Cântarea Cântărilor

traducerea catolică

Capitolul 6

Descoperirea

1 „Unde a plecat iubitul tău,
tu, cea frumoasă între femei?
Unde s-a îndreptat iubitul tău,
ca să-l căutăm cu tine?”.

2 „Iubitul meu a coborât în grădina sa,
la stratul cu balsam,
ca să pască [turma] în grădină
și să culeagă crini.

3 Eu sunt a iubitului meu
și iubitul meu este al meu:
el își paște [turma] între crini”.

VI. Al cincilea poem

Frumusețea iubitei

4 Frumoasă ești tu, prietena mea, ca Tirțá,
plăcută ca Ierusalímul,
dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt].

5 Întoarce-ți ochii dinaintea mea,
căci ei mă tulbură!
Părul tău este ca o turmă de capre
care coboară din Galaád.

6 Dinții tăi sunt ca o turmă de oi
care se ridică de la spălat;
toate au gemeni
și stearpă nu este între ele.

7 Ca o bucată de rodie
sunt obrajii tăi de după văl.

8 Sunt șaizeci de regine,
optzeci de concubine,
iar tinerele sunt fără număr,

9 dar numai una este ea,
porumbița mea, perfecta mea;
una este ea la mama ei,
desăvârșita celei care a născut-o.
Fetele o văd și o numesc fericită,
reginele și concubinele o laudă.

Întâlnire de dragoste

10 Cine este aceasta care se arată ca zorile,
frumoasă ca luna, strălucitoare ca soarele,
dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt]?

11 Am coborât în grădina cu nuci
ca să văd verdeața de pe vale,
să văd lăstarii viei și dacă au înflorit rodiii.

12 Nu știu, dar sufletul meu m-a pus
pe carele lui Aminadíb.

Textul a fost copiat în clipboard