Evanghelia după sfântul Luca

Parabola viticultorilor ucigași

(Mt 21,33-46; Mc 12,1-12)

9 Atunci a început să spună mulțimii această parabolă: „Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor viticultori și a plecat într-o călătorie pe un timp îndelungat. 10 La timpul cuvenit, a trimis un servitor la viticultori ca să-i dea din rodul viei; dar viticultorii, după ce l-au bătut, l-au trimis cu [mâinile] goale. 11 A mai trimis și un alt servitor, dar ei l-au bătut și pe acesta, l-au necinstit și l-au trimis cu [mâinile] goale. 12 A trimis un al treilea, dar ei l-au bătut până la sânge și l-au alungat. 13 Atunci stăpânul viei a spus: «Ce voi face? Îl voi trimite pe fiul meu cel iubit, poate de el le va fi rușine». 14 Însă viticultorii, văzându-l, discutau unii cu alții, zicând: «Acesta este moștenitorul; să-l ucidem pentru ca moștenirea lui să fie a noastră!». 15 Și aruncându-l afară din vie, l-au ucis. Ce le va face oare stăpânul viei? 16 Va veni și-i va ucide pe viticultorii aceia, iar via o va da altora”. Auzind ei acestea, au zis: „Să nu se întâmple!”. 17 Iar el, privindu-i, le-a spus: „Atunci ce înseamnă ceea ce s-a scris:
«Piatra
pe care au disprețuit-o constructorii,
aceasta
a devenit piatră unghiulară?».

18 Oricine cade pe piatra aceea se va zdrobi, iar peste oricine cade ea, va fi zdrobit”. 19 Cărturarii și arhiereii căutau să pună mâna pe el chiar în ceasul acela, căci înțeleseseră că pentru ei spusese parabola aceasta, dar se temeau de popor.

9 Atunci a început să spună mulțimii această parabolă: „Un om a plantat o vie, a dat-o în arendă unor viticultori și a plecat într-o călătorie pe un timp îndelungat.

10 La timpul cuvenit, a trimis un servitor la viticultori ca să-i dea din rodul viei; dar viticultorii, după ce l-au bătut, l-au trimis cu [mâinile] goale.

11 A mai trimis și un alt servitor, dar ei l-au bătut și pe acesta, l-au necinstit și l-au trimis cu [mâinile] goale.

12 A trimis un al treilea, dar ei l-au bătut până la sânge și l-au alungat.

13 Atunci stăpânul viei a spus: «Ce voi face? Îl voi trimite pe fiul meu cel iubit, poate de el le va fi rușine».

14 Însă viticultorii, văzându-l, discutau unii cu alții, zicând: «Acesta este moștenitorul; să-l ucidem pentru ca moștenirea lui să fie a noastră!».

15 Și aruncându-l afară din vie, l-au ucis. Ce le va face oare stăpânul viei?

16 Va veni și-i va ucide pe viticultorii aceia, iar via o va da altora”. Auzind ei acestea, au zis: „Să nu se întâmple!”.

17 Iar el, privindu-i, le-a spus: „Atunci ce înseamnă ceea ce s-a scris: «Piatra pe care au disprețuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară?».

18 Oricine cade pe piatra aceea se va zdrobi, iar peste oricine cade ea, va fi zdrobit”.

19 Cărturarii și arhiereii căutau să pună mâna pe el chiar în ceasul acela, căci înțeleseseră că pentru ei spusese parabola aceasta, dar se temeau de popor.