III. Călătoria la Ecbatána
1 În acea zi, Tobít și-a adus aminte de argintul pe care i-l încredințase lui Gabaél din Raghés din Média. 2 Și-a zis în inima lui: „Iată, eu mi-am cerut moartea; oare nu ar fi bine să-l chem pe Tobía, fiul meu, și să-i spun de acest argint înainte să mor?”. 3 L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Și i-a spus:
„Înmormântează-mă cum se cuvine! Cinstește-o pe mama ta și nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei și nu-i întrista sufletul prin nimic! 4 Amintește-ți de ea, copile, căci a văzut multe pericole cât timp erai în sânul ei, iar când va muri, îngroap-o lângă mine, în același mormânt!
5 În toate zilele tale, adu-ți aminte de Domnul, copile, și nu-ți dori să păcătuiești și să încalci poruncile lui: fă ce-i drept în toate zilele vieții tale și nu umbla pe căile nedreptății! 6 Căci celor care împlinesc adevărul le va merge bine în toate lucrările lor.
7 Iar celor care săvârșesc dreptatea dă-le pomană din bunurile tale și ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ți întoarce fața de la niciun sărac și nici fața lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine! 8 După cum ai, după mulțimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puțin, după puținul acela nu te teme să dai de pomană! 9 Căci îți vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării. 10 Căci pomana te scapă de la moarte și nu te lasă să intri în întuneric. 11 Pomana este un dar bun pentru cei care o fac în fața Celui Preaînalt.
12 Ferește-te, copile, de orice desfrânare și, înainte de toate, ia-ți soție din descendența părinților tăi: nu-ți lua femeie străină, care nu e din tribul tatălui tău, căci suntem fiii profeților Nóe, Abrahám, Isáac și Iacób! Amintește-ți, copile, că părinții noștri din vechime și-au luat soții dintre rudele lor și au fost binecuvântați în fiii lor! Descendența lor va moșteni pământul! 13 Acum, copile, iubește-i pe frații tăi și nu te mândri în inima ta față de frații tăi, de fiii și de fiicele poporului tău încât să nu-ți iei soție de la ei! Pentru că în mândrie este pieire și tulburare multă. În lene este lipsă și nevoie mare; lenea este mama foamei.
14 Nu lăsa să aștepte plata niciunul dintre cei care muncesc pentru tine, ci dă-le-o imediat! Iar dacă îl vei sluji pe Dumnezeu, și ție ți se va da răsplată. Ferește-te, copile, în toate lucrările tale și fii bine-crescut în orice situație! 15 Ce urăști, tu să nu faci nimănui! Să nu bei vin până când te îmbeți și să lași beția să meargă pe drum cu tine!
16 Dă din pâinea ta celui înfometat și din hainele tale celui gol! Ceea ce îți prisosește, dă de pomană și ochiul tău să nu privească cu dispreț când dai de pomană! 17 Adu din pâinea ta pe mormântul celor drepți, dar nu le da păcătoșilor!
18 Caută sfat de la orice înțelept și nu disprețui niciun sfat folositor! 19 Domnul le va da gânduri bune și pe cine vrea, Domnul îl coboară până în adâncul lăcașului morților. Acum, copile, amintește-ți aceste porunci și nu le lăsa să se șteargă din inima ta!
20 Acum, copile, îți fac cunoscut că i-am încredințat zece talánți de argint lui Gabaél, [fiul] lui Gabrí, la Raghés, în Média. 21 Nu te teme, copile, că am devenit săraci: tu ai multe bogății dacă te temi de Dumnezeu, fugi de orice păcat și fă ce este bine înaintea Domnului, Dumnezeului tău!”.
1 În acea zi, Tobít și-a adus aminte de argintul pe care i-l încredințase lui Gabaél din Raghés din Média.
2 Și-a zis în inima lui: „Iată, eu mi-am cerut moartea; oare nu ar fi bine să-l chem pe Tobía, fiul meu, și să-i spun de acest argint înainte să mor?”.
3 L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Și i-a spus:
„Înmormântează-mă cum se cuvine! Cinstește-o pe mama ta și nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei și nu-i întrista sufletul prin nimic!
4 Amintește-ți de ea, copile, căci a văzut multe pericole cât timp erai în sânul ei, iar când va muri, îngroap-o lângă mine, în același mormânt!
5 În toate zilele tale, adu-ți aminte de Domnul, copile, și nu-ți dori să păcătuiești și să încalci poruncile lui: fă ce-i drept în toate zilele vieții tale și nu umbla pe căile nedreptății!
6 Căci celor care împlinesc adevărul le va merge bine în toate lucrările lor.
7 Iar celor care săvârșesc dreptatea dă-le pomană din bunurile tale și ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ți întoarce fața de la niciun sărac și nici fața lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine!
8 După cum ai, după mulțimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puțin, după puținul acela nu te teme să dai de pomană!
9 Căci îți vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării.
10 Căci pomana te scapă de la moarte și nu te lasă să intri în întuneric.
11 Pomana este un dar bun pentru cei care o fac în fața Celui Preaînalt.
12 Ferește-te, copile, de orice desfrânare și, înainte de toate, ia-ți soție din descendența părinților tăi: nu-ți lua femeie străină, care nu e din tribul tatălui tău, căci suntem fiii profeților Nóe, Abrahám, Isáac și Iacób! Amintește-ți, copile, că părinții noștri din vechime și-au luat soții dintre rudele lor și au fost binecuvântați în fiii lor! Descendența lor va moșteni pământul!
13 Acum, copile, iubește-i pe frații tăi și nu te mândri în inima ta față de frații tăi, de fiii și de fiicele poporului tău încât să nu-ți iei soție de la ei! Pentru că în mândrie este pieire și tulburare multă. În lene este lipsă și nevoie mare; lenea este mama foamei.
14 Nu lăsa să aștepte plata niciunul dintre cei care muncesc pentru tine, ci dă-le-o imediat! Iar dacă îl vei sluji pe Dumnezeu, și ție ți se va da răsplată. Ferește-te, copile, în toate lucrările tale și fii bine-crescut în orice situație!
15 Ce urăști, tu să nu faci nimănui! Să nu bei vin până când te îmbeți și să lași beția să meargă pe drum cu tine!
16 Dă din pâinea ta celui înfometat și din hainele tale celui gol! Ceea ce îți prisosește, dă de pomană și ochiul tău să nu privească cu dispreț când dai de pomană!
17 Adu din pâinea ta pe mormântul celor drepți, dar nu le da păcătoșilor!
18 Caută sfat de la orice înțelept și nu disprețui niciun sfat folositor!
19 Domnul le va da gânduri bune și pe cine vrea, Domnul îl coboară până în adâncul lăcașului morților. Acum, copile, amintește-ți aceste porunci și nu le lăsa să se șteargă din inima ta!
20 Acum, copile, îți fac cunoscut că i-am încredințat zece talánți de argint lui Gabaél, [fiul] lui Gabrí, la Raghés, în Média.
21 Nu te teme, copile, că am devenit săraci: tu ai multe bogății dacă te temi de Dumnezeu, fugi de orice păcat și fă ce este bine înaintea Domnului, Dumnezeului tău!”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 În acea zi, Tobít și-a adus aminte de argintul pe care i-l încredințase lui Gabaél din Raghés din Média.
1 În ziua aceea și-a adus aminte Tobit de argintul pe care-l încredințase spre păstrare lui Gabael în Ragheșul Mediei.
2 Și-a zis în inima lui: „Iată, eu mi-am cerut moartea; oare nu ar fi bine să-l chem pe Tobía, fiul meu, și să-i spun de acest argint înainte să mor?”.
2 Și el și-a zis în sine: «Eu mi-am cerut moarte. Aș face bine să chem pe fiul meu Tobie, ca să-i spun de acești talanți până nu mor!»
3 L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Și i-a spus:
„Înmormântează-mă cum se cuvine! Cinstește-o pe mama ta și nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei și nu-i întrista sufletul prin nimic!
3 Și chemându-l, i-a zis: «Fiule, când voi muri, să mă îngropi și să nu părăsești pe mama ta; cinstește-o în toate zilele vieții tale, fă ce-i place ei și să nu-i pricinuiești amărăciuni!
4 Amintește-ți de ea, copile, căci a văzut multe pericole cât timp erai în sânul ei, iar când va muri, îngroap-o lângă mine, în același mormânt!
4 Adu-ți aminte, fiule, că ea a înfruntat multe primejdii pentru tine, când te-a purtat în pântece. Și când ea va muri, s-o îngropi lângă mine în același mormânt.
5 În toate zilele tale, adu-ți aminte de Domnul, copile, și nu-ți dori să păcătuiești și să încalci poruncile lui: fă ce-i drept în toate zilele vieții tale și nu umbla pe căile nedreptății!
5 Adu-ți aminte în toate zilele, fiule, de Domnul Dumnezeul nostru și să nu dorești a greși și a călca poruncile Lui. Să faci fapte bune, în toate zilele vieții tale, și să nu umbli pe căile nedreptății.
6 Căci celor care împlinesc adevărul le va merge bine în toate lucrările lor.
6 Căci dacă tu lucrezi întru adevăr, vei izbuti în toate lucrările tale, ca toți cei ce umblă după adevăr!
7 Iar celor care săvârșesc dreptatea dă-le pomană din bunurile tale și ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ți întoarce fața de la niciun sărac și nici fața lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine!
7 Dă milostenie din averea ta și să nu aibă ochiul tău părere de rău când vei face milostenie. De la nici un sărac să nu-ți întorci fața ta, și atunci nici de la tine nu se va întoarce fața lui Dumnezeu.
8 După cum ai, după mulțimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puțin, după puținul acela nu te teme să dai de pomană!
8 Când ai mult, dă mai mult; dacă ai puțin dă mai puțin, dar nu pregeta să faci milostenie.
9 Căci îți vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării.
9 Și-ți vei aduna prin aceasta vistierie bogată pentru zile grele,
10 Căci pomana te scapă de la moarte și nu te lasă să intri în întuneric.
10 Că milostenia izbăvește de la moarte și nu te lasă să te cobori în întuneric.
11 Pomana este un dar bun pentru cei care o fac în fața Celui Preaînalt.
11 În fața Celui Preaînalt, milostenia este dar bogat pentru toți cei ce o fac.
12 Ferește-te, copile, de orice desfrânare și, înainte de toate, ia-ți soție din descendența părinților tăi: nu-ți lua femeie străină, care nu e din tribul tatălui tău, căci suntem fiii profeților Nóe, Abrahám, Isáac și Iacób! Amintește-ți, copile, că părinții noștri din vechime și-au luat soții dintre rudele lor și au fost binecuvântați în fiii lor! Descendența lor va moșteni pământul!
12 Păzește-te, fiule, de orice desfrânare! Să-ți iei femeie din seminția tatălui tău, și să nu-ți iei femeie străină, căci noi suntem fii de prooroci. Părinții noștri din vechime sunt Noe, Avraam, Isaac și Iacov. Adu-ți aminte, fiule, că ei cu toții și-au luat femei din mijlocul fraților lor și au fost binecuvântați în fiii lor, și urmașii lor vor moșteni pământul.
13 Acum, copile, iubește-i pe frații tăi și nu te mândri în inima ta față de frații tăi, de fiii și de fiicele poporului tău încât să nu-ți iei soție de la ei! Pentru că în mândrie este pieire și tulburare multă. În lene este lipsă și nevoie mare; lenea este mama foamei.
13 Așadar, fiule, să iubești pe frații tăi, și să nu te mândrești în inima ta față de frații tăi și față de fiii și fiicele poporului tău, încât să nu-ți iei femeie de la ei, pentru că din mândrie izvorăște pieire și mare neorânduire, iar din lene, sărăcie și lipsă mare, căci lenea este mama foamei.
14 Nu lăsa să aștepte plata niciunul dintre cei care muncesc pentru tine, ci dă-le-o imediat! Iar dacă îl vei sluji pe Dumnezeu, și ție ți se va da răsplată. Ferește-te, copile, în toate lucrările tale și fii bine-crescut în orice situație!
14 Plata celor care lucrează pentru tine nu o amâna pe mâine, ci dă-le-o îndată, căci și ție ți se va răsplăti, de vei sluji lui Dumnezeu. Ia seama, fiul meu, în toate lucrările tale și fii bine crescut în toată purtarea ta!
15 Ce urăști, tu să nu faci nimănui! Să nu bei vin până când te îmbeți și să lași beția să meargă pe drum cu tine!
15 Ceea ce urăști tu însuți, aceea nimănui să nu faci. Vin până la îmbătare să nu bei și beția să nu călătorească cu tine pe cale!
16 Dă din pâinea ta celui înfometat și din hainele tale celui gol! Ceea ce îți prisosește, dă de pomană și ochiul tău să nu privească cu dispreț când dai de pomană!
16 Dă celui flămând din pâinea ta și celui gol din hainele tale. Din toate câte ai din belșug, fă milostenie, și să nu-i pară rău ochiului tău când vei face milostenie!
17 Adu din pâinea ta pe mormântul celor drepți, dar nu le da păcătoșilor!
17 Fii darnic cu pâinea și cu vinul tău la mormântul celor drepți, dar păcătoșilor să nu dai!
18 Caută sfat de la orice înțelept și nu disprețui niciun sfat folositor!
18 De la tot înțeleptul să ceri sfat și sfatul folositor să nu-l disprețuiești.
19 Domnul le va da gânduri bune și pe cine vrea, Domnul îl coboară până în adâncul lăcașului morților. Acum, copile, amintește-ți aceste porunci și nu le lăsa să se șteargă din inima ta!
19 Binecuvintează pe Domnul Dumnezeu în tot timpul și cere de la El să călăuzească căile tale și ca toate gândurile tale să izbândească, căci înțelepciunea nu este dată la tot neamul, și Domnul dă tot binele și, pe cine voiește, îl ridică sau îl coboară până în adâncul locașului morților. Ține minte deci, fiule, poruncile mele și să nu se șteargă ele din inima ta.
20 Acum, copile, îți fac cunoscut că i-am încredințat zece talánți de argint lui Gabaél, [fiul] lui Gabrí, la Raghés, în Média.
20 Și acum îți descopăr că am dat zece talanți de argint în păstrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, din Ragheșul Mediei. Nu te teme, fiule, că am sărăcit! Tu ai o mare bogăție, dacă te vei teme de Domnul și, îndepărtându-te de orice păcat, vei face cele plăcute înaintea Lui».
21 Nu te teme, copile, că am devenit săraci: tu ai multe bogății dacă te temi de Dumnezeu, fugi de orice păcat și fă ce este bine înaintea Domnului, Dumnezeului tău!”.
