Domnia lui Ióas în Iúda (835 – 796 î.C.)
1 Ióas avea șapte ani când a devenit rege. 2 În al șaptelea an al lui Iehú, a început să domnească Ióas. El a domnit patruzeci de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Țibía din Béer-Șéba. 3 Ióas a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului toată viața lui, pentru că a fost instruit de preotul Iehoiáda. 4 Numai că înălțimile nu le-a îndepărtat. Poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi.
Restaurarea templului
5 Ióas a zis preoților: „Tot argintul consacrat care este adus în casa Domnului – argintul celui ajuns la maturitate, argintul stabilit pentru [răscumpărarea] sufletelor și tot argintul care este dat după inima fiecăruia ca să fie adus în casa Domnului – 6 să-l ia preoții, fiecare de la cunoscuții săi, și să repare spărturile casei oriunde s-ar găsi vreo spărtură!”. 7 În al douăzeci și treilea an al lui Ióas, nu au reparat preoții spărtura casei. 8 Regele Ióas i-a chemat pe Iehoiáda, preotul, și pe preoți și le-a zis: „Pentru ce nu reparați spărtura casei? Acum, nu mai luați argintul de la cunoscuții voștri, ci puneți-l pentru spărtura casei!”. 9 Preoții au fost de acord să nu mai ia argint de la popor și să nu repare spărtura casei.
10 Atunci, preotul Iehoiáda a luat o ladă, i-a făcut o gaură în capac și a pus-o lângă altar, la dreapta, pe unde se intra în templul Domnului. Preoții care păzeau cutia puneau în ea tot argintul care era adus în templul Domnului. 11 Când vedeau că este mult argint în ladă, scribul regelui și marele preot urcau, legau și numărau argintul care se găsea în casa Domnului. 12 Apoi dădeau argintul cântărit în mâinile celor stabiliți să facă lucrarea casei Domnului, iar ei îl împărțeau lucrătorilor în lemn și zidarilor care făceau casa Domnului, 13 constructorilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnului și a pietrei cioplite ca să repare spărturile casei Domnului și pentru tot ce se cheltuia pentru templu ca să fie reparat. 14 Dar din argintul care se aducea în Casa Domnului, nu s-au făcut pentru casa Domnului cupe de argint, cuțite, vase sau trâmbițe, niciun obiect de aur sau de argint, 15 ci îl dădeau celor care făceau lucrarea și reparau cu el casa Domnului. 16 Nu-i controlau pe cei în mâinile cărora puneau argintul ca să-l dea celor care făceau lucrarea, căci ei acționau cu fidelitate. 17 Argintul [jertfelor] pentru vinovăție și argintul [jertfelor] pentru păcat nu era adus în templul Domnului, ci era al preoților.
Tributul plătit lui Hazaél
18 Hazaél, regele din Arám, a urcat și a luptat împotriva [cetății] Gat și a capturat-o. Apoi Hazaél a hotărât să urce împotriva Ierusalímului. 19 Ióas, regele lui Iúda, a luat toate lucrurile consacrate pe care le consacraseră Iosafát, Iorám și Ahazía, părinții săi, regii lui Iúda, și tot aurul care se găsea în vistieriile casei Domnului și în cele ale palatului regelui și i le-a trimis lui Hazaél, regele din Arám. Și acesta a plecat de la Ierusalím.
Asasinarea lui Ióas
20 Celelalte fapte ale lui Ióas, tot ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iúda? 21 Slujitorii lui s-au răsculat și au conspirat: l-au lovit pe Ióas la Bet-Mílo, la coborâșul Síla. 22 Iozacár, fiul lui Șimeát, și Iozabád, fiul lui Șómer, slujitorii lui, l-au lovit și a murit. L-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Davíd. Și a devenit rege Amasía, fiul său, în locul lui.
1 Ióas avea șapte ani când a devenit rege.
2 În al șaptelea an al lui Iehú, a început să domnească Ióas. El a domnit patruzeci de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Țibía din Béer-Șéba.
3 Ióas a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului toată viața lui, pentru că a fost instruit de preotul Iehoiáda.
4 Numai că înălțimile nu le-a îndepărtat. Poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi.
5 Ióas a zis preoților: „Tot argintul consacrat care este adus în casa Domnului – argintul celui ajuns la maturitate, argintul stabilit pentru [răscumpărarea] sufletelor și tot argintul care este dat după inima fiecăruia ca să fie adus în casa Domnului –
6 să-l ia preoții, fiecare de la cunoscuții săi, și să repare spărturile casei oriunde s-ar găsi vreo spărtură!”.
7 În al douăzeci și treilea an al lui Ióas, nu au reparat preoții spărtura casei.
8 Regele Ióas i-a chemat pe Iehoiáda, preotul, și pe preoți și le-a zis: „Pentru ce nu reparați spărtura casei? Acum, nu mai luați argintul de la cunoscuții voștri, ci puneți-l pentru spărtura casei!”.
9 Preoții au fost de acord să nu mai ia argint de la popor și să nu repare spărtura casei.
10 Atunci, preotul Iehoiáda a luat o ladă, i-a făcut o gaură în capac și a pus-o lângă altar, la dreapta, pe unde se intra în templul Domnului. Preoții care păzeau cutia puneau în ea tot argintul care era adus în templul Domnului.
11 Când vedeau că este mult argint în ladă, scribul regelui și marele preot urcau, legau și numărau argintul care se găsea în casa Domnului.
12 Apoi dădeau argintul cântărit în mâinile celor stabiliți să facă lucrarea casei Domnului, iar ei îl împărțeau lucrătorilor în lemn și zidarilor care făceau casa Domnului,
13 constructorilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnului și a pietrei cioplite ca să repare spărturile casei Domnului și pentru tot ce se cheltuia pentru templu ca să fie reparat.
14 Dar din argintul care se aducea în Casa Domnului, nu s-au făcut pentru casa Domnului cupe de argint, cuțite, vase sau trâmbițe, niciun obiect de aur sau de argint,
15 ci îl dădeau celor care făceau lucrarea și reparau cu el casa Domnului.
16 Nu-i controlau pe cei în mâinile cărora puneau argintul ca să-l dea celor care făceau lucrarea, căci ei acționau cu fidelitate.
17 Argintul [jertfelor] pentru vinovăție și argintul [jertfelor] pentru păcat nu era adus în templul Domnului, ci era al preoților.
18 Hazaél, regele din Arám, a urcat și a luptat împotriva [cetății] Gat și a capturat-o. Apoi Hazaél a hotărât să urce împotriva Ierusalímului.
19 Ióas, regele lui Iúda, a luat toate lucrurile consacrate pe care le consacraseră Iosafát, Iorám și Ahazía, părinții săi, regii lui Iúda, și tot aurul care se găsea în vistieriile casei Domnului și în cele ale palatului regelui și i le-a trimis lui Hazaél, regele din Arám. Și acesta a plecat de la Ierusalím.
20 Celelalte fapte ale lui Ióas, tot ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iúda?
21 Slujitorii lui s-au răsculat și au conspirat: l-au lovit pe Ióas la Bet-Mílo, la coborâșul Síla.
22 Iozacár, fiul lui Șimeát, și Iozabád, fiul lui Șómer, slujitorii lui, l-au lovit și a murit. L-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Davíd. Și a devenit rege Amasía, fiul său, în locul lui.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Ióas avea șapte ani când a devenit rege.
1 Astfel s-a făcut Ioaș rege în anul al șaptelea al lui Iehu și a domnit în Ierusalim patruzeci de ani.
2 În al șaptelea an al lui Iehú, a început să domnească Ióas. El a domnit patruzeci de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Țibía din Béer-Șéba.
2 Ioaș a făcut fapte plăcute în ochii Domnului în toate zilele sale, cât l-a povățuit preotul Iehoiada;
3 Ióas a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului toată viața lui, pentru că a fost instruit de preotul Iehoiáda.
3 Numai înălțimile nu le-a desființat, căci poporul tot mai aducea jertfe și tămâieri pe înălțimi.
4 Numai că înălțimile nu le-a îndepărtat. Poporul încă mai aducea jertfe și tămâie pe înălțimi.
4 Deci a zis Ioaș către preoți: „Tot argintul dăruit, care se aduce în templul Domnului: argintul de la trecători, argintul adus pentru răscumpărarea sufletului, după prețuirea hotărâtă, și tot argintul cât îl lasă pe cineva inima să-l aducă în templul Domnului,
5 Ióas a zis preoților: „Tot argintul consacrat care este adus în casa Domnului – argintul celui ajuns la maturitate, argintul stabilit pentru [răscumpărarea] sufletelor și tot argintul care este dat după inima fiecăruia ca să fie adus în casa Domnului –
5 Să-l ia preoții pentru ei, fiecare de la cunoscutul său, și să repare stricăciunile casei oriunde s-ar afla”.
6 să-l ia preoții, fiecare de la cunoscuții săi, și să repare spărturile casei oriunde s-ar găsi vreo spărtură!”.
6 Însă până la anul al douăzeci și treilea al regelui Ioaș preoții n-au reparat stricăciunile templului Domnului.
7 În al douăzeci și treilea an al lui Ióas, nu au reparat preoții spărtura casei.
7 De aceea regele Ioaș a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți și le-a zis: „De ce nu reparați stricăciunile templului Domnului? Deci să nu mai luați de acum argintul de la cunoscuții voștri, ci să-l dați pentru repararea stricăciunilor templului Domnului”.
8 Regele Ióas i-a chemat pe Iehoiáda, preotul, și pe preoți și le-a zis: „Pentru ce nu reparați spărtura casei? Acum, nu mai luați argintul de la cunoscuții voștri, ci puneți-l pentru spărtura casei!”.
8 Și s-au învoit preoții să nu mai ia argintul pe care-l va da poporul pentru repararea stricăciunilor templului Domnului.
9 Preoții au fost de acord să nu mai ia argint de la popor și să nu repare spărtura casei.
9 Atunci a luat preotul Iehoiada o ladă, i-a făcut o deschizătură în partea ei de deasupra și a pus-o lângă jertfelnic, în partea dreaptă, pe unde intra poporul în templul Domnului. Și preoții care stăteau de pază la prag puneau acolo tot argintul ce se aducea în templul Domnului.
10 Atunci, preotul Iehoiáda a luat o ladă, i-a făcut o gaură în capac și a pus-o lângă altar, la dreapta, pe unde se intra în templul Domnului. Preoții care păzeau cutia puneau în ea tot argintul care era adus în templul Domnului.
10 Și când vedeau că s-a strâns argint mult în ladă, venea vistiernicul regelui și arhiereul și scoteau argintul găsit în templul Domnului și-l legau în saci.
11 Când vedeau că este mult argint în ladă, scribul regelui și marele preot urcau, legau și numărau argintul care se găsea în casa Domnului.
11 Argintul așa socotit îl dădeau în primirea celor rânduiți să facă lucrările la templul Domnului, iar aceștia îl cheltuiau cu dulgherii și meșteșugarii care lucrau la templul Domnului,
12 Apoi dădeau argintul cântărit în mâinile celor stabiliți să facă lucrarea casei Domnului, iar ei îl împărțeau lucrătorilor în lemn și zidarilor care făceau casa Domnului,
12 Cu zidarii și pietrarii, precum și cu cumpărarea lemnului și a pietrelor de cioplit, cu repararea stricăciunilor la templul Domnului și cu tot ce trebuia pentru întreținerea templului Domnului.
13 constructorilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnului și a pietrei cioplite ca să repare spărturile casei Domnului și pentru tot ce se cheltuia pentru templu ca să fie reparat.
13 Dar din argintul adus în templul Domnului nu s-au făcut pentru templul Domnului vase de argint, cuțite, cupe pentru turnare, trâmbițe, nici tot felul de vase de aur și de argint.
14 Dar din argintul care se aducea în Casa Domnului, nu s-au făcut pentru casa Domnului cupe de argint, cuțite, vase sau trâmbițe, niciun obiect de aur sau de argint,
14 Ci argintul care intra în templul Domnului se dădea lucrătorilor ca să săvârșească lucrul și să-l întrebuințeze la repararea templului Domnului.
15 ci îl dădeau celor care făceau lucrarea și reparau cu el casa Domnului.
15 Și nu se cerea socoteală de la oamenii cărora li se încredința argintul ca să-l împartă celor ce făceau lucrările, pentru că aceștia se purtau cinstit.
16 Nu-i controlau pe cei în mâinile cărora puneau argintul ca să-l dea celor care făceau lucrarea, căci ei acționau cu fidelitate.
16 Însă argintul ce se plătea pe jertfa pentru vină și argintul ce se plătea pe jertfa pentru păcat nu se ducea în templul Domnului, ci acesta era al preoților.
17 Argintul [jertfelor] pentru vinovăție și argintul [jertfelor] pentru păcat nu era adus în templul Domnului, ci era al preoților.
17 Atunci s-a ridicat Hazael, regele Siriei, și a pornit cu război împotriva cetății Gat și a luat-o. Și și-a pus Hazael în gând să meargă și asupra Ierusalimului.
18 Hazaél, regele din Arám, a urcat și a luptat împotriva [cetății] Gat și a capturat-o. Apoi Hazaél a hotărât să urce împotriva Ierusalímului.
18 Însă Ioaș, regele Iudei, a luat toate lucrurile dăruite, pe care le dăruiseră templului Domnului Iosafat, Ioram și Ohozia, părinții lui, regii Iudei, precum și cele ce erau dăruite de el și tot aurul ce s-a găsit în vistieria templului Domnului și a casei regești și le-a trimis lui Hazael, regele Siriei, și acesta s-a retras din Ierusalim.
19 Ióas, regele lui Iúda, a luat toate lucrurile consacrate pe care le consacraseră Iosafát, Iorám și Ahazía, părinții săi, regii lui Iúda, și tot aurul care se găsea în vistieriile casei Domnului și în cele ale palatului regelui și i le-a trimis lui Hazaél, regele din Arám. Și acesta a plecat de la Ierusalím.
19 Celelalte despre Ioaș și despre toate cele ce a făcut el sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda.
20 Celelalte fapte ale lui Ióas, tot ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iúda?
20 În urmă s-au sculat slugile lui și au făcut răzvrătire împotriva lui și au ucis pe Ioaș, în casa Milo, pe calea spre Sela.
21 Slujitorii lui s-au răsculat și au conspirat: l-au lovit pe Ióas la Bet-Mílo, la coborâșul Síla.
21 Și l-au ucis slugile sale Iozacar, fiul lui Șimeat, și Iozabad, fiul lui Șomer. Și el a murit și l-au îngropat cu părinții lui în cetatea lui David. Și în locul lui s-a făcut rege Amasia, fiul său.
22 Iozacár, fiul lui Șimeát, și Iozabád, fiul lui Șómer, slujitorii lui, l-au lovit și a murit. L-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Davíd. Și a devenit rege Amasía, fiul său, în locul lui.
