Cântarea Cântărilor

Pierderea și regăsirea

1 În pat, în [timpul] nopților,
l-am căutat pe cel pe care-l iubește sufletul meu:
l-am căutat, dar nu l-am găsit.
2 M-am ridicat și am înconjurat cetatea,
pe străzi și în piețe l-am căutat
pe cel pe care-l iubește sufletul meu:
l-am căutat, dar nu l-am găsit.
3 M-au găsit străjerii
care înconjoară cetatea [și i-am întrebat]:
„L-ați văzut pe cel pe care-l iubește sufletul meu?”.
4 Abia trecusem de ei și l-am găsit
pe cel pe care-l iubește sufletul meu;
l-am apucat și nu l-am lăsat
până când nu l-am făcut să intre
în casa mamei mele,
în camera celei care m-a zămislit.
5 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului,
pe gazelele și pe cerboaicele câmpului:
n-o deșteptați, nu treziți iubirea
până când îi place ei!

IV. Al treilea poem

Cântec de nuntă

6 Cine este aceasta care urcă din pustiu
ca niște coloane de fum,
parfumată cu mir și tămâie
și cu toate pomezile negustorilor?
7 Iată lectica lui Solomón:
șaizeci de viteji sunt în jurul ei,
dintre cei mai viteji din Israél.
8 Toți apucă sabia și sunt învățați pentru luptă;
fiecare are sabia lui la coapsă,
ca să nu se teamă [în timpul] nopților.
9 Regele Solomón și-a făcut un baldachin
din lemn din Libán.
10 Coloanele le-a făcut din argint,
suportul, din aur;
scaunul său, din purpură,
iar interiorul,
ornat cu iubirea fiicelor Ierusalímului.
11 Ieșiți și priviți, fiice ale Siónului,
la regele Solomón!
El are coroana cu care l-a încoronat mama lui
în ziua căsătoriei lui și în ziua bucuriei inimii sale.

1 În pat, în [timpul] nopților, l-am căutat pe cel pe care-l iubește sufletul meu: l-am căutat, dar nu l-am găsit.

2 M-am ridicat și am înconjurat cetatea, pe străzi și în piețe l-am căutat pe cel pe care-l iubește sufletul meu: l-am căutat, dar nu l-am găsit.

3 M-au găsit străjerii care înconjoară cetatea [și i-am întrebat]: „L-ați văzut pe cel pe care-l iubește sufletul meu?”.

4 Abia trecusem de ei și l-am găsit pe cel pe care-l iubește sufletul meu; l-am apucat și nu l-am lăsat până când nu l-am făcut să intre în casa mamei mele, în camera celei care m-a zămislit.

5 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului, pe gazelele și pe cerboaicele câmpului: n-o deșteptați, nu treziți iubirea până când îi place ei!

6 Cine este aceasta care urcă din pustiu ca niște coloane de fum, parfumată cu mir și tămâie și cu toate pomezile negustorilor?

7 Iată lectica lui Solomón: șaizeci de viteji sunt în jurul ei, dintre cei mai viteji din Israél.

8 Toți apucă sabia și sunt învățați pentru luptă; fiecare are sabia lui la coapsă, ca să nu se teamă [în timpul] nopților.

9 Regele Solomón și-a făcut un baldachin din lemn din Libán.

10 Coloanele le-a făcut din argint, suportul, din aur; scaunul său, din purpură, iar interiorul, ornat cu iubirea fiicelor Ierusalímului.

11 Ieșiți și priviți, fiice ale Siónului, la regele Solomón! El are coroana cu care l-a încoronat mama lui în ziua căsătoriei lui și în ziua bucuriei inimii sale.