Evanghelia după sfântul Luca
Capitolul 1, vv. 57-80
Luca 1,57-80Nașterea lui Ioan Botezătorul
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu. 58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său. 60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. 61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. 62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. 63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat. 64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. 65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. 66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
68 „Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israél,
pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire
în casa lui Davíd, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți
care au fost din vechime,
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri
și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri,
și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut
lui Abrahám, părintele nostru,
că ne va dărui [harul]
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri,
să-i slujim fără teamă,
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui,
în toate zilele [vieții] noastre.
76 Iar tu, copile,
profet al Celui Preaînalt te vei chema:
căci vei merge înaintea Domnului
să pregătești căile sale,
77 pentru a da poporului său știința mântuirii
întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru
cu care ne va vizita
Cel care Răsare din înălțime,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află
în întuneric și în umbra morții
și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu.
58 Când vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a arătat marea îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului și voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său.
60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”.
61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”.
62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit.
63 Cerând o tăbliță, a scris: „Ioan este numele lui”. Și toți s-au mirat.
64 Îndată i s-a deschis gura și i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu.
65 I-a cuprins frica pe toți vecinii și în tot ținutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri.
66 Toți cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a profețit, zicând:
68 „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israél, pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său
69 și ne-a înălțat o putere de mântuire în casa lui Davíd, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinților săi profeți care au fost din vechime,
71 să ne mântuiască de dușmanii noștri și de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
72 Astfel a arătat îndurare față de părinții noștri, și-și aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abrahám, părintele nostru, că ne va dărui [harul]
74 ca, eliberați din mâna dușmanilor noștri, să-i slujim fără teamă,
75 în sfințenie și dreptate, sub privirea lui, în toate zilele [vieții] noastre.
76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: căci vei merge înaintea Domnului să pregătești căile sale,
77 pentru a da poporului său știința mântuirii întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru cu care ne va vizita Cel care Răsare din înălțime,
79 ca să-i lumineze pe cei care se află în întuneric și în umbra morții și să îndrepte pașii noștri pe calea păcii”.
80 Copilul creștea și se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.
