Capitolul 12
Luca 12Mărturisirea curajoasă a Fiului Omului
(Mt 10,26-33)
1 În timp ce mulțimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alții, [Isus] a început să vorbească mai întâi discipolilor: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia, 2 căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nici secret care nu va fi cunoscut! 3 Prin urmare, ceea ce ați spus în întuneric se va auzi la lumină și ceea ce ați zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperișuri.
4 Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic! 5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheénă; da, vă spun, de acesta să vă temeți! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Vouă însă chiar și firele de păr de pe capul vostru, toate, sunt numărate. Nu vă temeți! Voi valorați mai mult decât multe vrăbii.
8 Vă zic dar, pentru oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfémii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanților și autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune, 12 căci Duhul Sfânt vă va învăța în acel ceas ce trebuie să spuneți”.
Parabola bogatului necugetat
13 Atunci, unul din mulțime a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!”. 14 Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărțitor peste voi?”. 15 Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are!”. 16 Și le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată 17 și se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun roadele?». 18 Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi [altele] mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele 19 și voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te [de viață]!». 20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?». 21 Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”.
Încrederea în Providență
(Mt 6,25-34.19-21)
22 Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viață: ce veți mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca! 23 Pentru că viața este mai mult decât hrana, iar trupul, [mai mult] decât îmbrăcămintea. 24 Observați corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai mult valorați voi decât păsările! 25 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata [vieții] sale? 26 Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați pentru celelalte? 27 Observați cum cresc crinii: nici nu trudesc și nici nu țes. Totuși, vă spun că nici Solomón, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. 28 Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, [oameni] cu puțină credință! 29 Nu căutați nici voi ce să mâncați sau ce să beți și nici nu vă frământați! 30 Toate acestea le caută păgânii lumii; Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de acestea. 31 Căutați mai degrabă împărăția lui și acestea vi se vor adăuga!
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția! 33 Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu o distruge! 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
(Mt 24,45-51)
35 Să fie coapsele voastre încinse și luminile aprinse, 36 iar voi fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă ca să-i deschidă de îndată ce vine și bate la ușă! 37 Fericiți acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găsește veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va așeza la masă și, venind, îi va servi. 38 Fie că va veni la miezul nopții, fie că va veni spre dimineață și-i va găsi astfel, fericiți vor fi ei! 39 Să știți aceasta: dacă stăpânul casei ar ști ora la care vine hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa. 40 Fiți și voi pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiți!”.
Parabola servitorului fidel
(Mt 24,45-51)
41 Atunci Petru a zis: „Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toți?”. 42 Domnul i-a spus: „Cine este administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl stabilește peste servitorii săi ca să le dea porția de hrană la timpul potrivit? 43 Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel! 44 Adevărat vă spun că îl va stabili peste toate bunurile sale. 45 Dar dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să-i lovească pe servitori și servitoare, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul servitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și la ora pe care nu o știe, îl va pedepsi aspru și îi va face parte printre cei necredincioși. 47 Acel slujitor care cunoaște voința stăpânului său, dar nu a pregătit și nu a făcut după voința lui [va primi] multe lovituri; 48 cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puține; cui i s-a dat mult, mult i se va cere, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Enigma misiunii lui Isus
(Mt 10,34-36.38)
49 Foc am venit să arunc pe pământ și ce altceva vreau decât să se aprindă! 50 Am să fiu botezat cu un botez și cât sunt de preocupat până se va împlini! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului
și fiul împotriva tatălui;
mama împotriva fiicei
și fiica împotriva mamei;
soacra împotriva nurorii sale
și nora împotriva soacrei”.
Semnele timpurilor
(Mt 16,2-3)
54 Apoi a spus mulțimilor: „Când vedeți că un nor se ridică de la apus, îndată spuneți că vine ploaia și așa este. 55 Iar când bate vântul dinspre miazăzi, spuneți că va fi cald și așa este. 56 Ipocriților, aspectul pământului și al cerului știți să-l interpretați; dar de ce nu știți să interpretați timpul de față?
Despre iertare
(Mt 5,25-26)
57 De ce, așadar, nu judecați de la voi înșivă ceea ce este drept? 58 Când mergi cu dușmanul tău la tribunal, străduiește-te pe drum să scapi de el, ca nu cumva să te târască în fața judecătorului, iar judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare! 59 Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi dat înapoi și ultimul bănuț”.
1 În timp ce mulțimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alții, [Isus] a început să vorbească mai întâi discipolilor: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia,
2 căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nici secret care nu va fi cunoscut!
3 Prin urmare, ceea ce ați spus în întuneric se va auzi la lumină și ceea ce ați zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperișuri.
4 Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic!
5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheénă; da, vă spun, de acesta să vă temeți!
6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
7 Vouă însă chiar și firele de păr de pe capul vostru, toate, sunt numărate. Nu vă temeți! Voi valorați mai mult decât multe vrăbii.
8 Vă zic dar, pentru oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
9 Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfémii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanților și autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune,
12 căci Duhul Sfânt vă va învăța în acel ceas ce trebuie să spuneți”.
13 Atunci, unul din mulțime a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!”.
14 Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărțitor peste voi?”.
15 Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are!”.
16 Și le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată
17 și se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun roadele?».
18 Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi [altele] mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele
19 și voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te [de viață]!».
20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?».
21 Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”.
22 Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viață: ce veți mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca!
23 Pentru că viața este mai mult decât hrana, iar trupul, [mai mult] decât îmbrăcămintea.
24 Observați corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai mult valorați voi decât păsările!
25 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata [vieții] sale?
26 Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați pentru celelalte?
27 Observați cum cresc crinii: nici nu trudesc și nici nu țes. Totuși, vă spun că nici Solomón, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
28 Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, [oameni] cu puțină credință!
29 Nu căutați nici voi ce să mâncați sau ce să beți și nici nu vă frământați!
30 Toate acestea le caută păgânii lumii; Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de acestea.
31 Căutați mai degrabă împărăția lui și acestea vi se vor adăuga!
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția!
33 Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu o distruge!
34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
35 Să fie coapsele voastre încinse și luminile aprinse,
36 iar voi fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă ca să-i deschidă de îndată ce vine și bate la ușă!
37 Fericiți acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găsește veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va așeza la masă și, venind, îi va servi.
38 Fie că va veni la miezul nopții, fie că va veni spre dimineață și-i va găsi astfel, fericiți vor fi ei!
39 Să știți aceasta: dacă stăpânul casei ar ști ora la care vine hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa.
40 Fiți și voi pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiți!”.
41 Atunci Petru a zis: „Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toți?”.
42 Domnul i-a spus: „Cine este administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl stabilește peste servitorii săi ca să le dea porția de hrană la timpul potrivit?
43 Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel!
44 Adevărat vă spun că îl va stabili peste toate bunurile sale.
45 Dar dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să-i lovească pe servitori și servitoare, să mănânce, să bea și să se îmbete,
46 stăpânul servitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și la ora pe care nu o știe, îl va pedepsi aspru și îi va face parte printre cei necredincioși.
47 Acel slujitor care cunoaște voința stăpânului său, dar nu a pregătit și nu a făcut după voința lui [va primi] multe lovituri;
48 cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puține; cui i s-a dat mult, mult i se va cere, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
49 Foc am venit să arunc pe pământ și ce altceva vreau decât să se aprindă!
50 Am să fiu botezat cu un botez și cât sunt de preocupat până se va împlini!
51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare.
52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului
și fiul împotriva tatălui;
mama împotriva fiicei
și fiica împotriva mamei;
soacra împotriva nurorii sale
și nora împotriva soacrei”.
54 Apoi a spus mulțimilor: „Când vedeți că un nor se ridică de la apus, îndată spuneți că vine ploaia și așa este.
55 Iar când bate vântul dinspre miazăzi, spuneți că va fi cald și așa este.
56 Ipocriților, aspectul pământului și al cerului știți să-l interpretați; dar de ce nu știți să interpretați timpul de față?
57 De ce, așadar, nu judecați de la voi înșivă ceea ce este drept?
58 Când mergi cu dușmanul tău la tribunal, străduiește-te pe drum să scapi de el, ca nu cumva să te târască în fața judecătorului, iar judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare!
59 Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi dat înapoi și ultimul bănuț”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 În timp ce mulțimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alții, [Isus] a început să vorbească mai întâi discipolilor: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia,
1 Și în același timp, adunându-se mulțime mii și mii de oameni, încât se călcau unii pe alții, Iisus a început să vorbească întâi către ucenicii Săi: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia.
2 căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nici secret care nu va fi cunoscut!
2 Că nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască.
3 Prin urmare, ceea ce ați spus în întuneric se va auzi la lumină și ceea ce ați zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperișuri.
3 De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri.
4 Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic!
4 Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceasta n-au ce să mai facă.
5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheénă; da, vă spun, de acesta să vă temeți!
5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela să vă temeți.
6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
6 Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Și nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
7 Vouă însă chiar și firele de păr de pe capul vostru, toate, sunt numărate. Nu vă temeți! Voi valorați mai mult decât multe vrăbii.
7 Ci și perii capului vostru, toți sunt numărați. Nu vă temeți; voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii.
8 Vă zic dar, pentru oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
8 Și zic vouă: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
9 Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
9 Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfémii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
10 Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanților și autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune,
11 Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri nu vă îngrijiți cum sau ce veți răspunde, sau ce veți zice,
12 căci Duhul Sfânt vă va învăța în acel ceas ce trebuie să spuneți”.
12 că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela, ce trebuie să spuneți”.
13 Atunci, unul din mulțime a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!”.
13 Zis-a Lui cineva din mulțime: „Învățătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”
14 Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărțitor peste voi?”.
14 Iar El i-a zis: „Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?”
15 Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are!”.
15 Și a zis către ei: „Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale”.
16 Și le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată
16 Și le-a spus lor această pildă, zicând: „Unui om bogat i-a rodit din belșug țarina.
17 și se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun roadele?».
17 Și el cugeta în sine, zicând: «Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele?»
18 Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi [altele] mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele
18 Și a zis: «Aceasta voi face: Voi strica jitnițele mele și mai mari le voi zidi și voi strânge acolo tot grâul și bunătățile mele»;
19 și voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te [de viață]!».
19 și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te».
20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?».
20 Iar Dumnezeu i-a zis: «Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Și cele ce ai pregătit ale cui vor fi?»
21 Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”.
21 Așa se întâmplă cu cel ce-și adună comori sieși și nu se îmbogățește în Dumnezeu”.
22 Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viață: ce veți mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca!
22 Și a zis către ucenicii Săi: „De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca.
23 Pentru că viața este mai mult decât hrana, iar trupul, [mai mult] decât îmbrăcămintea.
23 Viața este mai mult decât hrana și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Observați corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai mult valorați voi decât păsările!
24 Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici jitniță, și Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările!
25 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata [vieții] sale?
25 Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?
26 Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați pentru celelalte?
26 Deci dacă nu puteți să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijiți de celelalte?
27 Observați cum cresc crinii: nici nu trudesc și nici nu țes. Totuși, vă spun că nici Solomón, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
27 Priviți la crini cum cresc: Nu torc, nici nu țes. Și zic vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
28 Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, [oameni] cu puțină credință!
28 Iar dacă iarba care este azi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin credincioșilor!
29 Nu căutați nici voi ce să mâncați sau ce să beți și nici nu vă frământați!
29 Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați.
30 Toate acestea le caută păgânii lumii; Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de acestea.
30 Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea;
31 Căutați mai degrabă împărăția lui și acestea vi se vor adăuga!
31 căutați mai întâi împărăția Lui. Și toate acestea se vor adăuga vouă.
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția!
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăția.
33 Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu o distruge!
33 Vindeți averile voastre și dați milostenie; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuținată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică.
34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
34 Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.
35 Să fie coapsele voastre încinse și luminile aprinse,
35 Să fie mijloacele voastre încinse și făcliile voastre aprinse.
36 iar voi fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă ca să-i deschidă de îndată ce vine și bate la ușă!
36 Și voi fiți asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, ca, venind, și bătând, îndată să-i deschidă.
37 Fericiți acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găsește veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va așeza la masă și, venind, îi va servi.
37 Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stăpânul le va afla priveghind. Adevărat zic vouă că se va încinge și le va pune la masă și, apropiindu-se le va sluji.
38 Fie că va veni la miezul nopții, fie că va veni spre dimineață și-i va găsi astfel, fericiți vor fi ei!
38 Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia, și le va găsi așa, fericite sunt acelea.
39 Să știți aceasta: dacă stăpânul casei ar ști ora la care vine hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa.
39 Iar aceasta să știți că, de ar ști stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa.
40 Fiți și voi pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiți!”.
40 Deci și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului va veni”.
41 Atunci Petru a zis: „Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toți?”.
41 Și a zis Petru: „Doamne, către noi spui pilda aceasta sau și către toți?”
42 Domnul i-a spus: „Cine este administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl stabilește peste servitorii săi ca să le dea porția de hrană la timpul potrivit?
42 Și a zis Domnul: „Cine este iconomul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea, la vreme, partea lor de grâu?
43 Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel!
43 Fericită este sluga aceea pe care, venind stăpânul, o va găsi făcând așa.
44 Adevărat vă spun că îl va stabili peste toate bunurile sale.
44 Adevărat vă spun că o va pune peste toate avuțiile sale.
45 Dar dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să-i lovească pe servitori și servitoare, să mănânce, să bea și să se îmbete,
45 Iar de va zice sluga aceea în inima sa: «Stăpânul meu zăbovește să vină», și va începe să bată pe slugi și pe slujnice, și să mănânce, și să bea și să se îmbete,
46 stăpânul servitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și la ora pe care nu o știe, îl va pedepsi aspru și îi va face parte printre cei necredincioși.
46 veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua în care ea nu se așteaptă și în ceasul în care ea nu știe și o va tăia în două, iar partea ei va pune-o cu cei necredincioși.
47 Acel slujitor care cunoaște voința stăpânului său, dar nu a pregătit și nu a făcut după voința lui [va primi] multe lovituri;
47 Iar sluga aceea care a știut voia stăpânului și nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult.
48 cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puține; cui i s-a dat mult, mult i se va cere, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
48 Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere.
49 Foc am venit să arunc pe pământ și ce altceva vreau decât să se aprindă!
49 Foc am venit să arunc pe pământ și cât aș vrea să fie acum aprins!
50 Am să fiu botezat cu un botez și cât sunt de preocupat până se va împlini!
50 Și cu botez am a Mă boteza, și câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini!
51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare.
51 Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare.
52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
52 Căci de acum înainte cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului
și fiul împotriva tatălui;
mama împotriva fiicei
și fiica împotriva mamei;
soacra împotriva nurorii sale
și nora împotriva soacrei”.
53 Dezbinați vor fi: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale și nora împotriva soacrei”.
54 Apoi a spus mulțimilor: „Când vedeți că un nor se ridică de la apus, îndată spuneți că vine ploaia și așa este.
54 Și zicea mulțimilor: „Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți că vine ploaie mare; și așa este.
55 Iar când bate vântul dinspre miazăzi, spuneți că va fi cald și așa este.
55 Iar când suflă vântul de la miazăzi, ziceți că va fi arșiță, și așa este.
56 Ipocriților, aspectul pământului și al cerului știți să-l interpretați; dar de ce nu știți să interpretați timpul de față?
56 Fățarnicilor! Fața pământului și a cerului știți să o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiți?
57 De ce, așadar, nu judecați de la voi înșivă ceea ce este drept?
57 De ce, dar, de la voi înșivă nu judecați ce este drept?
58 Când mergi cu dușmanul tău la tribunal, străduiește-te pe drum să scapi de el, ca nu cumva să te târască în fața judecătorului, iar judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare!
58 Și când mergi cu pârâșul tău la dregător, dă-ți silința să te scapi de el pe cale, ca nu cumva să te târască la judecător, și judecătorul să te dea în mâna temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniță.”
59 Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi dat înapoi și ultimul bănuț”.
59 „Zic ție: Nu vei ieși de acolo, până ce nu vei plăti și cel din urmă ban.”
Traducerea catolică
Traducerea greacă bizantină
1 În timp ce mulțimea se aduna cu miile, încât se călcau în picioare unii pe alții, [Isus] a început să vorbească mai întâi discipolilor: „Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este ipocrizia,
1 Ἐν οἷς ἐπισυναχθεισῶν τῶν μυριάδων τοῦ ὄχλου,
ὥστε καταπατεῖν ἀλλήλους, ἤρξατο λέγειν πρὸς τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ πρῶτον, Προσέχετε ἑαυτοῖς ἀπὸ τῆς ζύμης τῶν Φαρισαίων, ἥτις ἐστὶν ὑπόκρισις.
2 căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nici secret care nu va fi cunoscut!
2 Οὐδὲν δὲ συγκεκαλυμμένον ἐστὶν ὃ οὐκ ἀποκαλυφθήσεται, καὶ κρυπτὸν ὃ οὐ γνωσθήσεται.
3 Prin urmare, ceea ce ați spus în întuneric se va auzi la lumină și ceea ce ați zis la ureche în camera de taină va fi proclamat de pe acoperișuri.
3 Ἀνθ’ ὧν ὅσα ἐν τῇ σκοτίᾳ εἴπατε, ἐν τῷ φωτὶ ἀκουσθήσεται∙ καὶ ὃ πρὸς τὸ οὖς ἐλαλήσατε ἐν τοῖς ταμείοις, κηρυχθήσεται ἐπὶ τῶν δωμάτων.
4 Vouă, prietenilor mei, vă spun: nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceea nu mai pot face nimic!
4 Λέγω δὲ ὑμῖν τοῖς φίλοις μου, Μὴ φοβηθῆτε ἀπὸ τῶν ἀποκτενόντων τὸ σῶμα, καὶ μετὰ ταῦτα μὴ ἐχόντων περισσότερόν τι ποιῆσαι.
5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în Gheénă; da, vă spun, de acesta să vă temeți!
5 Ὑποδείξω δὲ ὑμῖν τίνα φοβηθῆτε∙ φοβήθητε τὸν μετὰ τὸ ἀποκτεῖναι ἐξουσίαν ἔχοντα ἐμβαλεῖν εἰς τὴν γέενναν∙ ναί, λέγω ὑμῖν, τοῦτον φοβήθητε.
6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
6 Οὐχὶ πέντε στρουθία πωλεῖται ἀσσαρίων δύο; Καὶ ἓν ἐξ αὐτῶν οὐκ ἔστιν ἐπιλελησμένον ἐνώπιον τοῦ θεοῦ.
7 Vouă însă chiar și firele de păr de pe capul vostru, toate, sunt numărate. Nu vă temeți! Voi valorați mai mult decât multe vrăbii.
7 Ἀλλὰ καὶ αἱ τρίχες τῆς κεφαλῆς ὑμῶν πᾶσαι ἠρίθμηνται. Μὴ οὖν φοβεῖσθε∙ πολλῶν στρουθίων διαφέρετε.
8 Vă zic dar, pentru oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va da mărturie pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
8 Λέγω δὲ ὑμῖν, Πᾶς ὃς ἂν ὁμολογήσῃ ἐν ἐμοὶ ἔμπροσθεν τῶν ἀνθρώπων, καὶ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ὁμολογήσει ἐν αὐτῷ ἔμπροσθεν τῶν ἀγγέλων τοῦ θεοῦ∙
9 Însă cine mă va renega înaintea oamenilor va fi renegat înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
9 ὁ δὲ ἀρνησάμενός με ἐνώπιον τῶν ἀνθρώπων ἀπαρνηθήσεται ἐνώπιον τῶν ἀγγέλων τοῦ θεοῦ.
10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat; dar cel care va spune blasfémii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
10 Καὶ πᾶς ὃς ἐρεῖ λόγον εἰς τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου, ἀφεθήσεται αὐτῷ∙ τῷ δὲ εἰς τὸ ἅγιον πνεῦμα βλασφημήσαντι οὐκ ἀφεθήσεται.
11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a guvernanților și autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune,
11 Ὅταν δὲ προσφέρωσιν ὑμᾶς ἐπὶ τὰς συναγωγὰς καὶ τὰς ἀρχὰς καὶ τὰς ἐξουσίας, μὴ μεριμνᾶτε πῶς ἢ τί ἀπολογήσησθε, ἢ τί εἴπητε∙
12 căci Duhul Sfânt vă va învăța în acel ceas ce trebuie să spuneți”.
12 τὸ γὰρ ἅγιον πνεῦμα διδάξει ὑμᾶς ἐν αὐτῇ τῇ ὥρᾳ, ἃ δεῖ εἰπεῖν.
13 Atunci, unul din mulțime a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!”.
13 Εἶπεν δέ τις αὐτῷ ἐκ τοῦ ὄχλου, Διδάσκαλε, εἰπὲ τῷ ἀδελφῷ μου μερίσασθαι μετ’ ἐμοῦ τὴν κληρονομίαν.
14 Dar el i-a răspuns: „Omule, cine m-a stabilit judecător sau împărțitor peste voi?”.
14 Ὁ δὲ εἶπεν αὐτῷ, Ἄνθρωπε, τίς με κατέστησεν δικαστὴν ἢ μεριστὴν ἐφ’ ὑμᾶς;
15 Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are!”.
15 Εἶπεν δὲ πρὸς αὐτούς, Ὁρᾶτε καὶ φυλάσσεσθε ἀπὸ τῆς πλεονεξίας∙ ὅτι οὐκ ἐν τῷ περισσεύειν τινὶ ἡ ζωὴ αὐτῷ ἐστὶν ἐκ τῶν ὑπαρχόντων αὐτοῦ.
16 Și le-a spus o parabolă: „Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată
16 Εἶπεν δὲ παραβολὴν πρὸς αὐτούς, λέγων, Ἀνθρώπου τινὸς πλουσίου εὐφόρησεν ἡ χώρα∙
17 și se gândea în sine: «Ce mă fac, pentru că nu am unde să-mi adun roadele?».
17 καὶ διελογίζετο ἐν ἑαυτῷ λέγων, Τί ποιήσω, ὅτι οὐκ ἔχω ποῦ συνάξω τοὺς καρπούς μου;
18 Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi [altele] mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele
18 Καὶ εἶπεν, Τοῦτο ποιήσω∙ καθελῶ μου τὰς ἀποθήκας, καὶ μείζονας οἰκοδομήσω, καὶ συνάξω ἐκεῖ πάντα τὰ γενήματά μου καὶ τὰ ἀγαθά μου.
19 și voi spune sufletului meu: suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și bucură-te [de viață]!».
19 Καὶ ἐρῶ τῇ ψυχῇ μου, Ψυχή, ἔχεις πολλὰ ἀγαθὰ κείμενα εἰς ἔτη πολλά∙ ἀναπαύου, φάγε, πίε, εὐφραίνου.
20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?».
20 Εἶπεν δὲ αὐτῷ ὁ θεός, Ἄφρον, ταύτῃ τῇ νυκτὶ τὴν ψυχήν σου ἀπαιτοῦσιν ἀπὸ σοῦ∙ ἃ δὲ ἡτοίμασας, τίνι ἔσται;
21 Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu”.
21 Οὕτως ὁ θησαυρίζων ἑαυτῷ, καὶ μὴ εἰς θεὸν πλουτῶν.
22 Apoi a spus discipolilor: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viață: ce veți mânca; nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca!
22 Εἶπεν δὲ πρὸς τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ, Διὰ τοῦτο ὑμῖν λέγω, μὴ μεριμνᾶτε τῇ ψυχῇ ὑμῶν, τί φάγητε∙ μηδὲ τῷ σώματι, τί ἐνδύσησθε.
23 Pentru că viața este mai mult decât hrana, iar trupul, [mai mult] decât îmbrăcămintea.
23 Ἡ ψυχὴ πλεῖόν ἐστιν τῆς τροφῆς, καὶ τὸ σῶμα τοῦ ἐνδύματος.
24 Observați corbii: nu seamănă, nici nu seceră, nu au nici cămară, nici hambar, dar Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai mult valorați voi decât păsările!
24 Κατανοήσατε τοὺς κόρακας, ὅτι οὐ σπείρουσιν, οὐδὲ θερίζουσιν, οἷς οὐκ ἔστιν ταμεῖον οὐδὲ ἀποθήκη, καὶ ὁ θεὸς τρέφει αὐτούς∙ πόσῳ μᾶλλον ὑμεῖς διαφέρετε τῶν πετεινῶν;
25 Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata [vieții] sale?
25 Τίς δὲ ἐξ ὑμῶν μεριμνῶν δύναται προσθεῖναι ἐπὶ τὴν ἡλικίαν αὐτοῦ πῆχυν ἕνα;
26 Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteți face, de ce vă îngrijorați pentru celelalte?
26 Εἰ οὖν οὔτε ἐλάχιστον δύνασθε, τί περὶ τῶν λοιπῶν μεριμνᾶτε;
27 Observați cum cresc crinii: nici nu trudesc și nici nu țes. Totuși, vă spun că nici Solomón, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
27 Κατανοήσατε τὰ κρίνα πῶς αὐξάνει∙ οὐ κοπιᾷ, οὐδὲ νήθει∙ λέγω δὲ ὑμῖν, οὐδὲ Σολομὼν ἐν πάσῃ τῇ δόξῃ αὐτοῦ περιεβάλετο ὡς ἓν τούτων.
28 Așadar, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba, care astăzi este pe câmp și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult pe voi, [oameni] cu puțină credință!
28 Εἰ δὲ τὸν χόρτον ἐν τῷ ἀγρῷ σήμερον ὄντα, καὶ αὔριον εἰς κλίβανον βαλλόμενον, ὁ θεὸς οὕτως ἀμφιέννυσιν, πόσῳ μᾶλλον ὑμᾶς, ὀλιγόπιστοι;
29 Nu căutați nici voi ce să mâncați sau ce să beți și nici nu vă frământați!
29 Καὶ ὑμεῖς μὴ ζητεῖτε τί φάγητε, ἢ τί πίητε∙ καὶ μὴ μετεωρίζεσθε.
30 Toate acestea le caută păgânii lumii; Tatăl vostru însă știe că aveți nevoie de acestea.
30 Ταῦτα γὰρ πάντα τὰ ἔθνη τοῦ κόσμου ἐπιζητεῖ∙ ὑμῶν δὲ ὁ πατὴρ οἶδεν ὅτι χρῄζετε τούτων.
31 Căutați mai degrabă împărăția lui și acestea vi se vor adăuga!
31 Πλὴν ζητεῖτε τὴν βασιλείαν τοῦ θεοῦ, καὶ ταῦτα πάντα προστεθήσεται ὑμῖν.
32 Nu te teme, turmă mică, pentru că i-a plăcut Tatălui vostru să vă dea împărăția!
32 Μὴ φοβοῦ, τὸ μικρὸν ποίμνιον∙ ὅτι εὐδόκησεν ὁ πατὴρ ὑμῶν δοῦναι ὑμῖν τὴν βασιλείαν.
33 Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană; faceți-vă pungi care nu se învechesc, comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu o distruge!
33 Πωλήσατε τὰ ὑπάρχοντα ὑμῶν καὶ δότε ἐλεημοσύνην. Ποιήσατε ἑαυτοῖς βαλάντια μὴ παλαιούμενα, θησαυρὸν ἀνέκλειπτον ἐν τοῖς οὐρανοῖς, ὅπου κλέπτης οὐκ ἐγγίζει, οὐδὲ σὴς διαφθείρει∙
34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
34 ὅπου γάρ ἐστιν ὁ θησαυρὸς ὑμῶν, ἐκεῖ καὶ ἡ καρδία ὑμῶν ἔσται.
35 Să fie coapsele voastre încinse și luminile aprinse,
35 Ἔστωσαν ὑμῶν αἱ ὀσφύες περιεζωσμέναι, καὶ οἱ λύχνοι καιόμενοι∙
36 iar voi fiți asemenea oamenilor care-și așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă ca să-i deschidă de îndată ce vine și bate la ușă!
36 καὶ ὑμεῖς ὅμοιοι ἀνθρώποις προσδεχομένοις τὸν κύριον ἑαυτῶν, πότε ἀναλύσῃ ἐκ τῶν γάμων, ἵνα, ἐλθόντος καὶ κρούσαντος, εὐθέως ἀνοίξωσιν αὐτῷ.
37 Fericiți acei servitori pe care stăpânul, când va veni, îi găsește veghind! Adevăr vă spun, se va încinge, îi va așeza la masă și, venind, îi va servi.
37 Μακάριοι οἱ δοῦλοι ἐκεῖνοι, οὓς ἐλθὼν ὁ κύριος εὑρήσει γρηγοροῦντας∙ ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι περιζώσεται καὶ ἀνακλινεῖ αὐτούς, καὶ παρελθὼν διακονήσει αὐτοῖς.
38 Fie că va veni la miezul nopții, fie că va veni spre dimineață și-i va găsi astfel, fericiți vor fi ei!
38 Καὶ ἐὰν ἔλθῃ ἐν τῇ δευτέρᾳ φυλακῇ, καὶ ἐν τῇ τρίτῃ φυλακῇ ἔλθῃ, καὶ εὕρῃ οὕτως, μακάριοί εἰσιν οἱ δοῦλοι ἐκεῖνοι.
39 Să știți aceasta: dacă stăpânul casei ar ști ora la care vine hoțul, nu ar lăsa să i se spargă casa.
39 Τοῦτο δὲ γινώσκετε, ὅτι εἰ ᾔδει ὁ οἰκοδεσπότης ποίᾳ ὥρᾳ ὁ κλέπτης ἔρχεται, ἐγρηγόρησεν ἄν, καὶ οὐκ ἂν ἀφῆκεν διορυγῆναι τὸν οἶκον αὐτοῦ.
40 Fiți și voi pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni la ora la care nu vă gândiți!”.
40 Καὶ ὑμεῖς οὖν γίνεσθε ἕτοιμοι∙ ὅτι ᾗ ὥρᾳ οὐ δοκεῖτε ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἔρχεται.
41 Atunci Petru a zis: „Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toți?”.
41 Εἶπεν δὲ αὐτῷ ὁ Πέτρος, Κύριε, πρὸς ἡμᾶς τὴν παραβολὴν ταύτην λέγεις, ἢ καὶ πρὸς πάντας;
42 Domnul i-a spus: „Cine este administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl stabilește peste servitorii săi ca să le dea porția de hrană la timpul potrivit?
42 Εἶπεν δὲ ὁ κύριος, Τίς ἄρα ἐστὶν ὁ πιστὸς οἰκονόμος καὶ φρόνιμος, ὃν καταστήσει ὁ κύριος ἐπὶ τῆς θεραπείας αὐτοῦ, τοῦ διδόναι ἐν καιρῷ τὸ σιτομέτριον;
43 Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel!
43 Μακάριος ὁ δοῦλος ἐκεῖνος, ὃν ἐλθὼν ὁ κύριος αὐτοῦ εὑρήσει ποιοῦντα οὕτως.
44 Adevărat vă spun că îl va stabili peste toate bunurile sale.
44 Ἀληθῶς λέγω ὑμῖν ὅτι ἐπὶ πᾶσιν τοῖς ὑπάρχουσιν αὐτοῦ καταστήσει αὐτόν.
45 Dar dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să-i lovească pe servitori și servitoare, să mănânce, să bea și să se îmbete,
45 Ἐὰν δὲ εἴπῃ ὁ δοῦλος ἐκεῖνος ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτοῦ, Χρονίζει ὁ κύριός μου ἔρχεσθαι, καὶ ἄρξηται τύπτειν τοὺς παῖδας καὶ τὰς παιδίσκας, ἐσθίειν τε καὶ πίνειν καὶ μεθύσκεσθαι∙
46 stăpânul servitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și la ora pe care nu o știe, îl va pedepsi aspru și îi va face parte printre cei necredincioși.
46 ἥξει ὁ κύριος τοῦ δούλου ἐκείνου ἐν ἡμέρᾳ ᾗ οὐ προσδοκᾷ, καὶ ἐν ὥρᾳ ᾗ οὐ γινώσκει, καὶ διχοτομήσει αὐτόν, καὶ τὸ μέρος αὐτοῦ μετὰ τῶν ἀπίστων θήσει.
47 Acel slujitor care cunoaște voința stăpânului său, dar nu a pregătit și nu a făcut după voința lui [va primi] multe lovituri;
47 Ἐκεῖνος δὲ ὁ δοῦλος ὁ γνοὺς τὸ θέλημα τοῦ κυρίου ἑαυτοῦ, καὶ μὴ ἑτοιμάσας μηδὲ ποιήσας πρὸς τὸ θέλημα αὐτοῦ, δαρήσεται πολλάς∙
48 cel care nu a cunoscut, dar a făcut lucruri care merită lovituri, va primi puține; cui i s-a dat mult, mult i se va cere, iar cui i s-a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
48 ὁ δὲ μὴ γνούς, ποιήσας δὲ ἄξια πληγῶν, δαρήσεται ὀλίγας. Παντὶ δὲ ᾧ ἐδόθη πολύ, πολὺ ζητηθήσεται παρ’ αὐτοῦ∙ καὶ ᾧ παρέθεντο πολύ, περισσότερον αἰτήσουσιν αὐτόν.
49 Foc am venit să arunc pe pământ și ce altceva vreau decât să se aprindă!
49 Πῦρ ἦλθον βαλεῖν εἰς τὴν γῆν, καὶ τί θέλω εἰ ἤδη ἀνήφθη;
50 Am să fiu botezat cu un botez și cât sunt de preocupat până se va împlini!
50 Βάπτισμα δὲ ἔχω βαπτισθῆναι, καὶ πῶς συνέχομαι ἕως οὗ τελεσθῇ.
51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare.
51 Δοκεῖτε ὅτι εἰρήνην παρεγενόμην δοῦναι ἐν τῇ γῇ; Οὐχί, λέγω ὑμῖν, ἀλλ’ ἢ διαμερισμόν.
52 Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
52 Ἔσονται γὰρ ἀπὸ τοῦ νῦν πέντε ἐν οἴκῳ ἑνὶ διαμεμερισμένοι, τρεῖς ἐπὶ δυσίν, καὶ δύο ἐπὶ τρισίν.
53 Vor fi dezbinați tatăl împotriva fiului
și fiul împotriva tatălui;
mama împotriva fiicei
și fiica împotriva mamei;
soacra împotriva nurorii sale
și nora împotriva soacrei”.
53 Διαμερισθήσεται πατὴρ ἐπὶ υἱῷ, καὶ υἱὸς ἐπὶ πατρί∙ μήτηρ ἐπὶ θυγατρί, καὶ θυγάτηρ ἐπὶ μητρί∙ πενθερὰ ἐπὶ τὴν νύμφην αὐτῆς, καὶ νύμφη ἐπὶ τὴν πενθερὰν αὐτῆς.
54 Apoi a spus mulțimilor: „Când vedeți că un nor se ridică de la apus, îndată spuneți că vine ploaia și așa este.
54 Ἔλεγεν δὲ καὶ τοῖς ὄχλοις, Ὅταν ἴδητε τὴν νεφέλην ἀνατέλλουσαν ἀπὸ δυσμῶν, εὐθέως λέγετε, Ὄμβρος ἔρχεται∙ καὶ γίνεται οὕτως.
55 Iar când bate vântul dinspre miazăzi, spuneți că va fi cald și așa este.
55 Καὶ ὅταν νότον πνέοντα, λέγετε ὅτι Καύσων ἔσται∙ καὶ γίνεται.
56 Ipocriților, aspectul pământului și al cerului știți să-l interpretați; dar de ce nu știți să interpretați timpul de față?
56 Ὑποκριταί, τὸ πρόσωπον τῆς γῆς καὶ τοῦ οὐρανοῦ οἴδατε δοκιμάζειν∙ τὸν δὲ καιρὸν τοῦτον πῶς οὐ δοκιμάζετε;
57 De ce, așadar, nu judecați de la voi înșivă ceea ce este drept?
57 Τί δὲ καὶ ἀφ’ ἑαυτῶν οὐ κρίνετε τὸ δίκαιον;
58 Când mergi cu dușmanul tău la tribunal, străduiește-te pe drum să scapi de el, ca nu cumva să te târască în fața judecătorului, iar judecătorul să te predea executorului și executorul să te arunce în închisoare!
58 Ὡς γὰρ ὑπάγεις μετὰ τοῦ ἀντιδίκου σου ἐπ’ ἄρχοντα, ἐν τῇ ὁδῷ δὸς ἐργασίαν ἀπηλλάχθαι ἀπ’ αὐτοῦ∙ μήποτε κατασύρῃ σε πρὸς τὸν κριτήν, καὶ ὁ κριτής σε παραδῷ τῷ πράκτορι, καὶ ὁ πράκτωρ σε βάλῃ εἰς φυλακήν.
59 Îți spun, nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi dat înapoi și ultimul bănuț”.
59 Λέγω σοι, οὐ μὴ ἐξέλθῃς ἐκεῖθεν, ἕως οὗ καὶ τὸν ἔσχατον λεπτὸν ἀποδῷς.