Cartea întâi a Macabéilor

II. Matatía începe războiul sfânt

Matatía și fiii săi

1 În acele zile, s-a ridicat Matatía, fiul lui Ioán, [fiul] lui Simon, preotul, dintre cei ai lui Ioaríb din Ierusalím, și s-a stabilit la Modiín. 2 El avea cinci fii: Ioán, numit Gadí, 3 Simon, numit Tasí, 4 Iúda, numit Macabéul, 5 Eleazár, numit Auarán, și Ionatán, numit Apfús. 6 El a văzut blasfémiile care s-au întâmplat în Iúda și în Ierusalím.
7 El a zis:
„Vai! De ce m-am născut
ca să văd ruinarea poporului meu
și ruinarea cetății sfinte
și să stau aici când este dată
în mâna dușmanilor,
iar sanctuarul, în mâna străinilor?
8 Templul ei a devenit
ca un om lipsit de cinste.
9 Obiectele gloriei sale
au fost duse în captivitate,
pruncii ei au fost uciși în piețele ei
și tinerii ei, de sabia dușmanului.
10 Care popor nu i-a moștenit domnia
și nu a pus stăpânire peste prăzile ei?
11 Toată podoaba ei a fost luată
și [cetatea] liberă a devenit sclavă.
12 Iată, cele sfinte ale noastre,
frumusețea noastră
și gloria noastră au fost pustiite,
neamurile le-au profanat!
13 Pentru ce să mai trăim?”.

14 Matatía și fiii lui și-au sfâșiat hainele, s-au încins cu sac și au plâns foarte mult.

Sacrificiul de la Modiín

15 Cei care erau lângă rege și care obligau la apostazie au venit în cetatea Modiín ca să aducă jertfe. 16 Mulți din Israél treceau la ei, însă Matatía și fiii lui s-au adunat împreună. 17 Cei care erau lângă rege i-au zis lui Matatía: „Tu ești un conducător cinstit și mare în cetatea aceasta, sprijinit de fii și de frați. 18 Acum, apropie-te primul și împlinește hotărârea regelui așa cum au făcut toate neamurile, bărbații lui Iúda și cei care au rămas la Ierusalím și fiți tu și fiii tăi dintre cei care îl iubesc pe rege! Tu și fiii tăi veți fi cinstiți cu aur, argint și daruri multe”. 19 Matatía a răspuns și a zis cu glas puternic: „Chiar dacă toate neamurile care se află sub stăpânirea regelui vor asculta de el și fiecare va părăsi cultul părinților săi și vor adera la poruncile sale, 20 eu, fiii mei și frații mei vom umbla în alianța părinților noștri. 21 Să ne ferească [Dumnezeu] să părăsim legea și prescrierile! 22 Nu vom asculta de cuvintele regelui ca să părăsim cultul nostru nici la dreapta, nici la stânga!”. 23 Când a terminat de spus aceste cuvinte, s-a apropiat un bărbat iudeu înaintea ochilor tuturor ca să aducă jertfă pe altarul din Modiín, după hotărârea regelui. 24 Matatía a văzut, s-a aprins de zel și i s-au cutremurat rărunchii. L-a cuprins o mânie dreaptă, a alergat și l-a înjunghiat pe altar. 25 În același moment l-a ucis și pe bărbatul regelui care-i obliga să jertfească și a dărâmat altarul. 26 S-a aprins de zel pentru lege cum a făcut Pinhás împotriva lui Zambrí, [fiul] lui Salóm. 27 Matatía a strigat în cetate cu glas puternic și a zis: „Oricine are zel pentru lege și este pentru alianță să iasă după mine!”. 28 Apoi, el și fiii lui au fugit în munți și au părăsit ceea ce aveau în cetate.

Proba zilei de sabát în pustiu

29 Atunci, mulți care căutau dreptatea și judecata au coborât în pustiu și s-au așezat acolo: 30 ei, fiii lor și soțiile lor și animalele lor, pentru că se înăspriseră asupra lor relele. 31 Dar s-a adus la cunoștința oamenilor regelui și armatei care erau în Ierusalím, în cetatea lui Davíd, că niște oameni care încălcaseră porunca regelui au coborât în locuri ascunse în pustiu. 32 Mulți au alergat după ei, i-au ajuns și s-au așezat în linie de luptă. Și s-au pregătit de război împotriva lor în zi de sabát. 33 Ei au spus: „Până aici! Ieșiți, împliniți cuvântul regelui și veți trăi!”. 34 Dar ei au zis: „Nu vom ieși, nici nu vom împlini cuvântul regelui, profanând ziua de sabát!”. 35 Atunci, [oamenii regelui] au pornit război împotriva lor. 36 Dar ei nu le-au răspuns, nu au aruncat cu pietre împotriva lor și nici nu au blocat locurile ascunse. 37 Și au spus: „Vom muri cu toții în sinceritatea noastră! Cerul și pământul dau mărturie despre noi că ne ucideți pe nedrept!”. 38 Dar ei s-au ridicat împotriva lor în luptă și i-au ucis pe ei, pe femeile lor, pe copiii lor și pe animalele lor, circa o mie de oameni.

Grupul lui Matatía

39 Matatía și prietenii lui au aflat și au plâns foarte mult pentru ei. 40 Atunci a zis fiecare către vecinul său: „Dacă acum toți vom face așa cum au făcut frații noștri și nu ne vom lupta împotriva neamurilor pentru sufletele noastre și pentru prescrierile noastre, îndată ne vor șterge de pe pământ”. 41 Au ținut sfat în ziua aceea și au zis: „Orice om care ar veni împotriva noastră la luptă în zi de sabát, vom lupta împotriva lui, ca să nu murim cu toții așa cum au murit frații noștri care erau în locurile ascunse”.

42 Atunci li s-au adăugat grupul hasidéilor, oameni puternici din Israél, toți devotați legii. 43 Toți cei care fugeau de rele li s-au adăugat și le-au devenit ajutor. 44 Au format o armată și i-au bătut pe păcătoși în mânia lor și pe oamenii nelegiuiți în furia lor, iar restul a fugit între popoare ca să se salveze. 45 Matatía și prietenii lui au străbătut [țara] de jur împrejur și au dărâmat altarele. 46 I-au tăiat împrejur cu forța pe copiii netăiați pe care i-au găsit în munții lui Israél. 47 I-au urmărit pe cei aroganți și lucrarea a avut succes prin mâna lor. 48 Au smuls legea din mâna neamurilor și a regilor și nu au dat nicio șansă celui păcătos.

Testamentul și moartea lui Matatía

49 Lui Matatía i s-au apropiat zilele ca să moară. El le-a spus fiilor săi:
„Acum s-a stabilit trufia,
disprețul și timpul ruinării și mânia furiei.
50 Acum, fiilor,
aprindeți-vă de zel pentru lege
și dați-vă sufletele
pentru alianța părinților noștri!
51 Amintiți-vă de faptele părinților
pe care le-au săvârșit
în generațiile lor
și veți dobândi glorie mare
și un nume veșnic!
52 Oare Abrahám nu a fost încercat
și a fost găsit credincios
și i s-a considerat aceasta ca dreptate?
53 Iosíf, în timpul strâmtorării sale,
a păzit porunca
și a devenit stăpânul Egiptului.
54 Pinhás, părintele nostru,
pentru zelul lui
a primit alianța preoției veșnice.
55 Iósue, pentru că a împlinit cuvântul,
a devenit judecător în Israél.
56 Cáleb,
pentru că a dat mărturie în adunare,
a primit moștenirea în țară;
57 Davíd, pentru evlavia lui,
a moștenit tronul de domnie în veci;
58 Ilíe, pentru zelul față de lege,
a fost răpit în ceruri;
59 Ananía, Azaría și Misaél, crezând,
au fost salvați de flăcări;
60 Daniél, pentru sinceritatea lui,
a fost eliberat din gura leilor.
61 Astfel, gândiți-vă că,
din generație în generație,
toți cei care speră în el nu vor pieri!
62 Nu vă temeți de cuvintele celui păcătos,
căci gloria lui
va fi dată gunoiului și viermilor!
63 Astăzi se ridică și mâine
nu mai este de găsit,
căci s-a întors în țărâna lui
și planul lui a pierit.
64 Fiilor, fiți bărbați și întăriți-vă în lege,
căci în ea veți fi glorificați!
65 Iată, Simeón, fratele vostru,
știu că este un bărbat chibzuit!
Ascultați de el în toate zilele!
El va fi pentru voi tată.
66 Iúda Macabéul,
puternic în luptă din tinerețea lui,
el va fi pentru voi
conducătorul armatei
și va purta războiul
împotriva popoarelor.
67 Voi adunați-i la voi
pe toți cei care împlinesc legea
și faceți răzbunarea poporului vostru!
68 Pedepsiți neamurile cu pedeapsa [cuvenită]
și aveți grijă de prescrierea legii!”.
69 Apoi i-a binecuvântat și a fost adăugat la părinții lui. 70 A murit în anul o sută patruzeci și șase și l-au îngropat în mormântul părinților săi, la Modiín. Tot Israélul l-a jelit cu jale mare.

1 În acele zile, s-a ridicat Matatía, fiul lui Ioán, [fiul] lui Simon, preotul, dintre cei ai lui Ioaríb din Ierusalím, și s-a stabilit la Modiín.

2 El avea cinci fii: Ioán, numit Gadí,

3 Simon, numit Tasí,

4 Iúda, numit Macabéul,

5 Eleazár, numit Auarán, și Ionatán, numit Apfús.

6 El a văzut blasfémiile care s-au întâmplat în Iúda și în Ierusalím.

7 El a zis: „Vai! De ce m-am născut ca să văd ruinarea poporului meu și ruinarea cetății sfinte și să stau aici când este dată în mâna dușmanilor, iar sanctuarul, în mâna străinilor?

8 Templul ei a devenit ca un om lipsit de cinste.

9 Obiectele gloriei sale au fost duse în captivitate, pruncii ei au fost uciși în piețele ei și tinerii ei, de sabia dușmanului.

10 Care popor nu i-a moștenit domnia și nu a pus stăpânire peste prăzile ei?

11 Toată podoaba ei a fost luată și [cetatea] liberă a devenit sclavă.

12 Iată, cele sfinte ale noastre, frumusețea noastră și gloria noastră au fost pustiite, neamurile le-au profanat!

13 Pentru ce să mai trăim?”.

14 Matatía și fiii lui și-au sfâșiat hainele, s-au încins cu sac și au plâns foarte mult.

15 Cei care erau lângă rege și care obligau la apostazie au venit în cetatea Modiín ca să aducă jertfe.

16 Mulți din Israél treceau la ei, însă Matatía și fiii lui s-au adunat împreună.

17 Cei care erau lângă rege i-au zis lui Matatía: „Tu ești un conducător cinstit și mare în cetatea aceasta, sprijinit de fii și de frați.

18 Acum, apropie-te primul și împlinește hotărârea regelui așa cum au făcut toate neamurile, bărbații lui Iúda și cei care au rămas la Ierusalím și fiți tu și fiii tăi dintre cei care îl iubesc pe rege! Tu și fiii tăi veți fi cinstiți cu aur, argint și daruri multe”.

19 Matatía a răspuns și a zis cu glas puternic: „Chiar dacă toate neamurile care se află sub stăpânirea regelui vor asculta de el și fiecare va părăsi cultul părinților săi și vor adera la poruncile sale,

20 eu, fiii mei și frații mei vom umbla în alianța părinților noștri.

21 Să ne ferească [Dumnezeu] să părăsim legea și prescrierile!

22 Nu vom asculta de cuvintele regelui ca să părăsim cultul nostru nici la dreapta, nici la stânga!”.

23 Când a terminat de spus aceste cuvinte, s-a apropiat un bărbat iudeu înaintea ochilor tuturor ca să aducă jertfă pe altarul din Modiín, după hotărârea regelui.

24 Matatía a văzut, s-a aprins de zel și i s-au cutremurat rărunchii. L-a cuprins o mânie dreaptă, a alergat și l-a înjunghiat pe altar.

25 În același moment l-a ucis și pe bărbatul regelui care-i obliga să jertfească și a dărâmat altarul.

26 S-a aprins de zel pentru lege cum a făcut Pinhás împotriva lui Zambrí, [fiul] lui Salóm.

27 Matatía a strigat în cetate cu glas puternic și a zis: „Oricine are zel pentru lege și este pentru alianță să iasă după mine!”.

28 Apoi, el și fiii lui au fugit în munți și au părăsit ceea ce aveau în cetate.

29 Atunci, mulți care căutau dreptatea și judecata au coborât în pustiu și s-au așezat acolo:

30 ei, fiii lor și soțiile lor și animalele lor, pentru că se înăspriseră asupra lor relele.

31 Dar s-a adus la cunoștința oamenilor regelui și armatei care erau în Ierusalím, în cetatea lui Davíd, că niște oameni care încălcaseră porunca regelui au coborât în locuri ascunse în pustiu.

32 Mulți au alergat după ei, i-au ajuns și s-au așezat în linie de luptă. Și s-au pregătit de război împotriva lor în zi de sabát.

33 Ei au spus: „Până aici! Ieșiți, împliniți cuvântul regelui și veți trăi!”.

34 Dar ei au zis: „Nu vom ieși, nici nu vom împlini cuvântul regelui, profanând ziua de sabát!”.

35 Atunci, [oamenii regelui] au pornit război împotriva lor.

36 Dar ei nu le-au răspuns, nu au aruncat cu pietre împotriva lor și nici nu au blocat locurile ascunse.

37 Și au spus: „Vom muri cu toții în sinceritatea noastră! Cerul și pământul dau mărturie despre noi că ne ucideți pe nedrept!”.

38 Dar ei s-au ridicat împotriva lor în luptă și i-au ucis pe ei, pe femeile lor, pe copiii lor și pe animalele lor, circa o mie de oameni.

39 Matatía și prietenii lui au aflat și au plâns foarte mult pentru ei.

40 Atunci a zis fiecare către vecinul său: „Dacă acum toți vom face așa cum au făcut frații noștri și nu ne vom lupta împotriva neamurilor pentru sufletele noastre și pentru prescrierile noastre, îndată ne vor șterge de pe pământ”.

41 Au ținut sfat în ziua aceea și au zis: „Orice om care ar veni împotriva noastră la luptă în zi de sabát, vom lupta împotriva lui, ca să nu murim cu toții așa cum au murit frații noștri care erau în locurile ascunse”.

42 Atunci li s-au adăugat grupul hasidéilor, oameni puternici din Israél, toți devotați legii.

43 Toți cei care fugeau de rele li s-au adăugat și le-au devenit ajutor.

44 Au format o armată și i-au bătut pe păcătoși în mânia lor și pe oamenii nelegiuiți în furia lor, iar restul a fugit între popoare ca să se salveze.

45 Matatía și prietenii lui au străbătut [țara] de jur împrejur și au dărâmat altarele.

46 I-au tăiat împrejur cu forța pe copiii netăiați pe care i-au găsit în munții lui Israél.

47 I-au urmărit pe cei aroganți și lucrarea a avut succes prin mâna lor.

48 Au smuls legea din mâna neamurilor și a regilor și nu au dat nicio șansă celui păcătos.

49 Lui Matatía i s-au apropiat zilele ca să moară. El le-a spus fiilor săi: „Acum s-a stabilit trufia, disprețul și timpul ruinării și mânia furiei.

50 Acum, fiilor, aprindeți-vă de zel pentru lege și dați-vă sufletele pentru alianța părinților noștri!

51 Amintiți-vă de faptele părinților pe care le-au săvârșit în generațiile lor și veți dobândi glorie mare și un nume veșnic!

52 Oare Abrahám nu a fost încercat și a fost găsit credincios și i s-a considerat aceasta ca dreptate?

53 Iosíf, în timpul strâmtorării sale, a păzit porunca și a devenit stăpânul Egiptului.

54 Pinhás, părintele nostru, pentru zelul lui a primit alianța preoției veșnice.

55 Iósue, pentru că a împlinit cuvântul, a devenit judecător în Israél.

56 Cáleb, pentru că a dat mărturie în adunare, a primit moștenirea în țară;

57 Davíd, pentru evlavia lui, a moștenit tronul de domnie în veci;

58 Ilíe, pentru zelul față de lege, a fost răpit în ceruri;

59 Ananía, Azaría și Misaél, crezând, au fost salvați de flăcări;

60 Daniél, pentru sinceritatea lui, a fost eliberat din gura leilor.

61 Astfel, gândiți-vă că, din generație în generație, toți cei care speră în el nu vor pieri!

62 Nu vă temeți de cuvintele celui păcătos, căci gloria lui va fi dată gunoiului și viermilor!

63 Astăzi se ridică și mâine nu mai este de găsit, căci s-a întors în țărâna lui și planul lui a pierit.

64 Fiilor, fiți bărbați și întăriți-vă în lege, căci în ea veți fi glorificați!

65 Iată, Simeón, fratele vostru, știu că este un bărbat chibzuit! Ascultați de el în toate zilele! El va fi pentru voi tată.

66 Iúda Macabéul, puternic în luptă din tinerețea lui, el va fi pentru voi conducătorul armatei și va purta războiul împotriva popoarelor.

67 Voi adunați-i la voi pe toți cei care împlinesc legea și faceți răzbunarea poporului vostru!

68 Pedepsiți neamurile cu pedeapsa [cuvenită] și aveți grijă de prescrierea legii!”.

69 Apoi i-a binecuvântat și a fost adăugat la părinții lui.

70 A murit în anul o sută patruzeci și șase și l-au îngropat în mormântul părinților săi, la Modiín. Tot Israélul l-a jelit cu jale mare.