Capitolul 3
Marcu 3Vindecarea omului cu mâna paralizată
(Mt 12,9-14; Lc 6,6-11)
1 A intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată. 2 Și îl urmăreau dacă îl va vindeca [în zi de] sâmbătă ca să-l poată acuza. 3 El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!”. 4 Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să o pierzi?”. Dar ei tăceau. 5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!”. El a întins-o și mâna lui s-a vindecat. 6 Atunci, fariseii, ieșind îndată, au ținut sfat cu irodiénii împotriva lui ca să-l dea la moarte.
Mulțimile, pe urmele lui Isus
(Mt 4,24-25; 12,15-16; Lc 6,17-19)
7 Isus a plecat împreună cu discipolii săi lângă mare și [îl urma] o mulțime numeroasă din Galiléea. Chiar și din Iudéea, 8 din Ierusalím, din Iduméea, de dincolo de Iordán și din jurul Tírului și Sidónului, o mare mulțime, care auzise câte a făcut, a venit la el. 9 Apoi, din cauza mulțimii, ca să nu-l strivească, el le-a spus discipolilor să-i pregătească o barcă. 10 Deoarece îi vindecase pe mulți, toți cei care aveau vreo suferință se îmbulzeau ca să-l atingă. 11 Iar duhurile necurate, când îl vedeau, cădeau în fața lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”. 12 Dar el le poruncea cu asprime să nu-l facă cunoscut.
Alegerea celor doisprezece
(Mt 10,1-4; Lc 6,12-16)
13 Apoi s-a urcat pe munte și i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el. 14 A constituit doisprezece, pe care i-a numit și apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice 15 și să aibă puterea să scoată diavoli. 16 Așadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Símon - căruia i-a pus numele de Petru -, 17 Iacób - [fiul] lui Zebedéu - și Ioan - fratele lui Iacób -, cărora le-a pus numele de Boanérghes, care înseamnă fiii tunetului, 18 Andrei, Fílip, Bartoloméu, Matei, Tóma, Iacób, [fiul] lui Alféu, Tadéu, Símon Cananéul 19 și Iúda Iscariót, care l-a și trădat.
Isus și Béelzebul
(Mt 12,22-32; Lc 11,14-23)
20 A venit în casă și mulțimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine. 21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că și-a ieșit din fire. 22 Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalím spuneau: „Îl are pe Béelzebul!” și: „Cu [ajutorul] căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”. 23 Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satána să-l scoată pe Satána? 24 Dacă o împărăție este dezbinată în sine, împărăția aceea nu poate dăinui, 25 iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui. 26 Deci, dacă Satána se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate să se mențină, ci s-a terminat cu el. 27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic și să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.
28 Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele și blasfémierile, oricâte blasfémii ar fi zis, 29 dar, dacă cineva ar zice blasfémii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veșnic”. 30 Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!”.
Mama și frații lui Isus
(Mt 12,46-50; Lc 8,19-21)
31 Au venit mama și frații lui și, stând afară, au trimis la el ca să-l cheme. 32 Mulțimea era așezată în jurul lui și i-au spus: „Iată, mama ta și frații tăi te caută afară!”. 33 Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea și cine sunt frații mei?”. 34 Și, rotindu-și privirea peste cei așezați în jurul lui, a spus: „Iată mama mea și frații mei! 35 Oricine face voința lui Dumnezeu, acela îmi este frate și soră și mamă”.
1 A intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată.
2 Și îl urmăreau dacă îl va vindeca [în zi de] sâmbătă ca să-l poată acuza.
3 El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!”.
4 Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să o pierzi?”. Dar ei tăceau.
5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!”. El a întins-o și mâna lui s-a vindecat.
6 Atunci, fariseii, ieșind îndată, au ținut sfat cu irodiénii împotriva lui ca să-l dea la moarte.
7 Isus a plecat împreună cu discipolii săi lângă mare și [îl urma] o mulțime numeroasă din Galiléea. Chiar și din Iudéea,
8 din Ierusalím, din Iduméea, de dincolo de Iordán și din jurul Tírului și Sidónului, o mare mulțime, care auzise câte a făcut, a venit la el.
9 Apoi, din cauza mulțimii, ca să nu-l strivească, el le-a spus discipolilor să-i pregătească o barcă.
10 Deoarece îi vindecase pe mulți, toți cei care aveau vreo suferință se îmbulzeau ca să-l atingă.
11 Iar duhurile necurate, când îl vedeau, cădeau în fața lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”.
12 Dar el le poruncea cu asprime să nu-l facă cunoscut.
13 Apoi s-a urcat pe munte și i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.
14 A constituit doisprezece, pe care i-a numit și apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice
15 și să aibă puterea să scoată diavoli.
16 Așadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Símon - căruia i-a pus numele de Petru -,
17 Iacób - [fiul] lui Zebedéu - și Ioan - fratele lui Iacób -, cărora le-a pus numele de Boanérghes, care înseamnă fiii tunetului,
18 Andrei, Fílip, Bartoloméu, Matei, Tóma, Iacób, [fiul] lui Alféu, Tadéu, Símon Cananéul
19 și Iúda Iscariót, care l-a și trădat.
20 A venit în casă și mulțimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine.
21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că și-a ieșit din fire.
22 Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalím spuneau: „Îl are pe Béelzebul!” și: „Cu [ajutorul] căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”.
23 Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satána să-l scoată pe Satána?
24 Dacă o împărăție este dezbinată în sine, împărăția aceea nu poate dăinui,
25 iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui.
26 Deci, dacă Satána se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate să se mențină, ci s-a terminat cu el.
27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic și să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.
28 Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele și blasfémierile, oricâte blasfémii ar fi zis,
29 dar, dacă cineva ar zice blasfémii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veșnic”.
30 Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!”.
31 Au venit mama și frații lui și, stând afară, au trimis la el ca să-l cheme.
32 Mulțimea era așezată în jurul lui și i-au spus: „Iată, mama ta și frații tăi te caută afară!”.
33 Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea și cine sunt frații mei?”.
34 Și, rotindu-și privirea peste cei așezați în jurul lui, a spus: „Iată mama mea și frații mei!
35 Oricine face voința lui Dumnezeu, acela îmi este frate și soră și mamă”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 A intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată.
1 Și iarăși a intrat în sinagogă. Și era acolo un om având mâna uscată.
2 Și îl urmăreau dacă îl va vindeca [în zi de] sâmbătă ca să-l poată acuza.
2 Și Îl pândeau pe Iisus să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască.
3 El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!”.
3 Și a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te în mijloc!”
4 Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să o pierzi?”. Dar ei tăceau.
4 Și a zis lor: „Se cuvine, sâmbăta, a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a-l pierde?” Dar ei tăceau;
5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!”. El a întins-o și mâna lui s-a vindecat.
5 și privindu-i pe ei cu mânie și întristându-Se de învârtoșarea inimii lor, a zis omului: „Întinde mâna ta!” Și a întins-o, și mâna lui s-a făcut sănătoasă.
6 Atunci, fariseii, ieșind îndată, au ținut sfat cu irodiénii împotriva lui ca să-l dea la moarte.
6 Și ieșind, fariseii au făcut îndată sfat cu irodianii împotriva Lui, ca să-L piardă.
7 Isus a plecat împreună cu discipolii săi lângă mare și [îl urma] o mulțime numeroasă din Galiléea. Chiar și din Iudéea,
7 Iisus, împreună cu ucenicii Lui, a plecat înspre mare și mulțime multă din Galileea și din Iudeea L-a urmat.
8 din Ierusalím, din Iduméea, de dincolo de Iordán și din jurul Tírului și Sidónului, o mare mulțime, care auzise câte a făcut, a venit la el.
8 Din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului și Sidonului, mulțime mare, care, auzind câte făcea, a venit la El.
9 Apoi, din cauza mulțimii, ca să nu-l strivească, el le-a spus discipolilor să-i pregătească o barcă.
9 Și a zis ucenicilor Săi să-I fie pusă la îndemână o corăbioară, ca să nu-L îmbulzească mulțimea;
10 Deoarece îi vindecase pe mulți, toți cei care aveau vreo suferință se îmbulzeau ca să-l atingă.
10 fiindcă vindecase pe mulți, de aceea năvăleau asupra Lui, ca să se atingă de El toți câți erau bolnavi.
11 Iar duhurile necurate, când îl vedeau, cădeau în fața lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”.
11 Iar duhurile cele necurate, când Îl vedeau, cădeau înaintea Lui și strigau, zicând: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu.”
12 Dar el le poruncea cu asprime să nu-l facă cunoscut.
12 Și El le certa mult ca să nu-L dea pe față.
13 Apoi s-a urcat pe munte și i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.
13 Și S-a suit pe munte și a chemat la Sine pe câți a voit, și au venit la El.
14 A constituit doisprezece, pe care i-a numit și apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice
14 Și a rânduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El și să-i trimită să propovăduiască,
15 și să aibă puterea să scoată diavoli.
15 și să aibă putere să vindece bolile și să alunge demonii.
16 Așadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Símon - căruia i-a pus numele de Petru -,
16 Deci a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru;
17 Iacób - [fiul] lui Zebedéu - și Ioan - fratele lui Iacób -, cărora le-a pus numele de Boanérghes, care înseamnă fiii tunetului,
17 pe Iacov al lui Zevedeu și pe Ioan, fratele lui Iacov, și le-a pus lor numele Boanerghes, adică fiii tunetului.
18 Andrei, Fílip, Bartoloméu, Matei, Tóma, Iacób, [fiul] lui Alféu, Tadéu, Símon Cananéul
18 Și pe Andrei, și pe Filip, și pe Bartolomeu, pe Matei, și pe Toma, și pe Iacov al lui Alfeu, și pe Tadeu, și pe Simon Cananeul,
19 și Iúda Iscariót, care l-a și trădat.
19 și pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a și vândut.
20 A venit în casă și mulțimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine.
20 Și a venit în casă, și iarăși mulțimea s-a adunat, încât ei nu puteau nici să mănânce.
21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că și-a ieșit din fire.
21 Și auzind ai Săi, au ieșit ca să-L prindă, că ziceau: Și-a ieșit din fire.
22 Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalím spuneau: „Îl are pe Béelzebul!” și: „Cu [ajutorul] căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”.
22 Iar cărturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau că are pe Beelzebul și că, cu domnul demonilor, alungă demonii.
23 Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satána să-l scoată pe Satána?
23 Și chemându-i la Sine, le-a vorbit în pilde: „Cum poate satana să alunge pe satana?
24 Dacă o împărăție este dezbinată în sine, împărăția aceea nu poate dăinui,
24 Dacă o împărăție se va dezbina în sine, acea împărăție nu mai poate dăinui.
25 iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui.
25 Și dacă o casă se va dezbina în sine, casa aceea nu va mai putea să se țină.
26 Deci, dacă Satána se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate să se mențină, ci s-a terminat cu el.
26 Și dacă satana s-a sculat împotriva sa însuși și s-a dezbinat, nu poate să dăinuiască, ci are sfârșit.
27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic și să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.
27 Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească lucrurile, de nu va lega întâi pe cel tare, și atunci va jefui casa lui.
28 Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele și blasfémierile, oricâte blasfémii ar fi zis,
28 Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele și hulele câte vor fi hulit;
29 dar, dacă cineva ar zice blasfémii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veșnic”.
29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veșnică”.
30 Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!”.
30 Pentru că ziceau: „Are duh necurat”.
31 Au venit mama și frații lui și, stând afară, au trimis la el ca să-l cheme.
31 Și au venit mama Lui și frații Lui și, stând afară, au trimis la El ca să-L cheme.
32 Mulțimea era așezată în jurul lui și i-au spus: „Iată, mama ta și frații tăi te caută afară!”.
32 Iar mulțimea ședea împrejurul Lui. Și I-au zis unii: „Iată mama Ta și frații Tăi și surorile Tale sunt afară. Te caută.”
33 Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea și cine sunt frații mei?”.
33 Și, răspunzând lor, le-a zis: „Cine este mama Mea și frații Mei?”
34 Și, rotindu-și privirea peste cei așezați în jurul lui, a spus: „Iată mama mea și frații mei!
34 Și privind pe cei ce ședeau în jurul Lui, a zis: „Iată mama Mea și frații Mei.
35 Oricine face voința lui Dumnezeu, acela îmi este frate și soră și mamă”.
35 Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu și sora Mea și mama Mea”.
Traducerea catolică
Traducerea greacă bizantină
1 A intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna paralizată.
1 Καὶ εἰσῆλθεν πάλιν εἰς τὴν συναγωγήν, καὶ ἦν ἐκεῖ ἄνθρωπος ἐξηραμμένην ἔχων τὴν χεῖρα.
2 Și îl urmăreau dacă îl va vindeca [în zi de] sâmbătă ca să-l poată acuza.
2 Καὶ παρετήρουν αὐτὸν εἰ τοῖς σάββασιν θεραπεύσει αὐτόν, ἵνα κατηγορήσωσιν αὐτοῦ.
3 El i-a spus omului cu mâna paralizată: „Ridică-te în mijloc!”.
3 Καὶ λέγει τῷ ἀνθρώπῳ τῷ ἐξηραμμένην ἔχοντι τὴν χεῖρα, Ἔγειραι εἰς τὸ μέσον.
4 Apoi le-a spus: „Este permis sâmbăta să faci bine sau să faci rău, să salvezi o viață sau să o pierzi?”. Dar ei tăceau.
4 Καὶ λέγει αὐτοῖς, Ἔξεστιν τοῖς σάββασιν ἀγαθοποιῆσαι ἢ κακοποιῆσαι; Ψυχὴν σῶσαι ἢ ἀποκτεῖναι; Οἱ δὲ ἐσιώπων.
5 Atunci, privindu-i cu mânie de jur împrejur, întristat din cauza împietririi inimii lor, i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!”. El a întins-o și mâna lui s-a vindecat.
5 Καὶ περιβλεψάμενος αὐτοὺς μετ’ ὀργῆς, συλλυπούμενος ἐπὶ τῇ πωρώσει τῆς καρδίας αὐτῶν, λέγει τῷ ἀνθρώπῳ, Ἔκτεινον τὴν χεῖρά σου. Καὶ ἐξέτεινεν, καὶ ἀποκατεστάθη ἡ χεὶρ αὐτοῦ ὑγιὴς ὡς ἡ ἄλλη.
6 Atunci, fariseii, ieșind îndată, au ținut sfat cu irodiénii împotriva lui ca să-l dea la moarte.
6 Καὶ ἐξελθόντες οἱ Φαρισαῖοι εὐθέως μετὰ τῶν Ἡρῳδιανῶν συμβούλιον ἐποίουν κατ’ αὐτοῦ, ὅπως αὐτὸν ἀπολέσωσιν.
7 Isus a plecat împreună cu discipolii săi lângă mare și [îl urma] o mulțime numeroasă din Galiléea. Chiar și din Iudéea,
7 Καὶ ὁ Ἰησοῦς ἀνεχώρησεν μετὰ τῶν μαθητῶν αὐτοῦ πρὸς τὴν θάλασσαν∙ καὶ πολὺ πλῆθος ἀπὸ τῆς Γαλιλαίας ἠκολούθησαν αὐτῷ, καὶ ἀπὸ τῆς Ἰουδαίας,
8 din Ierusalím, din Iduméea, de dincolo de Iordán și din jurul Tírului și Sidónului, o mare mulțime, care auzise câte a făcut, a venit la el.
8 καὶ ἀπὸ Ἱεροσολύμων, καὶ ἀπὸ τῆς Ἰδουμαίας, καὶ πέραν τοῦ Ἰορδάνου, καὶ οἱ περὶ Τύρον καὶ Σιδῶνα, πλῆθος πολύ, ἀκούσαντες ὅσα ἐποίει, ἦλθον πρὸς αὐτόν.
9 Apoi, din cauza mulțimii, ca să nu-l strivească, el le-a spus discipolilor să-i pregătească o barcă.
9 Καὶ εἶπεν τοῖς μαθηταῖς αὐτοῦ ἵνα πλοιάριον προσκαρτερῇ αὐτῷ διὰ τὸν ὄχλον, ἵνα μὴ θλίβωσιν αὐτόν.
10 Deoarece îi vindecase pe mulți, toți cei care aveau vreo suferință se îmbulzeau ca să-l atingă.
10 Πολλοὺς γὰρ ἐθεράπευσεν, ὥστε ἐπιπίπτειν αὐτῷ, ἵνα αὐτοῦ ἅψωνται, ὅσοι εἶχον μάστιγας.
11 Iar duhurile necurate, când îl vedeau, cădeau în fața lui și strigau: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”.
11 Καὶ τὰ πνεύματα τὰ ἀκάθαρτα, ὅταν αὐτὸν ἐθεώρει, προσέπιπτεν αὐτῷ, καὶ ἔκραζεν, λέγοντα ὅτι Σὺ εἶ ὁ υἱὸς τοῦ θεοῦ.
12 Dar el le poruncea cu asprime să nu-l facă cunoscut.
12 Καὶ πολλὰ ἐπετίμα αὐτοῖς ἵνα μὴ φανερὸν αὐτὸν ποιήσωσιν.
13 Apoi s-a urcat pe munte și i-a chemat pe cei pe care i-a voit el, iar ei au venit la el.
13 Καὶ ἀναβαίνει εἰς τὸ ὄρος, καὶ προσκαλεῖται οὓς ἤθελεν αὐτός∙ καὶ ἀπῆλθον πρὸς αὐτόν.
14 A constituit doisprezece, pe care i-a numit și apostoli, ca să fie cu el, să-i trimită să predice
14 Καὶ ἐποίησεν δώδεκα, ἵνα ὦσιν μετ’ αὐτοῦ, καὶ ἵνα ἀποστέλλῃ αὐτοὺς κηρύσσειν,
15 și să aibă puterea să scoată diavoli.
15 καὶ ἔχειν ἐξουσίαν θεραπεύειν τὰς νόσους, καὶ ἐκβάλλειν τὰ δαιμόνια∙
16 Așadar, i-a constituit pe cei doisprezece: Símon - căruia i-a pus numele de Petru -,
16 καὶ ἐπέθηκεν τῷ Σίμωνι ὄνομα Πέτρον∙
17 Iacób - [fiul] lui Zebedéu - și Ioan - fratele lui Iacób -, cărora le-a pus numele de Boanérghes, care înseamnă fiii tunetului,
17 καὶ Ἰάκωβον τὸν τοῦ Ζεβεδαίου, καὶ Ἰωάννην τὸν ἀδελφὸν τοῦ Ἰακώβου∙ καὶ ἐπέθηκεν αὐτοῖς ὀνόματα Βοανεργές, ὅ ἐστιν, Υἱοὶ Βροντῆς∙
18 Andrei, Fílip, Bartoloméu, Matei, Tóma, Iacób, [fiul] lui Alféu, Tadéu, Símon Cananéul
18 καὶ Ἀνδρέαν, καὶ Φίλιππον, καὶ Βαρθολομαῖον, καὶ Ματθαῖον, καὶ Θωμᾶν, καὶ Ἰάκωβον τὸν τοῦ Ἀλφαίου, καὶ Θαδδαῖον, καὶ Σίμωνα τὸν Κανανίτην,
19 și Iúda Iscariót, care l-a și trădat.
19 καὶ Ἰούδαν Ἰσκαριώτην, ὃς καὶ παρέδωκεν αὐτόν.
Καὶ ἔρχονται εἰς οἶκον∙
20 A venit în casă și mulțimea s-a adunat din nou, încât nu mai puteau nici să mănânce pâine.
20 καὶ συνέρχεται πάλιν ὄχλος, ὥστε μὴ δύνασθαι αὐτοὺς μήτε ἄρτον φαγεῖν.
21 Când au auzit ai săi, au venit să-l ia, căci spuneau că și-a ieșit din fire.
21 Καὶ ἀκούσαντες οἱ παρ’ αὐτοῦ ἐξῆλθον κρατῆσαι αὐτόν∙ ἔλεγον γὰρ ὅτι Ἐξέστη.
22 Iar cărturarii care coborâseră din Ierusalím spuneau: „Îl are pe Béelzebul!” și: „Cu [ajutorul] căpeteniei diavolilor îi scoate pe diavoli”.
22 Καὶ οἱ γραμματεῖς οἱ ἀπὸ Ἱεροσολύμων καταβάντες ἔλεγον ὅτι Βεελζεβοὺλ ἔχει, καὶ ὅτι Ἐν τῷ ἄρχοντι τῶν δαιμονίων ἐκβάλλει τὰ δαιμόνια.
23 Dar el, chemându-i, le vorbea în parabole: „Cum poate Satána să-l scoată pe Satána?
23 Καὶ προσκαλεσάμενος αὐτούς, ἐν παραβολαῖς ἔλεγεν αὐτοῖς, Πῶς δύναται Σατανᾶς Σατανᾶν ἐκβάλλειν;
24 Dacă o împărăție este dezbinată în sine, împărăția aceea nu poate dăinui,
24 Καὶ ἐὰν βασιλεία ἐφ’ ἑαυτὴν μερισθῇ, οὐ δύναται σταθῆναι ἡ βασιλεία ἐκείνη.
25 iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui.
25 Καὶ ἐὰν οἰκία ἐφ’ ἑαυτὴν μερισθῇ, οὐ δύναται σταθῆναι ἡ οἰκία ἐκείνη.
26 Deci, dacă Satána se ridică împotriva lui însuși și este dezbinat, nu poate să se mențină, ci s-a terminat cu el.
26 Καὶ εἰ ὁ Σατανᾶς ἀνέστη ἐφ’ ἑαυτὸν καὶ μεμέρισται, οὐ δύναται σταθῆναι, ἀλλὰ τέλος ἔχει.
27 Nimeni nu poate să intre în casa unui om puternic și să-i jefuiască lucrurile dacă, mai întâi, nu-l leagă pe cel puternic; atunci îi va jefui casa.
27 Οὐδεὶς δύναται τὰ σκεύη τοῦ ἰσχυροῦ, εἰσελθὼν εἰς τὴν οἰκίαν αὐτοῦ, διαρπάσαι, ἐὰν μὴ πρῶτον τὸν ἰσχυρὸν δήσῃ, καὶ τότε τὴν οἰκίαν αὐτοῦ διαρπάσῃ.
28 Adevăr vă spun că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor: păcatele și blasfémierile, oricâte blasfémii ar fi zis,
28 Ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι πάντα ἀφεθήσεται τὰ ἁμαρτήματα τοῖς υἱοῖς τῶν ἀνθρώπων, καὶ βλασφημίαι ὅσας ἂν βλασφημήσωσιν∙
29 dar, dacă cineva ar zice blasfémii împotriva Duhului Sfânt, nu va avea iertare niciodată, ci va fi vinovat de un păcat veșnic”.
29 ὃς δ’ ἂν βλασφημήσῃ εἰς τὸ πνεῦμα τὸ ἅγιον, οὐκ ἔχει ἄφεσιν εἰς τὸν αἰῶνα, ἀλλ’ ἔνοχός ἐστιν αἰωνίου κρίσεως.
30 Pentru că spuneau: „Are un duh necurat!”.
30 Ὅτι ἔλεγον, Πνεῦμα ἀκάθαρτον ἔχει.
31 Au venit mama și frații lui și, stând afară, au trimis la el ca să-l cheme.
31 Ἔρχονται οὖν οἱ ἀδελφοὶ καὶ ἡ μήτηρ αὐτοῦ, καὶ ἔξω ἑστῶτες ἀπέστειλαν πρὸς αὐτόν, φωνοῦντες αὐτόν.
32 Mulțimea era așezată în jurul lui și i-au spus: „Iată, mama ta și frații tăi te caută afară!”.
32 Καὶ ἐκάθητο ὄχλος περὶ αὐτόν∙ εἶπον δὲ αὐτῷ, Ἰδού, ἡ μήτηρ σου καὶ οἱ ἀδελφοί σου καὶ αἱ ἀδελφαί σου ἔξω ζητοῦσίν σε.
33 Iar el, răspunzând, le-a zis: „Cine este mama mea și cine sunt frații mei?”.
33 Καὶ ἀπεκρίθη αὐτοῖς λέγων, Τίς ἐστιν ἡ μήτηρ μου ἢ οἱ ἀδελφοί μου;
34 Și, rotindu-și privirea peste cei așezați în jurul lui, a spus: „Iată mama mea și frații mei!
34 Καὶ περιβλεψάμενος κύκλῳ τοὺς περὶ αὐτὸν καθημένους, λέγει, Ἴδε, ἡ μήτηρ μου καὶ οἱ ἀδελφοί μου.
35 Oricine face voința lui Dumnezeu, acela îmi este frate și soră și mamă”.
35 Ὃς γὰρ ἂν ποιήσῃ τὸ θέλημα τοῦ θεοῦ, οὗτος ἀδελφός μου καὶ ἀδελφή μου καὶ μήτηρ ἐστίν. Καὶ πάλιν ἤρξατο διδάσκειν παρὰ τὴν θάλασσαν.
