Isaía
Capitolul 17
Isaia 17Împotriva Damáscului
1 Profeție despre Damásc.
Iată, Damásc va înceta să mai fie o cetate
și va deveni o grămadă de ruine.
2 Cetățile din Aroér vor fi părăsite,
vor deveni [locuri] pentru turme:
ele se vor culca
și nu va fi cine să le înspăimânte.
3 Va dispărea fortăreața din Efraím
ca și regatul din Damásc.
Dar restul din Arám
va fi ca gloria fiilor lui Israél.
Oracolul Domnului Sabaót.
4 În ziua aceea se va micșora gloria lui Iacób
și grăsimea trupului său va slăbi.
5 Va fi ca secerătorul care strânge grâu
și seceră spicele cu brațul său;
va fi ca unul care adună spice în Valea Refaím.
6 Vor rămâne în el câteva boabe,
ca la bătutul măslinilor:
două-trei pe vârful copacului
și patru-cinci, pe ramurile lui roditoare.
Oracolul Domnului Dumnezeului lui Israél.
7 În ziua aceea, omul se va uita spre cel care l-a făcut
și ochii vor privi spre Sfântul lui Israél.
8 Nu se va mai uita spre altare,
lucrarea mâinilor lui,
și nu va mai privi la ce au făcut degetele sale:
așére și altare pentru tămâie.
9 În ziua aceea, cetățile lui întărite
vor fi ca locurile părăsite din pădure
sau de pe vârful [muntelui]
pe care le-au abandonat
dinaintea fiilor lui Israél: va fi devastare.
10 Căci ai uitat de Dumnezeul mântuirii tale
și nu ți-ai amintit de Stânca puterii tale.
De aceea vei sădi plantații plăcute
și le vei altoi cu lăstari străini.
11 În ziua când o plantezi, faci să crească
și dimineața faci să înflorească semințele tale,
dar în ziua intrării în posesie,
ea va fi ca un snop de paie
și durerea va fi incurabilă.
12 Vai, vuietul popoarelor multe
vuiește ca vuietul mării!
Huietul popoarelor huiește
ca huietul apelor puternice!
13 Popoarele huiesc ca huietul apelor multe.
El le va mustra și ele vor fugi departe:
vor fi alungate ca pleava de pe munți
înaintea vântului
și ca vârtejul de praf înaintea furtunii.
14 Către seară, iată, teroare
și, înainte de dimineață, nu mai sunt.
Aceasta este partea celor care ne prădează
și soarta celor care ne jefuiesc.
1 Profeție despre Damásc. Iată, Damásc va înceta să mai fie o cetate și va deveni o grămadă de ruine.
2 Cetățile din Aroér vor fi părăsite, vor deveni [locuri] pentru turme: ele se vor culca și nu va fi cine să le înspăimânte.
3 Va dispărea fortăreața din Efraím ca și regatul din Damásc. Dar restul din Arám va fi ca gloria fiilor lui Israél. Oracolul Domnului Sabaót.
4 În ziua aceea se va micșora gloria lui Iacób și grăsimea trupului său va slăbi.
5 Va fi ca secerătorul care strânge grâu și seceră spicele cu brațul său; va fi ca unul care adună spice în Valea Refaím.
6 Vor rămâne în el câteva boabe, ca la bătutul măslinilor: două-trei pe vârful copacului și patru-cinci, pe ramurile lui roditoare. Oracolul Domnului Dumnezeului lui Israél.
7 În ziua aceea, omul se va uita spre cel care l-a făcut și ochii vor privi spre Sfântul lui Israél.
8 Nu se va mai uita spre altare, lucrarea mâinilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele sale: așére și altare pentru tămâie.
9 În ziua aceea, cetățile lui întărite vor fi ca locurile părăsite din pădure sau de pe vârful [muntelui] pe care le-au abandonat dinaintea fiilor lui Israél: va fi devastare.
10 Căci ai uitat de Dumnezeul mântuirii tale și nu ți-ai amintit de Stânca puterii tale. De aceea vei sădi plantații plăcute și le vei altoi cu lăstari străini.
11 În ziua când o plantezi, faci să crească și dimineața faci să înflorească semințele tale, dar în ziua intrării în posesie, ea va fi ca un snop de paie și durerea va fi incurabilă.
12 Vai, vuietul popoarelor multe vuiește ca vuietul mării! Huietul popoarelor huiește ca huietul apelor puternice!
13 Popoarele huiesc ca huietul apelor multe. El le va mustra și ele vor fugi departe: vor fi alungate ca pleava de pe munți înaintea vântului și ca vârtejul de praf înaintea furtunii.
14 Către seară, iată, teroare și, înainte de dimineață, nu mai sunt. Aceasta este partea celor care ne prădează și soarta celor care ne jefuiesc.
