Cântarea Cântărilor

Întoarcerea acasă

1 De mi te-ar fi dat cineva ca un frate care a supt la sânul mamei mele!
Te-aș găsi afară, te-aș săruta
și nimeni nu m-ar disprețui.
2 Te-aș conduce și te-aș face să intri
în casa mamei mele;
ea m-ar învăța să te fac să bei vin parfumat
și suc de rodii.
3 Stânga lui este sub capul meu
și dreapta lui mă îmbrățișează.
4 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului:
de ce deșteptați, de ce treziți iubirea
înainte să-i placă ei?

VII. Epilog

Iubirea adevărată

5 Cine este aceasta care urcă din pustiu
sprijinită de iubitul ei?
Te-am făcut să te trezești sub măr,
acolo te-a conceput mama ta,
acolo te-a conceput și te-a născut.
6 Pune-mă ca o pecete pe inima ta,
ca o pecete pe brațul tău!
Căci tare ca moartea este iubirea
și gelozia, teribilă ca locuința morților.
Văpaia ei este ca văpaia focului
și ca flăcările Domnului.
7 Apele mari nu pot să stingă iubirea
nici râurile s-o spele.
Dacă un om și-ar da
toată averea casei sale pentru iubire,
ar fi disprețuit.

VIII. Apendice

8 Aveam o soră mică,
ce nu avea încă sâni.
Ce să facem cu sora noastră
în ziua în care se va vorbi de ea?
9 Dacă ea este un zid, vom construi
peste ea un turnuleț de argint;
dacă este o ușă,
o vom închide cu o scândură de cedru.
10 Eu sunt un zid
și sânii mei sunt niște turnuri,
iar acum sunt în ochii lui
ca una care a găsit pacea.
11 Solomón avea o vie la Báal-Hamón.
A dat via unor paznici ca,
atunci când ea va rodi,
să aducă fiecare o mie de arginți.
12 Via mea, care este a mea,
este înaintea mea.
Cei o mie [de arginți] să fie ai tăi, Solomón,
și două sute, pentru cei ce păzesc rodul ei!
13 Tu, cea care locuiești în grădini,
tovarășii ascultă glasul tău:
fă-mă să-l aud!
14 Aleargă, iubite al meu!
Fii asemenea unei căprioare
sau unui pui de cerb
pe munții balsamurilor!”.

1 De mi te-ar fi dat cineva ca un frate care a supt la sânul mamei mele! Te-aș găsi afară, te-aș săruta și nimeni nu m-ar disprețui.

2 Te-aș conduce și te-aș face să intri în casa mamei mele; ea m-ar învăța să te fac să bei vin parfumat și suc de rodii.

3 Stânga lui este sub capul meu și dreapta lui mă îmbrățișează.

4 Vă conjur, fiice ale Ierusalímului: de ce deșteptați, de ce treziți iubirea înainte să-i placă ei?

5 Cine este aceasta care urcă din pustiu sprijinită de iubitul ei? Te-am făcut să te trezești sub măr, acolo te-a conceput mama ta, acolo te-a conceput și te-a născut.

6 Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe brațul tău! Căci tare ca moartea este iubirea și gelozia, teribilă ca locuința morților. Văpaia ei este ca văpaia focului și ca flăcările Domnului.

7 Apele mari nu pot să stingă iubirea nici râurile s-o spele. Dacă un om și-ar da toată averea casei sale pentru iubire, ar fi disprețuit.

8 Aveam o soră mică, ce nu avea încă sâni. Ce să facem cu sora noastră în ziua în care se va vorbi de ea?

9 Dacă ea este un zid, vom construi peste ea un turnuleț de argint; dacă este o ușă, o vom închide cu o scândură de cedru.

10 Eu sunt un zid și sânii mei sunt niște turnuri, iar acum sunt în ochii lui ca una care a găsit pacea.

11 Solomón avea o vie la Báal-Hamón. A dat via unor paznici ca, atunci când ea va rodi, să aducă fiecare o mie de arginți.

12 Via mea, care este a mea, este înaintea mea. Cei o mie [de arginți] să fie ai tăi, Solomón, și două sute, pentru cei ce păzesc rodul ei!

13 Tu, cea care locuiești în grădini, tovarășii ascultă glasul tău: fă-mă să-l aud!

14 Aleargă, iubite al meu! Fii asemenea unei căprioare sau unui pui de cerb pe munții balsamurilor!”.