Diferite reguli
1 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Poarta curții interioare, care se deschide spre răsărit, să fie închisă în cele șase zile lucrătoare, dar să fie deschisă în ziua a șaptea; și în ziua de lună nouă să fie deschisă! 2 Căpetenia să intre pe calea de la vestibulul porții exterioare și să stea lângă ușorul porții! Preoții să aducă arderea lui de tot și [jertfa] lui de împăcare! El să se prosterne la prag și apoi să iasă! Poarta să nu se închidă până seara! 3 Poporul țării să se prosterne înaintea Domnului la intrarea aceleiași porți în sabáturi și la lunile noi! 4 Arderea de tot pe care căpetenia o va aduce Domnului în ziua de sabát să fie șase miei fără cusur și un berbec fără cusur! 5 Ofranda să fie de o éfă pentru un berbec, cât îi dă mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru o éfă! 6 În ziua de lună nouă, să fie un vițel din cireadă fără cusur, șase miei și un berbec fără cusur, 7 o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec să aducă drept ofrandă, iar pentru miei, cât îi dă mâna! Și untdelemn, un hin pentru éfă!
8 Când va veni căpetenia, să intre pe calea vestibulului porții și tot pe acea cale să iasă!
9 Dar când poporul țării va veni înaintea Domnului la sărbătorile lor, să vină pe calea porții din nord ca să se închine și să iasă pe calea porții din sud. Iar dacă vine pe calea porții din sud, să iasă pe calea porții din nord: să nu se întoarcă pe calea porții pe care a venit, ci să iasă prin partea opusă! 10 Căpetenia să intre în mijlocul lor când ei vor intra și să iasă când ei vor ieși.
11 La sărbători, la zile festive, să fie ca ofrandă o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec, cât îi va da mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru éfă! 12 Dar când căpetenia va aduce o ardere de tot de bunăvoie sau [jertfe] de împăcare de bunăvoie pentru Domnul, să i se deschidă poarta care se deschide spre est și să aducă arderea lui de tot și [jertfele] lui de împăcare cum se face în ziua de sabát! Apoi să iasă și să se închidă ușa după ce el a ieșit! 13 Un miel de un an fără cusur să aduci pe zi ca ardere de tot Domnului: în fiecare dimineață să-l aduci! 14 Ca ofrandă pe lângă el, să aduci în fiecare dimineață a șasea parte dintr-o éfă și untdelemn, a treia parte dintr-un hin, ca să înmoi făina aleasă a ofrandei pentru Domnul! Sunt hotărâri veșnice, pentru totdeauna. 15 Să aducă mielul, ofranda și untdelemnul în fiecare dimineață pentru arderea de tot, permanent!”.
16 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Când căpetenia va da un dar unuia dintre fiii săi ca moștenire, [darul] să fie al fiului său! Proprietatea lor este dată ca moștenire! 17 Dar când îi va da din moștenirea sa un dar unuia dintre slujitorii săi, să fie al lui până în anul eliberării, apoi [darul] să se întoarcă la căpetenie! Doar moștenirea fiilor săi va rămâne la ei. 18 Căpetenia să nu ia din moștenirea poporului, oprimându-i din cauza proprietății lor, ci să dea ca moștenire fiilor săi din proprietatea sa, ca să nu împrăștie poporul meu, pe fiecare din proprietatea lui!”.
19 Apoi m-a făcut să merg, prin intrarea care este în partea porții, lângă camerele sfinte care erau pentru preoți și care se deschideau spre nord, și, iată, acolo era un loc la capăt, spre vest! 20 Și mi-a zis: „Acesta este locul unde preoții vor fierbe [carnea jertfei] pentru vinovăție și a jertfei pentru păcat și unde vor coace ofranda ca să nu le scoată în curtea exterioară și să sfințească poporul”. 21 Apoi m-a făcut să ies în curtea exterioară și m-a făcut să trec prin cele patru colțuri ale curții. Și iată, era o curte în fiecare colț al curții! 22 În cele patru colțuri ale curții erau curți închise de patruzeci lungime și de treizeci lățime. Era aceeași măsură pentru cele patru colțuri. 23 Un zid înconjura toate cele patru [curți]. Și sub ziduri, de jur împrejur, erau făcute cuptoare. 24 Și mi-a zis: „Acestea sunt încăperile cuptoarelor unde slujitorii casei vor coace jertfele poporului”.
1 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Poarta curții interioare, care se deschide spre răsărit, să fie închisă în cele șase zile lucrătoare, dar să fie deschisă în ziua a șaptea; și în ziua de lună nouă să fie deschisă!
2 Căpetenia să intre pe calea de la vestibulul porții exterioare și să stea lângă ușorul porții! Preoții să aducă arderea lui de tot și [jertfa] lui de împăcare! El să se prosterne la prag și apoi să iasă! Poarta să nu se închidă până seara!
3 Poporul țării să se prosterne înaintea Domnului la intrarea aceleiași porți în sabáturi și la lunile noi!
4 Arderea de tot pe care căpetenia o va aduce Domnului în ziua de sabát să fie șase miei fără cusur și un berbec fără cusur!
5 Ofranda să fie de o éfă pentru un berbec, cât îi dă mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru o éfă!
6 În ziua de lună nouă, să fie un vițel din cireadă fără cusur, șase miei și un berbec fără cusur,
7 o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec să aducă drept ofrandă, iar pentru miei, cât îi dă mâna! Și untdelemn, un hin pentru éfă!
8 Când va veni căpetenia, să intre pe calea vestibulului porții și tot pe acea cale să iasă!
9 Dar când poporul țării va veni înaintea Domnului la sărbătorile lor, să vină pe calea porții din nord ca să se închine și să iasă pe calea porții din sud. Iar dacă vine pe calea porții din sud, să iasă pe calea porții din nord: să nu se întoarcă pe calea porții pe care a venit, ci să iasă prin partea opusă!
10 Căpetenia să intre în mijlocul lor când ei vor intra și să iasă când ei vor ieși.
11 La sărbători, la zile festive, să fie ca ofrandă o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec, cât îi va da mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru éfă!
12 Dar când căpetenia va aduce o ardere de tot de bunăvoie sau [jertfe] de împăcare de bunăvoie pentru Domnul, să i se deschidă poarta care se deschide spre est și să aducă arderea lui de tot și [jertfele] lui de împăcare cum se face în ziua de sabát! Apoi să iasă și să se închidă ușa după ce el a ieșit!
13 Un miel de un an fără cusur să aduci pe zi ca ardere de tot Domnului: în fiecare dimineață să-l aduci!
14 Ca ofrandă pe lângă el, să aduci în fiecare dimineață a șasea parte dintr-o éfă și untdelemn, a treia parte dintr-un hin, ca să înmoi făina aleasă a ofrandei pentru Domnul! Sunt hotărâri veșnice, pentru totdeauna.
15 Să aducă mielul, ofranda și untdelemnul în fiecare dimineață pentru arderea de tot, permanent!”.
16 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Când căpetenia va da un dar unuia dintre fiii săi ca moștenire, [darul] să fie al fiului său! Proprietatea lor este dată ca moștenire!
17 Dar când îi va da din moștenirea sa un dar unuia dintre slujitorii săi, să fie al lui până în anul eliberării, apoi [darul] să se întoarcă la căpetenie! Doar moștenirea fiilor săi va rămâne la ei.
18 Căpetenia să nu ia din moștenirea poporului, oprimându-i din cauza proprietății lor, ci să dea ca moștenire fiilor săi din proprietatea sa, ca să nu împrăștie poporul meu, pe fiecare din proprietatea lui!”.
19 Apoi m-a făcut să merg, prin intrarea care este în partea porții, lângă camerele sfinte care erau pentru preoți și care se deschideau spre nord, și, iată, acolo era un loc la capăt, spre vest!
20 Și mi-a zis: „Acesta este locul unde preoții vor fierbe [carnea jertfei] pentru vinovăție și a jertfei pentru păcat și unde vor coace ofranda ca să nu le scoată în curtea exterioară și să sfințească poporul”.
21 Apoi m-a făcut să ies în curtea exterioară și m-a făcut să trec prin cele patru colțuri ale curții. Și iată, era o curte în fiecare colț al curții!
22 În cele patru colțuri ale curții erau curți închise de patruzeci lungime și de treizeci lățime. Era aceeași măsură pentru cele patru colțuri.
23 Un zid înconjura toate cele patru [curți]. Și sub ziduri, de jur împrejur, erau făcute cuptoare.
24 Și mi-a zis: „Acestea sunt încăperile cuptoarelor unde slujitorii casei vor coace jertfele poporului”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Poarta curții interioare, care se deschide spre răsărit, să fie închisă în cele șase zile lucrătoare, dar să fie deschisă în ziua a șaptea; și în ziua de lună nouă să fie deschisă!
1 Așa zice Domnul Dumnezeu: „Poarta curții celei dinăuntru, care dă spre răsărit, trebuie să fie încuiată în timpul celor șapte zile de lucru, iar în ziua odihnei ea trebuie să fie deschisă, și în ziua de lună nouă trebuie să fie deschisă.
2 Căpetenia să intre pe calea de la vestibulul porții exterioare și să stea lângă ușorul porții! Preoții să aducă arderea lui de tot și [jertfa] lui de împăcare! El să se prosterne la prag și apoi să iasă! Poarta să nu se închidă până seara!
2 Regele va trece prin pridvorul din afară al porții acesteia și va sta la ușorul acestei porți; iar preoții vor săvârși arderea de tot a lui, și jertfa lui cea de împăcare; și el din pragul porții se va închina Domnului și va ieși, iar poarta va rămâne neîncuiată până seara.
3 Poporul țării să se prosterne înaintea Domnului la intrarea aceleiași porți în sabáturi și la lunile noi!
3 Poporul țării se va închina înaintea Domnului, dinaintea porții, în ziua odihnei și la lună nouă.
4 Arderea de tot pe care căpetenia o va aduce Domnului în ziua de sabát să fie șase miei fără cusur și un berbec fără cusur!
4 Arderea de tot pe care regele trebuie să o aducă Domnului în ziua odihnei, trebuie să fie de șase miei fără meteahnă și un berbec fără meteahnă,
5 Ofranda să fie de o éfă pentru un berbec, cât îi dă mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru o éfă!
5 Prinosul de pâine de o efă de făină, cu berbecul și cu mieii, cât îi va da mâna, iar untdelemnul, un hin la efă.
6 În ziua de lună nouă, să fie un vițel din cireadă fără cusur, șase miei și un berbec fără cusur,
6 În ziua de lună nouă se va aduce de el un junc fără meteahnă din cireada de boi și de asemenea șase miei și un berbec fără meteahnă.
7 o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec să aducă drept ofrandă, iar pentru miei, cât îi dă mâna! Și untdelemn, un hin pentru éfă!
7 Prinos de pâine va aduce o efă cu vițelul și o efă cu berbecul, iar cu mieii, cât îi va da mâna, untdelemn, câte un hin la efă.
8 Când va veni căpetenia, să intre pe calea vestibulului porții și tot pe acea cale să iasă!
8 Când vine regele, trebuie să intre prin pridvorul porții celei dinăuntru și tot pe acolo să iasă.
9 Dar când poporul țării va veni înaintea Domnului la sărbătorile lor, să vină pe calea porții din nord ca să se închine și să iasă pe calea porții din sud. Iar dacă vine pe calea porții din sud, să iasă pe calea porții din nord: să nu se întoarcă pe calea porții pe care a venit, ci să iasă prin partea opusă!
9 Iar când va veni poporul țării înaintea feței Domnului, la sărbători, atunci, intrând pe poarta de miazănoapte pentru închinare, trebuie să iasă pe poarta de miazăzi, iar când intră pe poarta de miazăzi, trebuie să iasă pe poarta de miazănoapte; el nu trebuie să iasă tot pe acea poartă pe care a intrat, ci trebuie să iasă pe cea din fața aceleia.
10 Căpetenia să intre în mijlocul lor când ei vor intra și să iasă când ei vor ieși.
10 Regele trebuie să fie în mijlocul lor; când intră ei, intră și el, și când ies ei, iese și el.
11 La sărbători, la zile festive, să fie ca ofrandă o éfă pentru vițel, o éfă pentru berbec, cât îi va da mâna pentru miei, iar untdelemn, un hin pentru éfă!
11 În zilele de sărbătoare și în zilele de bucurie, prinosul de pâine din partea lui trebuie să fie de câte o efă, cu vițelul și berbecul, iar cu mieii, cât îi va da mâna, iar untdelemn, câte un hin la efă.
12 Dar când căpetenia va aduce o ardere de tot de bunăvoie sau [jertfe] de împăcare de bunăvoie pentru Domnul, să i se deschidă poarta care se deschide spre est și să aducă arderea lui de tot și [jertfele] lui de împăcare cum se face în ziua de sabát! Apoi să iasă și să se închidă ușa după ce el a ieșit!
12 Iar dacă regele, din evlavie, vrea să aducă ardere de tot Domnului, trebuie să i se deschidă porțile cete de la răsărit și el va săvârși arderea sa de tot și jertfa sa de mulțumire tot așa cum a săvârșit-o în ziua odihnei, și după aceea va ieși, iar după ieșirea lui poarta se va închide.
13 Un miel de un an fără cusur să aduci pe zi ca ardere de tot Domnului: în fiecare dimineață să-l aduci!
13 În fiecare zi să aduci Domnului ardere de tot un miel de un an, fără meteahnă; în fiecare dimineață să-l aduci.
14 Ca ofrandă pe lângă el, să aduci în fiecare dimineață a șasea parte dintr-o éfă și untdelemn, a treia parte dintr-un hin, ca să înmoi făina aleasă a ofrandei pentru Domnul! Sunt hotărâri veșnice, pentru totdeauna.
14 Iar ca prinos de pâine să adaugi la el în fiecare dimineață a șasea parte de efă și untdelemn a treia parte din hin, ca să amesteci făina. Aceasta este o lege veșnică despre prinosul de pâine ce trebuie să se aducă Domnului totdeauna.
15 Să aducă mielul, ofranda și untdelemnul în fiecare dimineață pentru arderea de tot, permanent!”.
15 Să se aducă ardere de tot un miel și prinos de pâine și untdelemn necontenit în fiecare dimineață.
16 Așa spune Domnul Dumnezeu: „Când căpetenia va da un dar unuia dintre fiii săi ca moștenire, [darul] să fie al fiului său! Proprietatea lor este dată ca moștenire!
16 Așa zice Domnul Dumnezeu: „Dacă regele va da vreunuia din fiii săi dar, acest dar trebuie să treacă moștenire și la fiii aceluia. Ei îl vor stăpâni ca pe o moștenire.
17 Dar când îi va da din moștenirea sa un dar unuia dintre slujitorii săi, să fie al lui până în anul eliberării, apoi [darul] să se întoarcă la căpetenie! Doar moștenirea fiilor săi va rămâne la ei.
17 Iar dacă el dă din moștenirea sa cuiva din robii săi dar, acesta va fi al aceluia numai până la anul jubileu și atunci se va întoarce la rege. Moștenirea lui poate trece numai la fiii lui.
18 Căpetenia să nu ia din moștenirea poporului, oprimându-i din cauza proprietății lor, ci să dea ca moștenire fiilor săi din proprietatea sa, ca să nu împrăștie poporul meu, pe fiecare din proprietatea lui!”.
18 Dar regele nu poate lua din partea de moștenire a poporului, strâmtorându-l în moștenirea lui. El numai din moștenirea sa poate împărți copiilor săi, ca nimeni din poporul Meu să nu fie izgonit din moștenirea lui”.
19 Apoi m-a făcut să merg, prin intrarea care este în partea porții, lângă camerele sfinte care erau pentru preoți și care se deschideau spre nord, și, iată, acolo era un loc la capăt, spre vest!
19 Apoi m-a dus bărbatul acela pe calea porții celei de miazăzi la camerele sfințite ale preoților, dinspre miazănoapte, și iată era un loc în fund, spre apus.
20 Și mi-a zis: „Acesta este locul unde preoții vor fierbe [carnea jertfei] pentru vinovăție și a jertfei pentru păcat și unde vor coace ofranda ca să nu le scoată în curtea exterioară și să sfințească poporul”.
20 Și mi-a zis: „Acesta este locul unde preoții trebuie să fiarbă jertfa cea pentru vină și jertfa cea pentru păcat; unde trebuie să coacă pâinile din prinoase, fără să le scoată în curtea cea din afară, pentru sfințirea poporului”.
21 Apoi m-a făcut să ies în curtea exterioară și m-a făcut să trec prin cele patru colțuri ale curții. Și iată, era o curte în fiecare colț al curții!
21 După aceea m-a scos în curtea cea din afară și m-a dus în cele patru colțuri ale curții și iată în fiecare colț al curții era încă o curte.
22 În cele patru colțuri ale curții erau curți închise de patruzeci lungime și de treizeci lățime. Era aceeași măsură pentru cele patru colțuri.
22 În toate patru colțurile curții erau curți acoperite, de patruzeci de coți în lungime și de treizeci în lățime; curțile din toate patru colțurile aveau o singură măsură.
23 Un zid înconjura toate cele patru [curți]. Și sub ziduri, de jur împrejur, erau făcute cuptoare.
23 Și împrejurul celor patru curți erau ziduri, iar pe lângă pereți de jur împrejur erau vetre pentru gătit mâncare.
24 Și mi-a zis: „Acestea sunt încăperile cuptoarelor unde slujitorii casei vor coace jertfele poporului”.
24 Și mi-a zis bărbatul acela: „Iată bucătăriile în care slujitorii templului fierb jertfele poporului”.
