Judecători

traducerea catolică

Capitolul 5

Cântarea Debórei

1 În ziua aceea, Debóra și Barác, fiul lui Abinóam, au cântat:
2 „Pentru că [acei] conducători
au condus în Israél
și pentru că poporul s-a oferit de bunăvoie,
binecuvântați-l pe Domnul!

3 Ascultați, regilor!
Plecați urechea, voi care conduceți!
Eu voi cânta Domnului,
voi cânta Domnului Dumnezeului lui Israél.

4 Doamne, când ai ieșit din Seír,
când ai mers din câmpia Edóm,
pământul s-a cutremurat,
cerurile au picurat
și norii au lăsat să cadă ploaie.

5 Munții s-au clătinat înaintea Domnului;
așa și Sináiul, înaintea Domnului
Dumnezeului lui Israél.

6 În zilele lui Șamgár, fiul lui Anát,
în zilele Iaélei,
drumurile erau pustii
și călătorii mergeau pe căi ocolite.

7 Satele erau pustii în Israél,
erau pustii
până când m-am ridicat eu, Debóra,
m-am ridicat eu, mamă a lui Israél.

8 El își alesese dumnezei noi.
Războiul era la porți,
dar nu se vedea nici scut, nici suliță
între cei patruzeci de mii ai lui Israél.

9 Inima mea este alături
de cei care hotărăsc în Israél,
de cei din popor care se oferă de bunăvoie.
Binecuvântați-l pe Domnul!

10 Voi care călăriți pe măgărițe albe,
voi care ședeți pe covoare
și voi care mergeți pe drum, cântați!

11 Din glasul arcașilor, la adăpătoare,
acolo să se audă faptele de dreptate
ale Domnului,
faptele de dreptate pentru satele din Israél.
Atunci poporul Domnului va coborî la porți.

12 Ridică-te, ridică-te, Debóra!
Ridică-te, ridică-te! Fă o cântare!
Ridică-te, Barác,
urmărește-i pe cei care te-au urmărit,
fiule al lui Abinóam!

13 Atunci cei care au rămas din popor
au coborât cu nobilii.
Domnul [însuși]
a coborât pentru mine printre eroi.

14 Din Efraím sunt cei a căror rădăcină
este în Amaléc;
După tine era Beniamín între popoarele tale;
Din Machír au coborât cei care hotărau
și din Zabulón,
cei care mânuiau toiagul conducătorului.

15 Căpeteniile lui Isahár erau cu Debóra;
Isahár, ca și Barác,
a fost trimis pe jos în vale.
La pâraiele lui Rubén
s-au făcut planuri mari.

16 De ce ai rămas în mijlocul staulelor?
Ca să asculți behăitul turmelor?
La pâraiele lui Rubén s-au făcut planuri mari.

17 Galaád a rămas dincolo de Iordán.
De ce trăiește Dan străin pe corăbii?
Așér a stat pe țărmul mării
și s-a odihnit pe malurile ei.

18 Zabulón este un popor
care a înfruntat moartea
și Neftáli, pe înălțimile din câmpie.

19 Au venit regii și s-au luptat;
atunci s-au luptat regii din Canaán
la Taanác, la apele Meghído,
însă pradă de argint nu au luat.

20 Din ceruri se luptau,
stelele de pe cărările lor
se luptau împotriva lui Siséra.

21 Pârâul Chișón i-a măturat,
străvechiul pârâu, pârâul Chișón!
Suflete al meu,
calcă în picioare puterea [lor]!

22 Atunci copitele cailor ropoteau de goana,
de fuga războinicilor lor.

23 «Blestemat să fie Meróz!»,
a zis îngerul Domnului,
«blestemați, blestemați pe locuitorii lui!
Căci nu a venit în ajutorul Domnului,
în ajutorul Domnului, printre eroi».

24 Binecuvântată să fie între femei Iaéla,
soția lui Héber, chenéul!
Binecuvântată să fie ea
între femeile care locuiesc în cort!

25 A cerut apă și ea i-a dat lapte;
în cupă de nobili i-a adus smântână.

26 Cu o mână a luat țărușul
și cu dreapta, ciocanul fierarilor;
l-a lovit pe Siséra, i-a zdrobit capul,
i-a sfărâmat și i-a străpuns tâmpla.

27 S-a ghemuit între genunchii ei:
a căzut și s-a culcat la picioarele ei;
s-a ghemuit și a căzut;
acolo unde s-a ghemuit,
acolo a căzut și a murit.

28 Pe fereastră, printre zăbrele
se uită mama lui Siséra și strigă:
«De ce zăbovește carul lui să vină?
De ce întârzie carele lui?».

29 Cele mai înțelepte dintre prințese îi răspund
și ea însăși își răspunde singură:

30 «Oare nu au luat prada și acum o împart?
O fată sau două fete pe cap de viteaz!
O porție de haine colorate pentru Siséra!
O porție de haine colorate și brodate!
Una colorată și două brodate
pentru gâtul prădătorului!».

31 Așa să piară toți dușmanii tăi, Doamne!
Dar cei ce-l iubesc sunt ca soarele
când se arată în puterea lui”.
Apoi țara a avut liniște timp de patruzeci de ani.

Textul a fost copiat în clipboard