἐλισάβετ ἡ γυνὴ αὐτοῦ, καὶ περιέκρυβεν ἑαυτὴν μῆνας πέντε, λέγουσα
25 „Așa mi-a făcut Domnul în zilele în care și-a îndreptat privirea spre mine, ca să îndepărteze rușinea mea dinaintea oamenilor”.
25 ὅτι Οὕτως μοι πεποίηκεν ὁ κύριος ἐν ἡμέραις αἷς ἐπεῖδεν ἀφελεῖν τὸ ὄνειδός μου ἐν ἀνθρώποις.
26 În luna a șasea, îngerul Gabriél a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galiléea, al cărei nume era Nazarét,
26 Ἐν δὲ τῷ μηνὶ τῷ ἕκτῳ ἀπεστάλη ὁ ἄγγελος Γαβριὴλ ὑπὸ τοῦ θεοῦ εἰς πόλιν τῆς Γαλιλαίας, ᾗ ὄνομα Ναζαρέτ,
27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosíf, din casa lui Davíd. Iar numele fecioarei era Maria.
27 πρὸς παρθένον μεμνηστευμένην ἀνδρί, ᾧ ὄνομα Ἰωσήφ, ἐξ οἴκου Δαυίδ∙ καὶ τὸ ὄνομα τῆς παρθένου Μαριάμ.
28 Și, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!”.
28 Καὶ εἰσελθὼν ὁ ἄγγελος πρὸς αὐτὴν εἶπεν, Χαῖρε, κεχαριτωμένη∙ ὁ κύριος μετὰ σοῦ, εὐλογημένη σὺ ἐν γυναιξίν.
29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt și cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta.
29 Ἡ δὲ ἰδοῦσα διεταράχθη ἐπὶ τῷ λόγῳ αὐτοῦ, καὶ διελογίζετο ποταπὸς εἴη ὁ ἀσπασμὸς οὗτος.
30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu!
30 Καὶ εἶπεν ὁ ἄγγελος αὐτῇ, Μὴ φοβοῦ, Μαριάμ∙ εὗρες γὰρ χάριν παρὰ τῷ θεῷ.
31 Vei zămisli și vei naște un fiu și-l vei numi Isus.
31 Καὶ ἰδού, συλλήψῃ ἐν γαστρί, καὶ τέξῃ υἱόν, καὶ καλέσεις τὸ ὄνομα αὐτοῦ Ἰησοῦν.
32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui Davíd, tatăl său;
32 Οὗτος ἔσται μέγας, καὶ υἱὸς ὑψίστου κληθήσεται∙ καὶ δώσει αὐτῷ κύριος ὁ θεὸς τὸν θρόνον Δαυὶδ τοῦ πατρὸς αὐτοῦ,
33 și va domni peste casa lui Iacób pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârșit”.
33 καὶ βασιλεύσει ἐπὶ τὸν οἶκον Ἰακὼβ εἰς τοὺς αἰῶνας, καὶ τῆς βασιλείας αὐτοῦ οὐκ ἔσται τέλος.
34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”.
34 Εἶπεν δὲ Μαριὰμ πρὸς τὸν ἄγγελον, Πῶς ἔσται τοῦτο, ἐπεὶ ἄνδρα οὐ γινώσκω;
35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.
35 Καὶ ἀποκριθεὶς ὁ ἄγγελος εἶπεν αὐτῇ, Πνεῦμα ἅγιον ἐπελεύσεται ἐπὶ σέ, καὶ δύναμις ὑψίστου ἐπισκιάσει σοι∙ διὸ καὶ τὸ γεννώμενον ἅγιον κληθήσεται υἱὸς θεοῦ.
36 Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe și aceasta este luna a șasea pentru ea, care era numită sterilă,
36 Καὶ ἰδού, Ἐλισάβετ ἡ συγγενής σου, καὶ αὐτὴ συνειληφυῖα υἱὸν ἐν γήρει αὐτῆς∙ καὶ οὗτος μὴν ἕκτος ἐστὶν αὐτῇ τῇ καλουμένῃ στείρᾳ.
37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”.
37 Ὅτι οὐκ ἀδυνατήσει παρὰ τῷ θεῷ πᾶν ῥῆμα.
38 Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Și îngerul a plecat de la ea.
38 Εἶπεν δὲ Μαριάμ, Ἰδού, ἡ δούλη κυρίου∙γένοιτό μοι κατὰ τὸ ῥῆμά σου. Καὶ ἀπῆλθεν ἀπ’ αὐτῆς ὁ ἄγγελος.
39 În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ținutul muntos, într-o cetate a lui Iúda.
39 Ἀναστᾶσα δὲ Μαριὰμ ἐν ταῖς ἡμέραις ταύταις ἐπορεύθη εἰς τὴν ὀρεινὴν μετὰ σπουδῆς, εἰς πόλιν Ἰούδα,
40 A intrat în casa lui Zaharía și a salutat-o pe Elisabéta.
40 καὶ εἰσῆλθεν εἰς τὸν οἶκον Ζαχαρίου, καὶ ἠσπάσατο τὴν Ἐλισάβετ.
41 Când a auzit Elisabéta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabéta a fost umplută de Duhul Sfânt
41 Καὶ ἐγένετο ὡς ἤκουσεν ἡ Ἐλισάβετ τὸν ἀσπασμὸν τῆς Μαρίας, ἐσκίρτησεν τὸ βρέφος ἐν τῇ κοιλίᾳ αὐτῆς∙ καὶ ἐπλήσθη πνεύματος ἁγίου ἡ Ἐλισάβετ,
42 și a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul sânului tău!
42 καὶ ἀνεφώνησεν φωνῇ μεγάλῃ, καὶ εἶπεν, Εὐλογημένη σὺ ἐν γυναιξίν, καὶ εὐλογημένος ὁ καρπὸς τῆς κοιλίας σου.
43 Și de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?
43 Καὶ πόθεν μοι τοῦτο, ἵνα ἔλθῃ ἡ μήτηρ τοῦ κυρίου μου πρός με;
44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu!
44 Ἰδοὺ γάρ, ὡς ἐγένετο ἡ φωνὴ τοῦ ἀσπασμοῦ σου εἰς τὰ ὦτά μου, ἐσκίρτησεν τὸ βρέφος ἐν ἀγαλλιάσει ἐν τῇ κοιλίᾳ μου.
45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”.
45 Καὶ μακαρία ἡ πιστεύσασα, ὅτι ἔσται τελείωσις τοῖς λελαλημένοις αὐτῇ παρὰ κυρίου.
46 Maria a spus:
„Sufletul meu
îl preamărește pe Domnul
46 Καὶ εἶπεν Μαριάμ, Μεγαλύνει ἡ ψυχή μου τὸν κύριον,
47 și duhul meu tresaltă de bucurie
în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
47 καὶ ἠγαλλίασεν τὸ πνεῦμά μου ἐπὶ τῷ θεῷ τῷ σωτῆρί μου.
48 căci a privit la umilința slujitoarei sale.
Iată, de acum toate popoarele
mă vor numi fericită,
48 Ὅτι ἐπέβλεψεν ἐπὶ τὴν ταπείνωσιν τῆς δούλης αὐτοῦ. Ἰδοὺ γάρ, ἀπὸ τοῦ νῦν μακαριοῦσίν με πᾶσαι αἱ γενεαί.
49 căci mi-a făcut lucruri mari
Cel Atotputernic și numele lui e sfânt!
49 Ὅτι ἐποίησέν μοι μεγαλεῖα ὁ δυνατός, καὶ ἅγιον τὸ ὄνομα αὐτοῦ.
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam
peste cei ce se tem de el.
50 Καὶ τὸ ἔλεος αὐτοῦ εἰς γενεὰς γενεῶν τοῖς φοβουμένοις αὐτόν.
51 A arătat puterea brațului său:
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
51 Ἐποίησεν κράτος ἐν βραχίονι αὐτοῦ∙ διεσκόρπισεν ὑπερηφάνους διανοίᾳ καρδίας αὐτῶν.
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici
și i-a înălțat pe cei umiliți;
52 Καθεῖλεν δυνάστας ἀπὸ θρόνων, καὶ ὕψωσεν ταπεινούς.
53 pe cei flămânzi i-a copleșit cu bunuri,
iar pe cei bogați i-a lăsat cu mâinile goale.
53 Πεινῶντας ἐνέπλησεν ἀγαθῶν, καὶ πλουτοῦντας ἐξαπέστειλεν κενούς.
54 L-a sprijinit pe Israél, slujitorul său,
amintindu-și de îndurarea sa,
54 Ἀντελάβετο Ἰσραὴλ παιδὸς αὐτοῦ, μνησθῆναι ἐλέους,
55 după cum a promis părinților noștri,
lui Abrahám și urmașilor lui în veci”.
55 καθὼς ἐλάλησεν πρὸς τοὺς πατέρας ἡμῶν, τῷ Ἀβραὰμ καὶ τῷ σπέρματι αὐτοῦ εἰς τὸν αἰῶνα.
56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
56 Ἔμεινεν δὲ Μαριὰμ σὺν αὐτῇ ὡσεὶ μῆνας τρεῖς, καὶ ὑπέστρεψεν εἰς τὸν οἶκον αὐτῆς.
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu.
57 Τῇ δὲ Ἐλισάβετ ἐπλήσθη ὁ χρόνος τοῦ τεκεῖν αὐτήν, καὶ ἐγέννησεν υἱόν.
58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
58 Καὶ ἤκουσαν οἱ περίοικοι καὶ οἱ συγγενεῖς αὐτῆς ὅτι ἐμεγάλυνεν κύριος τὸ ἔλεος αὐτοῦ μετ’ αὐτῆς, καὶ συνέχαιρον αὐτῇ.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său.
59 Καὶ ἐγένετο ἐν τῇ ὀγδόῃ ἡμέρᾳ, ἦλθον περιτεμεῖν τὸ παιδίον∙ καὶ ἐκάλουν αὐτὸ ἐπὶ τῷ ὀνόματι τοῦ πατρὸς αὐτοῦ Ζαχαρίαν.
60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”.
60 Καὶ ἀποκριθεῖσα ἡ μήτηρ αὐτοῦ εἶπεν, Οὐχί, ἀλλὰ κληθήσεται Ἰωάννης.
61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”.
61 Καὶ εἶπον πρὸς αὐτὴν ὅτι Οὐδείς ἐστιν ἐν τῇ συγγενείᾳ σου ὃς καλεῖται τῷ ὀνόματι τούτῳ.
62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit.
62 Ἐνένευον δὲ τῷ πατρὶ αὐτοῦ, τὸ τί ἂν θέλοι καλεῖσθαι αὐτόν.
63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat.
63 Καὶ αἰτήσας πινακίδιον ἔγραψεν, λέγων, Ἰωάννης ἐστὶν τὸ ὄνομα αὐτοῦ∙ καὶ ἐθαύμασαν πάντες.
64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu.
64 Ἀνεῴχθη δὲ τὸ στόμα αὐτοῦ παραχρῆμα καὶ ἡ γλῶσσα αὐτοῦ, καὶ ἐλάλει εὐλογῶν τὸν θεόν.
65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri.
65 Καὶ ἐγένετο ἐπὶ πάντας φόβος τοὺς περιοικοῦντας αὐτούς∙ καὶ ἐν ὅλῃ τῇ ὀρεινῇ τῆς Ἰουδαίας διελαλεῖτο πάντα τὰ ῥήματα ταῦτα.
66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
66 Καὶ ἔθεντο πάντες οἱ ἀκούσαντες ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτῶν, λέγοντες, Τί ἄρα τὸ παιδίον τοῦτο ἔσται; Καὶ χεὶρ κυρίου ἦν μετ’ αὐτοῦ.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
67 Καὶ Ζαχαρίας ὁ πατὴρ αὐτοῦ ἐπλήσθη πνεύματος ἁγίου, καὶ προεφήτευσεν, λέγων,
68 „Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
68 Εὐλογητὸς κύριος ὁ θεὸς τοῦ Ἰσραήλ, ὅτι ἐπεσκέψατο καὶ ἐποίησεν λύτρωσιν τῷ λαῷ αὐτοῦ,
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
69 καὶ ἤγειρεν κέρας σωτηρίας ἡμῖν ἐν τῷ οἴκῳ Δαυὶδ τοῦ παιδὸς αὐτοῦ—
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
70 καθὼς ἐλάλησεν διὰ στόματος τῶν ἁγίων τῶν ἀπ’ αἰῶνος προφητῶν αὐτοῦ—
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
71 σωτηρίαν ἐξ ἐχθρῶν ἡμῶν, καὶ ἐκ χειρὸς πάντων τῶν μισούντων ἡμᾶς∙
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri,
și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
72 ποιῆσαι ἔλεος μετὰ τῶν πατέρων ἡμῶν, καὶ μνησθῆναι διαθήκης ἁγίας αὐτοῦ,
73 De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
73 ὅρκον ὃν ὤμοσεν πρὸς Ἀβραὰμ τὸν πατέρα ἡμῶν, τοῦ δοῦναι ἡμῖν,
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
74 ἀφόβως, ἐκ χειρὸς τῶν ἐχθρῶν ἡμῶν ῥυσθέντας, λατρεύειν αὐτῷ
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
75 ἐν ὁσιότητι καὶ δικαιοσύνῃ ἐνώπιον αὐτοῦ πάσας τὰς ἡμέρας τῆς ζωῆς ἡμῶν.
76 Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
76 Καὶ σύ, παιδίον, προφήτης ὑψίστου κληθήσῃ∙ προπορεύσῃ γὰρ πρὸ προσώπου κυρίου ἑτοιμάσαι ὁδοὺς αὐτοῦ∙
77 pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
77 τοῦ δοῦναι γνῶσιν σωτηρίας τῷ λαῷ αὐτοῦ ἐν ἀφέσει ἁμαρτιῶν αὐτῶν,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
78 διὰ σπλάγχνα ἐλέους θεοῦ ἡμῶν, ἐν οἷς ἐπεσκέψατο ἡμᾶς ἀνατολὴ ἐξ ὕψους,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
79 ἐπιφᾶναι τοῖς ἐν σκότει καὶ σκιᾷ θανάτου καθημένοις, τοῦ κατευθῦναι τοὺς πόδας ἡμῶν εἰς ὁδὸν εἰρήνης.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
80 Τὸ δὲ παιδίον ηὔξανεν καὶ ἐκραταιοῦτο πνεύματι, καὶ ἦν ἐν ταῖς ἐρήμοις ἕως ἡμέρας ἀναδείξεως αὐτοῦ πρὸς τὸν Ἰσραήλ.
