Iudíta

VI. Victoria

Strategia militară a Iudítei

1 Iudíta le-a spus: „Ascultați-mă, fraților! Luați capul acesta și agățați-l de creasta zidului vostru! 2 Când se vor ridica zorile și soarele va răsări deasupra pământului, fiecare bărbat puternic să-și ia armele sale de luptă, stabiliți o căpetenie peste ei ca și cum ați coborî în câmpie spre prima strajă a fiilor asiriénilor, dar nu coborâți! 3 Ei vor lua toate armele, vor merge în tabăra lor, le vor trezi pe căpeteniile armatei asiriénilor și vor alerga împreună spre cortul lui Holoférn, dar nu îl vor găsi; va cădea asupra lor groaza și vor fugi din fața voastră. 4 Urmăriți-i voi și toți cei care locuiesc în tot ținutul muntos al lui Israél și întindeți-i [la pământ] pe toate drumurile lor!

Convertirea lui Ahiór

5 Înainte de a face acestea, chemați-l la mine pe Ahiór din Amón ca, văzând, să-l recunoască pe cel care a disprețuit casa lui Israél și care l-a trimis la noi spre moarte!”. 6 L-au chemat pe Ahiór din casa lui Ozía. Când a venit și a văzut capul lui Holoférn în mâna unui bărbat din adunarea poporului, a căzut cu fața [la pământ] și și-a pierdut suflarea. 7 Când l-au ridicat, a căzut la picioarele Iudítei, s-a prosternat înaintea ei și a zis:
„Binecuvântată ești tu între toate corturile lui Iúda
și între toate popoarele care,
auzind de numele tău, se vor cutremura!

8 Povestește-mi ce ai făcut în zilele acestea!”. Și Iudíta i-a povestit în mijlocul întregului popor toate cele pe care le făcuse din ziua când a ieșit și până [în momentul] când le vorbea. 9 Când a terminat de vorbit, poporul a strigat cu glas puternic și a înălțat strigăte de bucurie în cetatea lor. 10 Văzând Ahiór toate câte le făcuse Dumnezeul lui Israél, a crezut cu putere în Dumnezeu, a fost tăiat împrejur și a fost adăugat la casa lui Israél până în ziua aceasta.

Deruta asiriénilor

11 Când s-au ridicat zorile, au atârnat capul lui Holoférn de zidul lor. Fiecare bărbat și-a luat armele sale și au ieșit în grupuri pe trecătorile muntelui. 12 Fiii asiriénilor, când i-au văzut, au trimis după conducătorii lor. Aceștia au mers la căpeteniile și la comandanții peste o mie și la toți principii lor. 13 Au mers la cortul lui Holoférn și i-au zis celui care era [responsabil] peste toate ale sale: „Trezește-l pe stăpânul nostru, căci sclavii au îndrăznit să coboare împotriva noastră la luptă ca să fie nimiciți până la capăt!”. 14 Bagóas a intrat și a bătut din palme în curtea cortului, căci bănuia că doarme cu Iudíta. 15 Pentru că nu se auzea nimeni, a pătruns și a intrat în camera de dormit și l-a găsit întins, mort pe prag, iar capul lui fusese luat de la el. 16 Atunci a strigat cu glas puternic, cu plânset și cu jale și cu strigăt puternic și și-a sfâșiat hainele. 17 A mers la cortul unde fusese adăpostită Iudíta, dar nu a găsit-o. Atunci s-a năpustit în mijlocul poporului și a strigat: 18 „Sclavii au fost vicleni! O singură femeie a evreilor a făcut de rușine casa regelui Nabucodonosór, căci iată-l pe Holoférn la pământ și capul lui nu mai este!”. 19 Când au auzit aceste cuvinte căpeteniile armatei asiriénilor, și-au sfâșiat hainele și sufletul lor s-a tulburat foarte mult, iar strigătul și țipătul lor foarte puternic s-a ridicat în mijlocul taberei.

1 Iudíta le-a spus: „Ascultați-mă, fraților! Luați capul acesta și agățați-l de creasta zidului vostru!

2 Când se vor ridica zorile și soarele va răsări deasupra pământului, fiecare bărbat puternic să-și ia armele sale de luptă, stabiliți o căpetenie peste ei ca și cum ați coborî în câmpie spre prima strajă a fiilor asiriénilor, dar nu coborâți!

3 Ei vor lua toate armele, vor merge în tabăra lor, le vor trezi pe căpeteniile armatei asiriénilor și vor alerga împreună spre cortul lui Holoférn, dar nu îl vor găsi; va cădea asupra lor groaza și vor fugi din fața voastră.

4 Urmăriți-i voi și toți cei care locuiesc în tot ținutul muntos al lui Israél și întindeți-i [la pământ] pe toate drumurile lor!

5 Înainte de a face acestea, chemați-l la mine pe Ahiór din Amón ca, văzând, să-l recunoască pe cel care a disprețuit casa lui Israél și care l-a trimis la noi spre moarte!”.

6 L-au chemat pe Ahiór din casa lui Ozía. Când a venit și a văzut capul lui Holoférn în mâna unui bărbat din adunarea poporului, a căzut cu fața [la pământ] și și-a pierdut suflarea.

7 Când l-au ridicat, a căzut la picioarele Iudítei, s-a prosternat înaintea ei și a zis: „Binecuvântată ești tu între toate corturile lui Iúda și între toate popoarele care, auzind de numele tău, se vor cutremura!

8 Povestește-mi ce ai făcut în zilele acestea!”. Și Iudíta i-a povestit în mijlocul întregului popor toate cele pe care le făcuse din ziua când a ieșit și până [în momentul] când le vorbea.

9 Când a terminat de vorbit, poporul a strigat cu glas puternic și a înălțat strigăte de bucurie în cetatea lor.

10 Văzând Ahiór toate câte le făcuse Dumnezeul lui Israél, a crezut cu putere în Dumnezeu, a fost tăiat împrejur și a fost adăugat la casa lui Israél până în ziua aceasta.

11 Când s-au ridicat zorile, au atârnat capul lui Holoférn de zidul lor. Fiecare bărbat și-a luat armele sale și au ieșit în grupuri pe trecătorile muntelui.

12 Fiii asiriénilor, când i-au văzut, au trimis după conducătorii lor. Aceștia au mers la căpeteniile și la comandanții peste o mie și la toți principii lor.

13 Au mers la cortul lui Holoférn și i-au zis celui care era [responsabil] peste toate ale sale: „Trezește-l pe stăpânul nostru, căci sclavii au îndrăznit să coboare împotriva noastră la luptă ca să fie nimiciți până la capăt!”.

14 Bagóas a intrat și a bătut din palme în curtea cortului, căci bănuia că doarme cu Iudíta.

15 Pentru că nu se auzea nimeni, a pătruns și a intrat în camera de dormit și l-a găsit întins, mort pe prag, iar capul lui fusese luat de la el.

16 Atunci a strigat cu glas puternic, cu plânset și cu jale și cu strigăt puternic și și-a sfâșiat hainele.

17 A mers la cortul unde fusese adăpostită Iudíta, dar nu a găsit-o. Atunci s-a năpustit în mijlocul poporului și a strigat:

18 „Sclavii au fost vicleni! O singură femeie a evreilor a făcut de rușine casa regelui Nabucodonosór, căci iată-l pe Holoférn la pământ și capul lui nu mai este!”.

19 Când au auzit aceste cuvinte căpeteniile armatei asiriénilor, și-au sfâșiat hainele și sufletul lor s-a tulburat foarte mult, iar strigătul și țipătul lor foarte puternic s-a ridicat în mijlocul taberei.