Cântarea Cântărilor

Elogiu reciproc

1 Eu sunt un trandafir din Șarón,
un crin din văi;
2 ca un crin între spini,
așa este prietena mea între fete.
3 Ca un măr printre copacii pădurii,
așa este iubitul meu între băieți.

Intimitatea

4 El mă face să intru în casa vinului
și steagul lui deasupra mea este iubirea.
5 Întăriți-mă cu turte de stafide,
așterneți-mi patul printre meri,
căci eu sunt bolnavă de iubire!
6 Stânga lui este sub capul meu
și dreapta lui mă îmbrățișează.
7 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului,
pe gazelele și pe cerboaicele câmpului:
n-o deșteptați, nu treziți iubirea
până când îi place ei.

III. Al doilea poem

Întâlnire de primăvară

8 Glasul iubitului meu:
iată, vine săltând pe munți
și sărind pe coline!
9 Iubitul meu se aseamănă
cu o gazelă sau cu puiul de cerb.
Iată, el stă în spatele zidului,
se uită pe fereastră și privește printre zăbrele!
10 Iubitul meu ia cuvântul și-mi zice:
„Ridică-te, prietena mea,
frumoasa mea, vino!
11 Căci, iată, iarna a trecut,
ploaia a încetat, s-a dus.
12 Flori se văd pe pământ,
timpul cântării s-a apropiat
și glasul turturelei se aude
în ținuturile noastre.
13 Smochinul și-a îndulcit primele roade,
iar vița-de-vie în floare răspândește miros.
Ridică-te, prietena mea,
frumoasa mea, vino!
14 Porumbița mea din crăpăturile stâncii,
fă-mă să văd înfățișarea ta
din ascunzișurile potecilor,
fă-mă să aud glasul tău!
Căci glasul tău este dulce
și înfățișarea ta, plăcută.

Intensitatea iubirii

15 Prindeți pentru noi vulpile,
vulpile cele mici care distrug viile,
căci viile noastre sunt în floare!
16 Iubitul meu este al meu, iar eu sunt a lui;
el paște [turma sa] printre crini.
17 Până să sufle [vântul] zilei
și să se ducă umbrele,
întoarce-te, iubitul meu,
tu, care te asemeni cu o gazelă
sau cu un pui de cerb,
care sunt pe munții din Béter!

1 Eu sunt un trandafir din Șarón, un crin din văi;

2 ca un crin între spini, așa este prietena mea între fete.

3 Ca un măr printre copacii pădurii, așa este iubitul meu între băieți.

4 El mă face să intru în casa vinului și steagul lui deasupra mea este iubirea.

5 Întăriți-mă cu turte de stafide, așterneți-mi patul printre meri, căci eu sunt bolnavă de iubire!

6 Stânga lui este sub capul meu și dreapta lui mă îmbrățișează.

7 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului, pe gazelele și pe cerboaicele câmpului: n-o deșteptați, nu treziți iubirea până când îi place ei.

8 Glasul iubitului meu: iată, vine săltând pe munți și sărind pe coline!

9 Iubitul meu se aseamănă cu o gazelă sau cu puiul de cerb. Iată, el stă în spatele zidului, se uită pe fereastră și privește printre zăbrele!

10 Iubitul meu ia cuvântul și-mi zice: „Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino!

11 Căci, iată, iarna a trecut, ploaia a încetat, s-a dus.

12 Flori se văd pe pământ, timpul cântării s-a apropiat și glasul turturelei se aude în ținuturile noastre.

13 Smochinul și-a îndulcit primele roade, iar vița-de-vie în floare răspândește miros. Ridică-te, prietena mea, frumoasa mea, vino!

14 Porumbița mea din crăpăturile stâncii, fă-mă să văd înfățișarea ta din ascunzișurile potecilor, fă-mă să aud glasul tău! Căci glasul tău este dulce și înfățișarea ta, plăcută.

15 Prindeți pentru noi vulpile, vulpile cele mici care distrug viile, căci viile noastre sunt în floare!

16 Iubitul meu este al meu, iar eu sunt a lui; el paște [turma sa] printre crini.

17 Până să sufle [vântul] zilei și să se ducă umbrele, întoarce-te, iubitul meu, tu, care te asemeni cu o gazelă sau cu un pui de cerb, care sunt pe munții din Béter!