Războiul cu Moáb
Domnia lui Iorám în Israél (852-841 î.C.)
1 Iorám, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al optsprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda; a domnit doisprezece ani. 2 El a făcut ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca tatăl său și ca mama sa. A îndepărtat stâlpul lui Báal pe care îl făcuse tatăl său. 3 Însă a rămas atașat de păcatele lui Ieroboám, fiul lui Nebát, prin care l-a făcut pe Israél să păcătuiască: nu s-a îndepărtat de ele.
Expediția împotriva lui Moáb
4 Méșa, regele din Moáb, era stăpân de oi și dădea tribut regelui lui Israél o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu lână. 5 Când a murit Aháb, regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israél.
6 Regele Iorám a ieșit în ziua aceea din Samaría și a numărat întreg Israélul. 7 A mers și a trimis la Iosafát, regele lui Iúda, să-i spună: „Regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva mea; mergi cu mine în Moáb la luptă?”. [Iosafát] a răspuns: „Merg! Eu voi fi ca tine, poporul meu, ca poporul tău, caii mei, ca ai tăi!”. 8 Și a zis: „Pe ce drum mergem?”. [Iorám] a zis: „Pe drumul din pustiul Edóm”.
9 Regele lui Israél, regele lui Iúda și regele din Edóm au plecat, s-au învârtit pe drum timp de șapte zile; nu mai aveau apă pentru tabără și pentru animalele care erau cu ei. 10 Regele lui Israél a zis: „Aha! Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâna lui Moáb!”. 11 Iosafát a zis: „Este aici vreun profet al Domnului prin care să-l putem consulta pe Domnul?”. Unul dintre slujitorii regelui lui Israél a răspuns: „Este aici Elizéu, fiul lui Șafát, care turna apă pe mâinile lui Ilíe”. 12 Iosafát a zis: „Cuvântul Domnului este cu el!”. Regele lui Israél, Iosafát și regele din Edóm au coborât la el. 13 Elizéu i-a zis regelui lui Israél: „Ce este între mine și tine? Mergi la profeții tatălui tău și la profeții mamei tale!”. „Nu. Căci Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moáb!”. 14 Elizéu a zis: „Viu este Domnul Sabaót în fața căruia stau că, dacă nu aș ține cont de Iosafát, regele lui Iúda, nu aș privi la tine și la țara ta! 15 Acum aduceți-mi un cântăreț la harpă!”. Și pe când cânta cântărețul din harpă, mâna Domnului a fost peste Elizéu. 16 Și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Faceți în valea aceasta groapă lângă groapă!». 17 Căci așa vorbește Domnul: «Nu veți vedea vânt și nu veți vedea ploaie, dar valea aceasta se va umple de apă și veți bea voi, turmele voastre și animalele voastre». 18 Și acesta este puțin lucru înaintea Domnului. El îl va da pe Moáb în mâinile voastre. 19 Veți lovi toate cetățile fortificate și toate cetățile alese; veți doborî toți copacii buni, veți astupa toate izvoarele de apă și veți distruge toate ogoarele bune cu pietre”. 20 Dimineața, când se aducea ofranda, iată, apa venea de pe drumul Edómului și s-a umplut ținutul de apă.
21 Întregul Moáb a auzit că regii au venit să lupte împotriva lor și i-au adunat pe toți cei care puteau să se încingă, ca și pe cei mai în vârstă, și au stat la hotar. 22 S-au sculat dimineața și, când soarele a strălucit deasupra apei, Moáb a văzut în față apele roșii ca sângele. 23 Ei au zis: „Este sânge. Regii au scos sabia și s-au lovit unii pe alții: acum, la pradă, Moáb!”.
24 Au venit în tabăra lui Israél, dar Israél s-a ridicat și l-a lovit pe Moáb, iar el a fugit dinaintea lor. Au intrat în [țară] și l-au bătut pe Moáb. 25 Au dărâmat cetățile și a aruncat fiecare piatra sa pe ogoarele bune și le-au umplut; au astupat toate izvoarele de apă și au doborât toți copacii buni până nu au lăsat nimic în Chir-Haréset; iar aruncătorii cu praștia l-au înconjurat și l-au lovit. 26 Regele din Moáb a văzut că lupta era prea puternică pentru el; atunci a luat cu sine șapte sute de oameni care mânuiau sabia ca să pătrundă până la regele din Edóm, dar nu au putut. 27 L-a luat atunci pe fiul său – întâiul-născut, care trebuia să domnească în locul lui – și l-a adus ca ardere de tot pe zid. Dar a fost o mare mânie împotriva lui Israél, care s-a îndepărtat de el; și s-a întors în țară.
1 Iorám, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al optsprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda; a domnit doisprezece ani.
2 El a făcut ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca tatăl său și ca mama sa. A îndepărtat stâlpul lui Báal pe care îl făcuse tatăl său.
3 Însă a rămas atașat de păcatele lui Ieroboám, fiul lui Nebát, prin care l-a făcut pe Israél să păcătuiască: nu s-a îndepărtat de ele.
4 Méșa, regele din Moáb, era stăpân de oi și dădea tribut regelui lui Israél o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu lână.
5 Când a murit Aháb, regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israél.
6 Regele Iorám a ieșit în ziua aceea din Samaría și a numărat întreg Israélul.
7 A mers și a trimis la Iosafát, regele lui Iúda, să-i spună: „Regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva mea; mergi cu mine în Moáb la luptă?”. [Iosafát] a răspuns: „Merg! Eu voi fi ca tine, poporul meu, ca poporul tău, caii mei, ca ai tăi!”.
8 Și a zis: „Pe ce drum mergem?”. [Iorám] a zis: „Pe drumul din pustiul Edóm”.
9 Regele lui Israél, regele lui Iúda și regele din Edóm au plecat, s-au învârtit pe drum timp de șapte zile; nu mai aveau apă pentru tabără și pentru animalele care erau cu ei.
10 Regele lui Israél a zis: „Aha! Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâna lui Moáb!”.
11 Iosafát a zis: „Este aici vreun profet al Domnului prin care să-l putem consulta pe Domnul?”. Unul dintre slujitorii regelui lui Israél a răspuns: „Este aici Elizéu, fiul lui Șafát, care turna apă pe mâinile lui Ilíe”.
12 Iosafát a zis: „Cuvântul Domnului este cu el!”. Regele lui Israél, Iosafát și regele din Edóm au coborât la el.
13 Elizéu i-a zis regelui lui Israél: „Ce este între mine și tine? Mergi la profeții tatălui tău și la profeții mamei tale!”. „Nu. Căci Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moáb!”.
14 Elizéu a zis: „Viu este Domnul Sabaót în fața căruia stau că, dacă nu aș ține cont de Iosafát, regele lui Iúda, nu aș privi la tine și la țara ta!
15 Acum aduceți-mi un cântăreț la harpă!”. Și pe când cânta cântărețul din harpă, mâna Domnului a fost peste Elizéu.
16 Și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Faceți în valea aceasta groapă lângă groapă!».
17 Căci așa vorbește Domnul: «Nu veți vedea vânt și nu veți vedea ploaie, dar valea aceasta se va umple de apă și veți bea voi, turmele voastre și animalele voastre».
18 Și acesta este puțin lucru înaintea Domnului. El îl va da pe Moáb în mâinile voastre.
19 Veți lovi toate cetățile fortificate și toate cetățile alese; veți doborî toți copacii buni, veți astupa toate izvoarele de apă și veți distruge toate ogoarele bune cu pietre”.
20 Dimineața, când se aducea ofranda, iată, apa venea de pe drumul Edómului și s-a umplut ținutul de apă.
21 Întregul Moáb a auzit că regii au venit să lupte împotriva lor și i-au adunat pe toți cei care puteau să se încingă, ca și pe cei mai în vârstă, și au stat la hotar.
22 S-au sculat dimineața și, când soarele a strălucit deasupra apei, Moáb a văzut în față apele roșii ca sângele.
23 Ei au zis: „Este sânge. Regii au scos sabia și s-au lovit unii pe alții: acum, la pradă, Moáb!”.
24 Au venit în tabăra lui Israél, dar Israél s-a ridicat și l-a lovit pe Moáb, iar el a fugit dinaintea lor. Au intrat în [țară] și l-au bătut pe Moáb.
25 Au dărâmat cetățile și a aruncat fiecare piatra sa pe ogoarele bune și le-au umplut; au astupat toate izvoarele de apă și au doborât toți copacii buni până nu au lăsat nimic în Chir-Haréset; iar aruncătorii cu praștia l-au înconjurat și l-au lovit.
26 Regele din Moáb a văzut că lupta era prea puternică pentru el; atunci a luat cu sine șapte sute de oameni care mânuiau sabia ca să pătrundă până la regele din Edóm, dar nu au putut.
27 L-a luat atunci pe fiul său – întâiul-născut, care trebuia să domnească în locul lui – și l-a adus ca ardere de tot pe zid. Dar a fost o mare mânie împotriva lui Israél, care s-a îndepărtat de el; și s-a întors în țară.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Iorám, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al optsprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda; a domnit doisprezece ani.
1 Ioram, fiul lui Ahab, se făcuse rege peste Israel în Samaria, în anul al optsprezecelea al lui Iosafat, regele Iudei, și a domnit doisprezece ani.
2 El a făcut ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca tatăl său și ca mama sa. A îndepărtat stâlpul lui Báal pe care îl făcuse tatăl său.
2 Acesta a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, dar nu așa cum făcuse tatăl său și mama sa, căci el a depărtat stâlpii cu pisanii făcuți în cinstea lui Baal, pe care-i făcuse tatăl său.
3 Însă a rămas atașat de păcatele lui Ieroboám, fiul lui Nebát, prin care l-a făcut pe Israél să păcătuiască: nu s-a îndepărtat de ele.
3 Dar de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în rătăcire, s-a ținut și el și nu s-a lăsat de ele.
4 Méșa, regele din Moáb, era stăpân de oi și dădea tribut regelui lui Israél o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu lână.
4 Meșa, regele Moabului, era bogat în vite și trimitea regelui lui Israel câte o sută de mii de miei și câte o sută de mii de berbeci netunși.
5 Când a murit Aháb, regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israél.
5 Dar când a murit Ahab, regele Moabului s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israel.
6 Regele Iorám a ieșit în ziua aceea din Samaría și a numărat întreg Israélul.
6 În vremea aceea a ieșit regele Ioram din Samaria și a numărat tot Israelul;
7 A mers și a trimis la Iosafát, regele lui Iúda, să-i spună: „Regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva mea; mergi cu mine în Moáb la luptă?”. [Iosafát] a răspuns: „Merg! Eu voi fi ca tine, poporul meu, ca poporul tău, caii mei, ca ai tăi!”.
7 Iar după aceea s-a dus la Iosafat, regele Iudei, să-i zică: „Regele Moabului s-a răzvrătit asupra mea. Vrei să mergi cu mine la război împotriva Moabului?” Iar acesta a zis: „Merg. Cum ești tu, așa sunt și eu; cum este poporul tău, așa este și al meu și cum sunt caii tăi, așa sunt și ai mei!”
8 Și a zis: „Pe ce drum mergem?”. [Iorám] a zis: „Pe drumul din pustiul Edóm”.
8 Apoi a zis: „Pe ce drum să mergem?” Iar el a răspuns: „Pe calea pustiului Edomului”.
9 Regele lui Israél, regele lui Iúda și regele din Edóm au plecat, s-au învârtit pe drum timp de șapte zile; nu mai aveau apă pentru tabără și pentru animalele care erau cu ei.
9 Și a plecat regele lui Israel și regele Iudei și regele Edomului și au înconjurat cale de șapte zile; dar nu era apă pentru oștire și pentru vitele ce veneau în urmă.
10 Regele lui Israél a zis: „Aha! Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâna lui Moáb!”.
10 Atunci a zis regele lui Israel: „Ah, iată a chemat Domnul pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab”.
11 Iosafát a zis: „Este aici vreun profet al Domnului prin care să-l putem consulta pe Domnul?”. Unul dintre slujitorii regelui lui Israél a răspuns: „Este aici Elizéu, fiul lui Șafát, care turna apă pe mâinile lui Ilíe”.
11 Iar Iosafat a zis: „Nu este oare pe aici vreun prooroc al Domnului, ca să întrebăm pe Domnul prin el?” Și auzind, unul din slujitorii regelui lui Israel a zis: „Este aici Elisei, fiul lui Safat, care turna apă pe mâini lui Ilie”.
12 Iosafát a zis: „Cuvântul Domnului este cu el!”. Regele lui Israél, Iosafát și regele din Edóm au coborât la el.
12 A zis Iosafat: „El are cuvântul Domnului”. Și s-au dus la el regele lui Israel și regele Iudei și regele Edomului.
13 Elizéu i-a zis regelui lui Israél: „Ce este între mine și tine? Mergi la profeții tatălui tău și la profeții mamei tale!”. „Nu. Căci Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moáb!”.
13 Atunci a zis Elisei către regele lui Israel: „Ce poate fi între mine și tine? Du-te la proorocii tatălui tău și la proorocii mamei tale!” Iar regele lui Israel a zis către el: „Ba nu, căci Domnul a chemat aici pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab”.
14 Elizéu a zis: „Viu este Domnul Sabaót în fața căruia stau că, dacă nu aș ține cont de Iosafát, regele lui Iúda, nu aș privi la tine și la țara ta!
14 Iar Elisei a zis: „Pe cât este de adevărat că Domnul Savaot, Căruia slujesc, este viu, tot așa este de adevărat că de nu aș cinsti pe Iosafat, regele Iudei, nici nu m-aș uita la tine și nici nu te-aș vedea!
15 Acum aduceți-mi un cântăreț la harpă!”. Și pe când cânta cântărețul din harpă, mâna Domnului a fost peste Elizéu.
15 Acum însă chemați-mi un cântăreț!” și dacă a început acesta a cânta, s-a atins mâna Domnului de Elisei
16 Și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Faceți în valea aceasta groapă lângă groapă!».
16 Și acesta a zis: „Așa grăiește Domnul: Faceți în valea aceasta șanțuri.
17 Căci așa vorbește Domnul: «Nu veți vedea vânt și nu veți vedea ploaie, dar valea aceasta se va umple de apă și veți bea voi, turmele voastre și animalele voastre».
17 Căci așa zice Domnul: Nu veți vedea vânt, nici ploaie nu veți vedea, dar valea aceasta se va umplea de apă, din care veți bea și voi și vitele voastre cele mici și cele mari.
18 Și acesta este puțin lucru înaintea Domnului. El îl va da pe Moáb în mâinile voastre.
18 Însă acesta este puțin lucru în ochii Domnului. El și pe Moab îl va da în mâinile voastre;
19 Veți lovi toate cetățile fortificate și toate cetățile alese; veți doborî toți copacii buni, veți astupa toate izvoarele de apă și veți distruge toate ogoarele bune cu pietre”.
19 Și veți bate toate cetățile cele întărite și toate cetățile însemnate, toți copacii cei mai buni îi veți tăia și toate izvoarele de apă le veți astupa și toate ogoarele cele mai bune le veți strica cu pietre”.
20 Dimineața, când se aducea ofranda, iată, apa venea de pe drumul Edómului și s-a umplut ținutul de apă.
20 Dimineața însă, când se înălța darul de pâine, deodată s-a revărsat apă pe drumul dinspre Edom și s-a umplut pământul de apă.
21 Întregul Moáb a auzit că regii au venit să lupte împotriva lor și i-au adunat pe toți cei care puteau să se încingă, ca și pe cei mai în vârstă, și au stat la hotar.
21 Și când au auzit Moabiții că vin regii să se bată cu ei, s-au adunat toți care erau în stare să poarte arme, ba și cei mai bătrâni și au stat da hotar.
22 S-au sculat dimineața și, când soarele a strălucit deasupra apei, Moáb a văzut în față apele roșii ca sângele.
22 Iar dimineața s-au sculat de noapte și, când a strălucit soarele deasupra apei, Moabiților li s-a părut din depărtare că apa aceea este roșie ca sângele.
23 Ei au zis: „Este sânge. Regii au scos sabia și s-au lovit unii pe alții: acum, la pradă, Moáb!”.
23 Și au zis: „Acela este sânge. Regii aceia s-au luptat între ei rănindu-se unul pe altul. Acum la pradă, Moabe!”
24 Au venit în tabăra lui Israél, dar Israél s-a ridicat și l-a lovit pe Moáb, iar el a fugit dinaintea lor. Au intrat în [țară] și l-au bătut pe Moáb.
24 Și au venit ei spre tabăra israelită. Și s-au sculat Israeliții și au început a bate pe Moabiți și aceștia au fugit de ei, iar ei i-au urmărit mereu și au bătut pe Moabiți.
25 Au dărâmat cetățile și a aruncat fiecare piatra sa pe ogoarele bune și le-au umplut; au astupat toate izvoarele de apă și au doborât toți copacii buni până nu au lăsat nimic în Chir-Haréset; iar aruncătorii cu praștia l-au înconjurat și l-au lovit.
25 Cetățile lor le-au dărâmat și în toate ogoarele cele mai bune au aruncat fiecare cu pietre și le-au umplut cu pietre; toate izvoarele de apă le-au astupat și toți copacii cei mai buni i-au tăiat; apoi prăștiașii au înconjurat Chir-Hareșetul și l-au luat și n-au lăsat decât numai pietrele.
26 Regele din Moáb a văzut că lupta era prea puternică pentru el; atunci a luat cu sine șapte sute de oameni care mânuiau sabia ca să pătrundă până la regele din Edóm, dar nu au putut.
26 Atunci, văzând regele Moabului că este biruit în război, a luat cu sine șapte sute de oameni, deprinși la mânuirea sabiei, ca să pătrundă la regele Edomului, dar n-a putut.
27 L-a luat atunci pe fiul său – întâiul-născut, care trebuia să domnească în locul lui – și l-a adus ca ardere de tot pe zid. Dar a fost o mare mânie împotriva lui Israél, care s-a îndepărtat de el; și s-a întors în țară.
27 Deci a luat pe fiul său cel întâi născut, care trebuia să domnească în locul lui, și l-a adus ardere de tot pe zid. Aceasta a pricinuit o mare mânie asupra Israeliților și s-au dus de la el, întorcându-se în țara lor.
