Revolta lui Córe, Dátan și Abirám
1 Córe, fiul lui Ițhár, fiul lui Chehát, fiul lui Lévi, cu Dátan și Abirám, fiii lui Elíab, și On, fiul lui Pélet, fiii lui Rubén, 2 s-au ridicat împotriva lui Moise, împreună cu două sute cincizeci de oameni dintre fiii lui Israél, căpetenii ale adunării, desemnați de comunitate, oameni de seamă. 3 S-au adunat împotriva lui Moise și Aarón și le-au zis: „Vă ajunge! Căci toată adunarea, toți sunt sfinți și Domnul este în mijlocul lor. Pentru ce vă ridicați voi mai presus de adunarea Domnului?”.
4 Moise a auzit și a căzut cu fața la pământ. 5 [Moise] le-a vorbit lui Córe și la tot grupul lui: „Mâine, Domnul va arăta cine este al lui și cine este sfânt și-l va face să se apropie de el; pe cel pe care l-a ales, acela se va apropia de el. 6 Aceasta să faceți: Córe și tot grupul lui, luați-vă cădelnițe! 7 Mâine, puneți foc în ele și puneți tămâie pe [foc] înaintea Domnului! Acela pe care-l va alege Domnul este sfânt. Vă ajunge, fii ai lui Lévi!”.
8 Moise i-a zis lui Córe: „Ascultați, fii ai lui Lévi! 9 Prea puțin este pentru voi că Dumnezeul lui Israél v-a separat din comunitatea lui Israél, că să facă să vă apropiați de el și să împliniți slujirea la sanctuarul Domnului și să stați înaintea adunării ca să-i slujiți? 10 V-a lăsat să vă apropiați de el, pe tine și pe toți frații tăi, fiii lui Lévi care sunt împreună cu tine, și acum voiți și preoția? 11 De aceea tu și toată ceata ta v-ați strâns împotriva Domnului; și Aarón, cine este el că murmurați împotriva lui?”.
12 Moise a trimis să-i cheme pe Dátan și pe Abirám, fiii lui Elíab. Dar ei au zis: „Nu mergem! 13 E prea puțin că ne-ai scos dintr-o țară unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustiu, că vrei să mai și stăpânești peste noi? 14 Cu siguranță nu ne-ai adus într-o țară unde curge lapte și miere și nu ne-ai dat în moștenire ogoare și vii! Crezi că poți să scoți ochii oamenilor acestora? Nu mergem!”. 15 Moise s-a mâniat foarte tare și a zis Domnului: „Nu privi spre darul lor! Nu le-am luat nici măcar un măgar și n-am făcut rău niciunuia dintre ei”.
Pedeapsa
16 Moise i-a zis lui Córe: „Tu și tot grupul tău să fiți înaintea Domnului: tu, ei și Aarón! Mâine! 17 Luați-vă fiecare cădelnița lui; puneți tămâie în ele și aduceți fiecare cădelnița sa înaintea Domnului: două sute cincizeci de cădelnițe! Și tu, și Aarón, fiecare cu cădelnița lui”. 18 Și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ele, au pus tămâie pe el și au stat la ușa cortului întâlnirii împreună cu Moise și Aarón. 19 Córe a strâns toată adunarea împotriva lor [a lui Moise și Aarón] la ușa cortului întâlnirii. Și gloria Domnului s-a arătat întregii adunări.
20 Domnul le-a vorbit lui Moise și lui Aarón: 21 „Separați-vă din mijlocul acestei adunări și-i voi nimici într-o clipă!”. 22 Ei au căzut cu fața la pământ și au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor [care însuflețesc] pe toți oamenii! Un singur om a păcătuit, și tu te mânii împotriva întregii adunări?”. 23 Domnul i-a zis lui Moise: 24 „Vorbește adunării: «Depărtați-vă din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám!»”.
25 Moise s-a ridicat și s-a dus la Dátan și Abirám. Iar bătrânii lui Israél au mers după el. 26 El a spus adunării: „Depărtați-vă de corturile acestor oameni răi și nu vă atingeți de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriți pentru toate păcatele lor!”. 27 Ei s-au îndepărtat din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám.
Dátan și Abirám au ieșit și au stat la ușa corturilor lor cu soțiile, fiii și copiii lor. 28 Moise a zis: „Prin aceasta veți ști că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucruri, și nu eu. 29 Dacă ei vor muri cum mor toți oamenii și dacă vor fi pedepsiți cum sunt pedepsiți toți oamenii, nu Domnul m-a trimis pe mine; 30 dar dacă Domnul va face ceva neobișnuit, dacă pământul își va deschide gura ca să-i înghită pe ei și tot ceea ce este al lor și ei vor coborî de vii în locuința morților, veți ști că oamenii aceștia l-au disprețuit pe Domnul”. 31 Când a terminat de spus toate aceste cuvinte, pământul s-a despicat sub ei. 32 Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit pe ei și casele lor, pe toți oamenii lui Córe și toate averile lor.
33 Au coborât de vii în locuința morților, ei și tot ce era al lor; pământul i-a acoperit și au pierit din mijlocul adunării. 34 Tot Israélul care era în jurul lor a început să strige. Căci ziceau: „Nu cumva să ne înghită pământul”.
35 A ieșit un foc de la Domnul și i-a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni care aduceau tămâia.
1 Córe, fiul lui Ițhár, fiul lui Chehát, fiul lui Lévi, cu Dátan și Abirám, fiii lui Elíab, și On, fiul lui Pélet, fiii lui Rubén,
2 s-au ridicat împotriva lui Moise, împreună cu două sute cincizeci de oameni dintre fiii lui Israél, căpetenii ale adunării, desemnați de comunitate, oameni de seamă.
3 S-au adunat împotriva lui Moise și Aarón și le-au zis: „Vă ajunge! Căci toată adunarea, toți sunt sfinți și Domnul este în mijlocul lor. Pentru ce vă ridicați voi mai presus de adunarea Domnului?”.
4 Moise a auzit și a căzut cu fața la pământ.
5 [Moise] le-a vorbit lui Córe și la tot grupul lui: „Mâine, Domnul va arăta cine este al lui și cine este sfânt și-l va face să se apropie de el; pe cel pe care l-a ales, acela se va apropia de el.
6 Aceasta să faceți: Córe și tot grupul lui, luați-vă cădelnițe!
7 Mâine, puneți foc în ele și puneți tămâie pe [foc] înaintea Domnului! Acela pe care-l va alege Domnul este sfânt. Vă ajunge, fii ai lui Lévi!”.
8 Moise i-a zis lui Córe: „Ascultați, fii ai lui Lévi!
9 Prea puțin este pentru voi că Dumnezeul lui Israél v-a separat din comunitatea lui Israél, că să facă să vă apropiați de el și să împliniți slujirea la sanctuarul Domnului și să stați înaintea adunării ca să-i slujiți?
10 V-a lăsat să vă apropiați de el, pe tine și pe toți frații tăi, fiii lui Lévi care sunt împreună cu tine, și acum voiți și preoția?
11 De aceea tu și toată ceata ta v-ați strâns împotriva Domnului; și Aarón, cine este el că murmurați împotriva lui?”.
12 Moise a trimis să-i cheme pe Dátan și pe Abirám, fiii lui Elíab. Dar ei au zis: „Nu mergem!
13 E prea puțin că ne-ai scos dintr-o țară unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustiu, că vrei să mai și stăpânești peste noi?
14 Cu siguranță nu ne-ai adus într-o țară unde curge lapte și miere și nu ne-ai dat în moștenire ogoare și vii! Crezi că poți să scoți ochii oamenilor acestora? Nu mergem!”.
15 Moise s-a mâniat foarte tare și a zis Domnului: „Nu privi spre darul lor! Nu le-am luat nici măcar un măgar și n-am făcut rău niciunuia dintre ei”.
16 Moise i-a zis lui Córe: „Tu și tot grupul tău să fiți înaintea Domnului: tu, ei și Aarón! Mâine!
17 Luați-vă fiecare cădelnița lui; puneți tămâie în ele și aduceți fiecare cădelnița sa înaintea Domnului: două sute cincizeci de cădelnițe! Și tu, și Aarón, fiecare cu cădelnița lui”.
18 Și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ele, au pus tămâie pe el și au stat la ușa cortului întâlnirii împreună cu Moise și Aarón.
19 Córe a strâns toată adunarea împotriva lor [a lui Moise și Aarón] la ușa cortului întâlnirii. Și gloria Domnului s-a arătat întregii adunări.
20 Domnul le-a vorbit lui Moise și lui Aarón:
21 „Separați-vă din mijlocul acestei adunări și-i voi nimici într-o clipă!”.
22 Ei au căzut cu fața la pământ și au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor [care însuflețesc] pe toți oamenii! Un singur om a păcătuit, și tu te mânii împotriva întregii adunări?”.
23 Domnul i-a zis lui Moise:
24 „Vorbește adunării: «Depărtați-vă din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám!»”.
25 Moise s-a ridicat și s-a dus la Dátan și Abirám. Iar bătrânii lui Israél au mers după el.
26 El a spus adunării: „Depărtați-vă de corturile acestor oameni răi și nu vă atingeți de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriți pentru toate păcatele lor!”.
27 Ei s-au îndepărtat din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám.
Dátan și Abirám au ieșit și au stat la ușa corturilor lor cu soțiile, fiii și copiii lor.
28 Moise a zis: „Prin aceasta veți ști că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucruri, și nu eu.
29 Dacă ei vor muri cum mor toți oamenii și dacă vor fi pedepsiți cum sunt pedepsiți toți oamenii, nu Domnul m-a trimis pe mine;
30 dar dacă Domnul va face ceva neobișnuit, dacă pământul își va deschide gura ca să-i înghită pe ei și tot ceea ce este al lor și ei vor coborî de vii în locuința morților, veți ști că oamenii aceștia l-au disprețuit pe Domnul”.
31 Când a terminat de spus toate aceste cuvinte, pământul s-a despicat sub ei.
32 Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit pe ei și casele lor, pe toți oamenii lui Córe și toate averile lor.
33 Au coborât de vii în locuința morților, ei și tot ce era al lor; pământul i-a acoperit și au pierit din mijlocul adunării.
34 Tot Israélul care era în jurul lor a început să strige. Căci ziceau: „Nu cumva să ne înghită pământul”.
35 A ieșit un foc de la Domnul și i-a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni care aduceau tămâia.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Córe, fiul lui Ițhár, fiul lui Chehát, fiul lui Lévi, cu Dátan și Abirám, fiii lui Elíab, și On, fiul lui Pélet, fiii lui Rubén,
1 Atunci Core, fiul lui Ițhar, fiul lui Cahat, fiul lui Levi, cu Datan și cu Abiron, fiii lui Eliab, cu On, fiul lui Felet, din seminția lui Ruben, s-au sculat împotriva lui Moise,
2 s-au ridicat împotriva lui Moise, împreună cu două sute cincizeci de oameni dintre fiii lui Israél, căpetenii ale adunării, desemnați de comunitate, oameni de seamă.
2 Împreună cu două sute cincizeci de bărbați, căpetenii ale obștii fiilor lui Israel, oameni însemnați, care erau chemați la adunare.
3 S-au adunat împotriva lui Moise și Aarón și le-au zis: „Vă ajunge! Căci toată adunarea, toți sunt sfinți și Domnul este în mijlocul lor. Pentru ce vă ridicați voi mai presus de adunarea Domnului?”.
3 Adunându-se aceștia împotriva lui Moise și Aaron, le-au zis: „Destul! Toată obștea și toți cei ce o alcătuiesc sunt sfinți și Domnul este între ei. Pentru ce vă socotiți voi mai presus de adunarea Domnului!”
4 Moise a auzit și a căzut cu fața la pământ.
4 Auzind acestea, Moise a căzut cu fața la pământ
5 [Moise] le-a vorbit lui Córe și la tot grupul lui: „Mâine, Domnul va arăta cine este al lui și cine este sfânt și-l va face să se apropie de el; pe cel pe care l-a ales, acela se va apropia de el.
5 Și a grăit lui Core și tuturor părtașilor lui și le-a zis: „Mâine va arăta Domnul cine este al Lui și cine este sfânt, ca să și-L apropie; și pe cine va alege El, pe acela îl va și apropia la Sine.
6 Aceasta să faceți: Córe și tot grupul lui, luați-vă cădelnițe!
6 Iată ce să faceți: Core și toți părtașii tăi să vă luați cădelnițe
7 Mâine, puneți foc în ele și puneți tămâie pe [foc] înaintea Domnului! Acela pe care-l va alege Domnul este sfânt. Vă ajunge, fii ai lui Lévi!”.
7 Și mâine să puneți în acestea foc și să turnați în ele tămâie înaintea Domnului, și pe cine va alege Domnul, acela va fi sfânt. Destul, fiii lui Levi!
8 Moise i-a zis lui Córe: „Ascultați, fii ai lui Lévi!
8 Apoi a zis iarăși Moise către Core: „Ascultați, fii ai lui Levi:
9 Prea puțin este pentru voi că Dumnezeul lui Israél v-a separat din comunitatea lui Israél, că să facă să vă apropiați de el și să împliniți slujirea la sanctuarul Domnului și să stați înaintea adunării ca să-i slujiți?
9 Oare e puțin lucru pentru voi că Dumnezeul lui Israel v-a osebit de obștea lui Israel și v-a apropiat la Sine ca să faceți slujbe la cortul Domnului și să stați înaintea obștii Domnului, slujind pentru ea?
10 V-a lăsat să vă apropiați de el, pe tine și pe toți frații tăi, fiii lui Lévi care sunt împreună cu tine, și acum voiți și preoția?
10 El te-a apropiat pe tine și cu tine pe toți frații tăi, fiii lui Levi. Alergați acum și după preoție?
11 De aceea tu și toată ceata ta v-ați strâns împotriva Domnului; și Aarón, cine este el că murmurați împotriva lui?”.
11 Așadar tu și toată obștea ta, v-ați adunat împotriva Domnului. Ce este Aaron, de cârtiți împotriva lui?”
12 Moise a trimis să-i cheme pe Dátan și pe Abirám, fiii lui Elíab. Dar ei au zis: „Nu mergem!
12 Atunci a trimis Moise să cheme pe Datan și pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei însă au zis: „Nu mergem!
13 E prea puțin că ne-ai scos dintr-o țară unde curge lapte și miere, ca să ne faci să murim în pustiu, că vrei să mai și stăpânești peste noi?
13 Oare puțin lucru e că ne-ai scos din țara unde curge miere și lapte și ne-ai adus să ne pierzi în pustie? Vrei să și domnești peste noi?
14 Cu siguranță nu ne-ai adus într-o țară unde curge lapte și miere și nu ne-ai dat în moștenire ogoare și vii! Crezi că poți să scoți ochii oamenilor acestora? Nu mergem!”.
14 Dusu-ne-ai tu oare în țara unde curge lapte și miere și datu-ne-ai tu oare în stăpânire țarinile și viile ei? Vrei să scoți ochii oamenilor acestora? Nu mergem!”
15 Moise s-a mâniat foarte tare și a zis Domnului: „Nu privi spre darul lor! Nu le-am luat nici măcar un măgar și n-am făcut rău niciunuia dintre ei”.
15 Și s-a mâhnit Moise foarte tare și a zis către Domnul: „Să nu-ți întorci ochii Tăi la prinosul lor. Eu nici unuia dintre ei nu i-am luat asinul și rău n-am făcut nici unuia dintre ei”.
16 Moise i-a zis lui Córe: „Tu și tot grupul tău să fiți înaintea Domnului: tu, ei și Aarón! Mâine!
16 Apoi a zis Moise către Core: „Sfințește-ți ceata ta și mâine să fiți gata înaintea Domnului: tu, ei și Aaron.
17 Luați-vă fiecare cădelnița lui; puneți tămâie în ele și aduceți fiecare cădelnița sa înaintea Domnului: două sute cincizeci de cădelnițe! Și tu, și Aarón, fiecare cu cădelnița lui”.
17 Luați-vă fiecare cădelnițe, puneți în ele tămâie și vă apropiați fiecare cu cădelnița înaintea Domnului, cu două sute cincizeci de cădelnițe: și tu și Aaron să aduceți fiecare cădelnița voastră”.
18 Și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ele, au pus tămâie pe el și au stat la ușa cortului întâlnirii împreună cu Moise și Aarón.
18 Și și-a luat fiecare cădelnița sa, au pus în ele foc, au turnat tămâie în ele; și au stat înaintea intrării cortului adunării Moise și Aaron.
19 Córe a strâns toată adunarea împotriva lor [a lui Moise și Aarón] la ușa cortului întâlnirii. Și gloria Domnului s-a arătat întregii adunări.
19 Core însă a adunat împotriva lor toată obștea înaintea ușii cortului adunării. Și s-a arătat slava Domnului la toată obștea.
20 Domnul le-a vorbit lui Moise și lui Aarón:
20 Și a grăit Domnul cu Moise și Aaron și a zis:
21 „Separați-vă din mijlocul acestei adunări și-i voi nimici într-o clipă!”.
21 „Osebiți-vă de obștea aceasta și-i voi pierde într-o clipă”.
22 Ei au căzut cu fața la pământ și au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor [care însuflețesc] pe toți oamenii! Un singur om a păcătuit, și tu te mânii împotriva întregii adunări?”.
22 Iar ei au căzut cu fețele la pământ și au zis: „Doamne, Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, un om a greșit și Tu Te mânii pe toată obștea?”
23 Domnul i-a zis lui Moise:
23 Domnul însă i-a zis lui Moise:
24 „Vorbește adunării: «Depărtați-vă din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám!»”.
24 „Spune obștii: Feriți-vă în toate părțile de locuința lui Core, a lui Datan și a lui Abiron”.
25 Moise s-a ridicat și s-a dus la Dátan și Abirám. Iar bătrânii lui Israél au mers după el.
25 Atunci, sculându-se, Moise s-a dus la Datan și Abiron și s-au dus după el și toți bătrânii lui Israel.
26 El a spus adunării: „Depărtați-vă de corturile acestor oameni răi și nu vă atingeți de nimic din ce este al lor, ca să nu pieriți pentru toate păcatele lor!”.
26 Și a zis obștii: „Feriți-vă de corturile acestor oameni netrebnici și să nu vă atingeți de tot ce e al lor, ca să nu pieriți cu toate păcatele lor”.
27 Ei s-au îndepărtat din preajma locuinței lui Córe, Dátan și Abirám.
Dátan și Abirám au ieșit și au stat la ușa corturilor lor cu soțiile, fiii și copiii lor.
27 Și ei au ocolit sălașurile lui Core, Datan și Abiron; iar Datan și Abiron ieșiseră și stăteau la ușile corturilor lor, cu femeile lor și cu fiii lor și cu pruncii lor.
28 Moise a zis: „Prin aceasta veți ști că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucruri, și nu eu.
28 Zis-a Moise: „Că Domnul m-a trimis să fac toate lucrurile acestea și că nu le fac eu de la mine, veți cunoaște din aceea:
29 Dacă ei vor muri cum mor toți oamenii și dacă vor fi pedepsiți cum sunt pedepsiți toți oamenii, nu Domnul m-a trimis pe mine;
29 De vor muri aceștia, cum mor toți oamenii, și de-i va ajunge aceeași pedeapsă, care ajunge pe toți oamenii, – atunci nu m-a trimis Domnul.
30 dar dacă Domnul va face ceva neobișnuit, dacă pământul își va deschide gura ca să-i înghită pe ei și tot ceea ce este al lor și ei vor coborî de vii în locuința morților, veți ști că oamenii aceștia l-au disprețuit pe Domnul”.
30 Iar dacă Domnul va face lucru neobișnuit, de-și va deschide pământul gura sa și-i va înghiți pe ei și casele lor și corturile lor și tot ce au ei, și dacă ei vor fi duși de vii în locuința morților, atunci să știți că oamenii aceștia au disprețuit pe Domnul”.
31 Când a terminat de spus toate aceste cuvinte, pământul s-a despicat sub ei.
31 Cum a încetat el să spună toate cuvintele acestea, s-a desfăcut pământul sub aceia
32 Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit pe ei și casele lor, pe toți oamenii lui Córe și toate averile lor.
32 Și și-a deschis pământul gura sa și i-a înghițit pe ei și casele lor, pe toți oamenii lui Core și toată averea;
33 Au coborât de vii în locuința morților, ei și tot ce era al lor; pământul i-a acoperit și au pierit din mijlocul adunării.
33 Și s-au pogorât ei cu toate câte aveau de vii în locuința morților, i-a acoperit pământul și au pierit din mijlocul obștii.
34 Tot Israélul care era în jurul lor a început să strige. Căci ziceau: „Nu cumva să ne înghită pământul”.
34 Și tot Israelul, care era împrejurul lor, a fugit la strigătele lor, că ziceau: „Să nu ne înghită și pe noi pământul!”
35 A ieșit un foc de la Domnul și i-a mistuit pe cei două sute cincizeci de oameni care aduceau tămâia.
35 A ieșit apoi foc de la Domnul și a mistuit pe cei două sute cincizeci de bărbați care au adus tămâie.
36 După aceea a grăit Domnul cu Moise și a zis:
37 „Spune lui Eleazar, fiul preotului Aaron, să adune cădelnițele cele de aramă ale celor arși și focul străin să-l arunce afară, căci s-au sfințit cădelnițele păcătoșilor acestora prin moartea lor.
38 Să le sfărâme deci și să le facă foi pentru acoperit jertfelnicul. Pentru că le-au adus aceia înaintea Domnului, s-au sfințit și vor fi semn pentru fiii lui Israel”.
39 A luat deci Eleazar, fiul preotului Aaron, cădelnițele cele de aramă, pe care le aduseseră cei arși, și le-a prefăcut în foi pentru acoperit jertfelnicul,
40 Ca să-și aducă aminte fiii lui Israel că nimeni din alt neam, care nu e din seminția lui Aaron, să nu se apropie să aducă tămâiere înaintea Domnului, și să nu fie ca și Core și părtașii lui, precum îi grăise Domnul prin Moise.
41 A doua zi însă toată obștea fiilor lui Israel a cârtit împotriva lui Moise și a lui Aaron și a zis: Voi ați omorât poporul Domnului.
42 Și când s-a adunat obștea împotriva lui Moise și Aaron, aceștia s-au întors către cortul adunării, și iată norul l-a acoperit și s-a arătat slava Domnului.
43 Și a venit Moise și Aaron la cortul adunării.
44 Atunci a grăit Domnul cu Moise și Aaron și a zis:
45 „Depărtați-vă de obștea aceasta, că într-o clipă o voi pierde”. Iar ei au căzut cu fața la pământ.
46 Și a zis Moise către Aaron: „Ia-ți cădelnița, pune în ea foc de pe jertfelnic, aruncă în ea tămâie și du-o repede în tabără și te roagă pentru ei, că a ieșit mânie de la fața Domnului și a început pedepsirea poporului”.
47 Atunci Aaron a luat, cum îi zisese Moise, a alergat în mijlocul obștii și iată se începuse moartea în popor; și a pus tămâia și s-a rugat pentru popor;
48 Și stând el între morți și vii, a încetat bătaia.
49 Au murit atunci din pedepsirea aceea paisprezece mii șapte sute de oameni, afară de cei ce muriseră pentru răzvrătirea lui Core.
50 Iar după ce a încetat pedepsirea, s-a întors Aaron la Moise, la ușa cortului adunării.
