Capitolul 17
Matei 17Schimbarea la față
(Mc 9,2-20; Lc 9,28-36)
1 După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób și pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt 2 și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor: fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina. 3 Și iată că le-au apărut Moise și Ilíe, care vorbeau cu Isus! 4 Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilíe”. 5 Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos și iată că un glas din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este plăcerea mea; ascultați de el!”. 6 Auzind, discipolii au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte mult. 7 Dar, venind Isus și atingându-i, le-a zis: „Ridicați-vă și nu vă temeți!”. 8 Ridicându-și ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur.
9 Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: „Să nu spuneți nimănui ceea ce ați văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morți!”. 10 Discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”. 11 Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Într-adevăr, Ilíe [trebuie] să vină și va restabili toate. 12 Eu însă vă spun: Ilíe a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot așa are să sufere și Fiul Omului din cauza lor”. 13 Atunci discipolii au înțeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui tânăr posedat de diavol
(Mc 9,14-29; Lc 9,37-43)
14 Când au ajuns la mulțime, s-a apropiat de el un om care a îngenuncheat înaintea lui 15 și i-a spus: „Doamne, îndură-te de fiul meu, pentru că este lunatic și suferă cumplit! De multe ori cade în foc și deseori în apă. 16 L-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece”. 17 Isus, răspunzând, a zis: „O, generație necredincioasă și perversă! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceți-l aici!”. 18 Isus i-a poruncit, iar diavolul a ieșit din el. Și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
19 Atunci au venit discipolii lui Isus și i-au spus deoparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?”. 20 El însă le-a spus: „Din cauza puținei voastre credințe. Căci adevăr vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și el s-ar muta. Și nimic nu v-ar fi imposibil”. 21 .
A doua anunțare a morții și învierii lui Isus
(Mc 9,30-32; Lc 9,43-45)
22 Pe când erau adunați în Galiléea, Isus le-a spus: „Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor. 23 Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult.
Taxa pentru templu
24 După ce au venit la Cafárnaum, cei care încasau contribuția s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Învățătorul vostru nu achită cele două dráhme?”. 25 El a spus: „Da!”. Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: „Símon, ce crezi? Regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul? De la fiii lor sau de la străini?”. 26 Când el a spus: „De la străini”, Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți. 27 Totuși, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe țărmul mării, aruncă undița și ia primul pește care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o și dă-le-o pentru mine și pentru tine!”.
1 După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób și pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt
2 și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor: fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina.
3 Și iată că le-au apărut Moise și Ilíe, care vorbeau cu Isus!
4 Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilíe”.
5 Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos și iată că un glas din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este plăcerea mea; ascultați de el!”.
6 Auzind, discipolii au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte mult.
7 Dar, venind Isus și atingându-i, le-a zis: „Ridicați-vă și nu vă temeți!”.
8 Ridicându-și ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur.
9 Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: „Să nu spuneți nimănui ceea ce ați văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morți!”.
10 Discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”.
11 Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Într-adevăr, Ilíe [trebuie] să vină și va restabili toate.
12 Eu însă vă spun: Ilíe a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot așa are să sufere și Fiul Omului din cauza lor”.
13 Atunci discipolii au înțeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
14 Când au ajuns la mulțime, s-a apropiat de el un om care a îngenuncheat înaintea lui
15 și i-a spus: „Doamne, îndură-te de fiul meu, pentru că este lunatic și suferă cumplit! De multe ori cade în foc și deseori în apă.
16 L-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece”.
17 Isus, răspunzând, a zis: „O, generație necredincioasă și perversă! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceți-l aici!”.
18 Isus i-a poruncit, iar diavolul a ieșit din el. Și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
19 Atunci au venit discipolii lui Isus și i-au spus deoparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?”.
20 El însă le-a spus: „Din cauza puținei voastre credințe. Căci adevăr vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și el s-ar muta. Și nimic nu v-ar fi imposibil”.
21 .
22 Pe când erau adunați în Galiléea, Isus le-a spus: „Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor.
23 Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult.
24 După ce au venit la Cafárnaum, cei care încasau contribuția s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Învățătorul vostru nu achită cele două dráhme?”.
25 El a spus: „Da!”. Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: „Símon, ce crezi? Regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul? De la fiii lor sau de la străini?”.
26 Când el a spus: „De la străini”, Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți.
27 Totuși, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe țărmul mării, aruncă undița și ia primul pește care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o și dă-le-o pentru mine și pentru tine!”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób și pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt
1 Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte.
2 și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor: fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina.
2 Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina.
3 Și iată că le-au apărut Moise și Ilíe, care vorbeau cu Isus!
3 Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El.
4 Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilíe”.
4 Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: „Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una.”
5 Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos și iată că un glas din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este plăcerea mea; ascultați de el!”.
5 Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”.
6 Auzind, discipolii au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte mult.
6 Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte.
7 Dar, venind Isus și atingându-i, le-a zis: „Ridicați-vă și nu vă temeți!”.
7 Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: „Sculați-vă și nu vă temeți.”
8 Ridicându-și ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur.
8 Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur.
9 Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: „Să nu spuneți nimănui ceea ce ați văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morți!”.
9 Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: „Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți.”
10 Discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”.
10 Și ucenicii L-au întrebat, zicând: „Pentru ce dar zic cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?”
11 Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Într-adevăr, Ilíe [trebuie] să vină și va restabili toate.
11 Iar El, răspunzând, a zis: „Ilie într-adevăr va veni și va așeza la loc toate.
12 Eu însă vă spun: Ilíe a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot așa are să sufere și Fiul Omului din cauza lor”.
12 Eu însă vă spun vouă că Ilie a și venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte au voit; așa și Fiul Omului va pătimi de la ei”.
13 Atunci discipolii au înțeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
13 Atunci au înțeles ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul.
14 Când au ajuns la mulțime, s-a apropiat de el un om care a îngenuncheat înaintea lui
14 Și mergând ei spre mulțime, s-a apropiat de El un om, căzându-I în genunchi,
15 și i-a spus: „Doamne, îndură-te de fiul meu, pentru că este lunatic și suferă cumplit! De multe ori cade în foc și deseori în apă.
15 și zicând: „Doamne, miluiește pe fiul meu că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și adesea în apă.
16 L-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece”.
16 Și l-am dus la ucenicii Tăi și n-au putut să-l vindece”.
17 Isus, răspunzând, a zis: „O, generație necredincioasă și perversă! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceți-l aici!”.
17 Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceți-l aici la Mine.”
18 Isus i-a poruncit, iar diavolul a ieșit din el. Și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
18 Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
19 Atunci au venit discipolii lui Isus și i-au spus deoparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?”.
19 Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: „De ce noi n-am putut să-l scoatem?”
20 El însă le-a spus: „Din cauza puținei voastre credințe. Căci adevăr vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și el s-ar muta. Și nimic nu v-ar fi imposibil”.
20 Iar Iisus le-a răspuns: „Pentru puțina voastră credință. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veți avea credință în voi cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici dincolo», și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință.
21 .
21 Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post”.
22 Pe când erau adunați în Galiléea, Isus le-a spus: „Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor.
22 Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor.
23 Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult.
23 Și-L vor omorî, dar a treia zi va învia”. Și ei s-au întristat foarte!
24 După ce au venit la Cafárnaum, cei care încasau contribuția s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Învățătorul vostru nu achită cele două dráhme?”.
24 Venind ei în Capernaum, s-au apropiat de Petru cei ce strâng darea (pentru Templu) și i-au zis: „Învățătorul vostru nu plătește darea?”
25 El a spus: „Da!”. Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: „Símon, ce crezi? Regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul? De la fiii lor sau de la străini?”.
25 „Ba, da!” - a zis el. Dar intrând în casă, Iisus i-a luat înainte, zicând: „Ce ți se pare, Simone? Regii pământului de la cine iau dări sau bir? De la fiii lor sau de la străini?”
26 Când el a spus: „De la străini”, Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți.
26 El I-a zis: „De la străini.” Iisus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți.”
27 Totuși, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe țărmul mării, aruncă undița și ia primul pește care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o și dă-le-o pentru mine și pentru tine!”.
27 „Ci ca să nu-i smintim pe ei, mergând la mare, aruncă undița și peștele care va ieși întâi, ia-l, și, deschizându-i gura, vei găsi un statir (un ban de argint). Ia-l și dă-l lor pentru Mine și pentru tine.”
Traducerea catolică
Traducerea greacă bizantină
1 După șase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób și pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt
1 Καὶ μεθ’ ἡμέρας ἓξ παραλαμβάνει ὁ Ἰησοῦς τὸν Πέτρον καὶ Ἰάκωβον καὶ Ἰωάννην τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ, καὶ ἀναφέρει αὐτοὺς εἰς ὄρος ὑψηλὸν κατ’ ἰδίαν.
2 și i s-a schimbat înfățișarea înaintea lor: fața lui a strălucit ca soarele și hainele lui au devenit albe ca lumina.
2 Καὶ μετεμορφώθη ἔμπροσθεν αὐτῶν, καὶ ἔλαμψεν τὸ πρόσωπον αὐτοῦ ὡς ὁ ἥλιος, τὰ δὲ ἱμάτια αὐτοῦ ἐγένοντο λευκὰ ὡς τὸ φῶς.
3 Și iată că le-au apărut Moise și Ilíe, care vorbeau cu Isus!
3 Καὶ ἰδού, ὤφθησαν αὐτοῖς Μωσῆς καὶ Ἠλίας, μετ’ αὐτοῦ συλλαλοῦντες.
4 Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise și una pentru Ilíe”.
4 Ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Πέτρος εἶπεν τῷ Ἰησοῦ, Κύριε, καλόν ἐστιν ἡμᾶς ὧδε εἶναι∙ εἰ θέλεις, ποιήσωμεν ὧδε τρεῖς σκηνάς, σοὶ μίαν, καὶ Μωσῇ μίαν, καὶ μίαν Ἠλίᾳ.
5 Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos și iată că un glas din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este plăcerea mea; ascultați de el!”.
5 Ἔτι αὐτοῦ λαλοῦντος, ἰδού, νεφέλη φωτεινὴ ἐπεσκίασεν αὐτούς∙ καὶ ἰδού, φωνὴ ἐκ τῆς νεφέλης, λέγουσα, Οὗτός ἐστιν ὁ υἱός μου ὁ ἀγαπητός, ἐν ᾧ εὐδόκησα∙ αὐτοῦ ἀκούετε.
6 Auzind, discipolii au căzut cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte mult.
6 Καὶ ἀκούσαντες οἱ μαθηταὶ ἔπεσον ἐπὶ πρόσωπον αὐτῶν, καὶ ἐφοβήθησαν σφόδρα.
7 Dar, venind Isus și atingându-i, le-a zis: „Ridicați-vă și nu vă temeți!”.
7 Καὶ προσελθὼν ὁ Ἰησοῦς ἥψατο αὐτῶν καὶ εἶπεν, Ἐγέρθητε καὶ μὴ φοβεῖσθε.
8 Ridicându-și ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur.
8 Ἐπάραντες δὲ τοὺς ὀφθαλμοὺς αὐτῶν, οὐδένα εἶδον, εἰ μὴ τὸν Ἰησοῦν μόνον.
9 Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: „Să nu spuneți nimănui ceea ce ați văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morți!”.
9 Καὶ καταβαινόντων αὐτῶν ἐκ τοῦ ὄρους, ἐνετείλατο αὐτοῖς ὁ Ἰησοῦς, λέγων, Μηδενὶ εἴπητε τὸ ὅραμα, ἕως οὗ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐκ νεκρῶν ἀναστῇ.
10 Discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”.
10 Καὶ ἐπηρώτησαν αὐτὸν οἱ μαθηταὶ αὐτοῦ λέγοντες, Τί οὖν οἱ γραμματεῖς λέγουσιν ὅτι Ἠλίαν δεῖ ἐλθεῖν πρῶτον;
11 Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Într-adevăr, Ilíe [trebuie] să vină și va restabili toate.
11 Ὁ δὲ Ἰησοῦς ἀποκριθεὶς εἶπεν αὐτοῖς, Ἠλίας μὲν ἔρχεται πρῶτον, καὶ ἀποκαταστήσει πάντα∙
12 Eu însă vă spun: Ilíe a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot așa are să sufere și Fiul Omului din cauza lor”.
12 λέγω δὲ ὑμῖν ὅτι Ἠλίας ἤδη ἦλθεν, καὶ οὐκ ἐπέγνωσαν αὐτόν, ἀλλὰ ἐποίησαν ἐν αὐτῷ ὅσα ἠθέλησαν∙ οὕτως καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου μέλλει πάσχειν ὑπ’ αὐτῶν.
13 Atunci discipolii au înțeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.
13 Τότε συνῆκαν οἱ μαθηταὶ ὅτι περὶ Ἰωάννου τοῦ βαπτιστοῦ εἶπεν αὐτοῖς.
14 Când au ajuns la mulțime, s-a apropiat de el un om care a îngenuncheat înaintea lui
14 Καὶ ἐλθόντων αὐτῶν πρὸς τὸν ὄχλον, προσῆλθεν αὐτῷ ἄνθρωπος γονυπετῶν αὐτὸν
15 și i-a spus: „Doamne, îndură-te de fiul meu, pentru că este lunatic și suferă cumplit! De multe ori cade în foc și deseori în apă.
15 καὶ λέγων, Κύριε, ἐλέησόν μου τὸν υἱόν, ὅτι σεληνιάζεται καὶ κακῶς πάσχει∙ πολλάκις γὰρ πίπτει εἰς τὸ πῦρ, καὶ πολλάκις εἰς τὸ ὕδωρ.
16 L-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece”.
16 Καὶ προσήνεγκα αὐτὸν τοῖς μαθηταῖς σου, καὶ οὐκ ἠδυνήθησαν αὐτὸν θεραπεῦσαι.
17 Isus, răspunzând, a zis: „O, generație necredincioasă și perversă! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceți-l aici!”.
17 Ἀποκριθεὶς δὲ ὁ Ἰησοῦς εἶπεν, Ὦ γενεὰ ἄπιστος καὶ διεστραμμένη, ἕως πότε ἔσομαι μεθ’ ὑμῶν; Ἕως πότε ἀνέξομαι ὑμῶν; Φέρετέ μοι αὐτὸν ὧδε.
18 Isus i-a poruncit, iar diavolul a ieșit din el. Și copilul s-a vindecat din ceasul acela.
18 Καὶ ἐπετίμησεν αὐτῷ ὁ Ἰησοῦς, καὶ ἐξῆλθεν ἀπ’ αὐτοῦ τὸ δαιμόνιον, καὶ ἐθεραπεύθη ὁ παῖς ἀπὸ τῆς ὥρας ἐκείνης.
19 Atunci au venit discipolii lui Isus și i-au spus deoparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?”.
19 Τότε προσελθόντες οἱ μαθηταὶ τῷ Ἰησοῦ κατ’ ἰδίαν εἶπον, Διὰ τί ἡμεῖς οὐκ ἠδυνήθημεν ἐκβαλεῖν αὐτό;
20 El însă le-a spus: „Din cauza puținei voastre credințe. Căci adevăr vă spun, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» și el s-ar muta. Și nimic nu v-ar fi imposibil”.
20 Ὁ δὲ Ἰησοῦς εἶπεν αὐτοῖς, Διὰ τὴν ἀπιστίαν ὑμῶν. Ἀμὴν γὰρ λέγω ὑμῖν, ἐὰν ἔχητε πίστιν ὡς κόκκον σινάπεως, ἐρεῖτε τῷ ὄρει τούτῳ, Μετάβηθι ἐντεῦθεν ἐκεῖ, καὶ μεταβήσεται∙ καὶ οὐδὲν ἀδυνατήσει ὑμῖν.
21 .
21 Τοῦτο δὲ τὸ γένος οὐκ ἐκπορεύεται εἰ μὴ ἐν προσευχῇ καὶ νηστείᾳ.
22 Pe când erau adunați în Galiléea, Isus le-a spus: „Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor.
22 Ἀναστρεφομένων δὲ αὐτῶν ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ, εἶπεν αὐτοῖς ὁ Ἰησοῦς, Μέλλει ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου παραδίδοσθαι εἰς χεῖρας ἀνθρώπων,
23 Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult.
23 καὶ ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ ἐγερθήσεται. Καὶ ἐλυπήθησαν σφόδρα.
24 După ce au venit la Cafárnaum, cei care încasau contribuția s-au apropiat de Petru și i-au zis: „Învățătorul vostru nu achită cele două dráhme?”.
24 Ἐλθόντων δὲ αὐτῶν εἰς Καπερναούμ, προσῆλθον οἱ τὰ δίδραχμα λαμβάνοντες τῷ Πέτρῳ καὶ εἶπον, Ὁ διδάσκαλος ὑμῶν οὐ τελεῖ τὰ δίδραχμα;
25 El a spus: „Da!”. Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: „Símon, ce crezi? Regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul? De la fiii lor sau de la străini?”.
25 Λέγει, Ναί. Καὶ ὅτε εἰσῆλθεν εἰς τὴν οἰκίαν, προέφθασεν αὐτὸν ὁ Ἰησοῦς, λέγων, Τί σοι δοκεῖ, Σίμων; Οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς ἀπὸ τίνων λαμβάνουσιν τέλη ἢ κῆνσον; Ἀπὸ τῶν υἱῶν αὐτῶν, ἢ ἀπὸ τῶν ἀλλοτρίων;
26 Când el a spus: „De la străini”, Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiți.
26 Λέγει αὐτῷ ὁ Πέτρος, Ἀπὸ τῶν ἀλλοτρίων. Ἔφη αὐτῷ ὁ Ἰησοῦς, Ἄρα γε ἐλεύθεροί εἰσιν οἱ υἱοί.
27 Totuși, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe țărmul mării, aruncă undița și ia primul pește care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o și dă-le-o pentru mine și pentru tine!”.
27 Ἵνα δὲ μὴ σκανδαλίσωμεν αὐτούς, πορευθεὶς εἰς τὴν θάλασσαν βάλε ἄγκιστρον, καὶ τὸν ἀναβαίνοντα πρῶτον ἰχθὺν ἆρον∙ καὶ ἀνοίξας τὸ στόμα αὐτοῦ, εὑρήσεις στατῆρα∙ ἐκεῖνον λαβὼν δὸς αὐτοῖς ἀντὶ ἐμοῦ καὶ σοῦ.
