Cartea Proverbelor

Cel drept și cel vinovat

1 Cel vinovat fuge,
deși nu-l urmărește nimeni,
dar cei drepți stau în siguranță, ca leul tânăr.
2 Când este vinovăție în țară,
mulți sunt conducătorii ei,
dar cu un om priceput și cunoscător,
stabilitatea se prelungește.
3 Un bărbat necăjit care-i asuprește pe cei săraci
e ca o ploaie care spală, dar nu lasă hrană.
4 Cei care părăsesc legea îl laudă pe cel vinovat,
dar cei care păzesc legea se luptă împotriva lor.
5 Oamenii răi nu pricep judecata,
dar cei care-l caută pe Domnul pricep toate.
6 Mai bine un necăjit care umblă în integritatea lui
decât unul cu căile strâmbe, chiar dacă este bogat.
7 Cel care păzește legea este un fiu priceput,
dar cel care îi paște pe cei neascultători
își umilește tatăl.
8 Cel care-și înmulțește averea prin dobândă și camătă
adună pentru cel care se îndură de săraci.
9 Cine-și întoarce urechea ca să nu audă legea,
chiar și rugăciunea lui e abominábilă.
10 Cel care-i face pe cei drepți
să rătăcească pe calea cea rea
va cădea în groapa proprie,
dar cei integri vor moșteni binele.
11 Omul bogat este înțelept în ochii lui,
dar săracul priceput îl cercetează.
12 Când tresaltă de bucurie cei drepți,
este multă frumusețe,
dar când se ridică cei vinovați,
orice om se dă deoparte.
13 Cel care-și ascunde vinovăția nu va avea succes,
dar cel ce o face cunoscută și o părăsește
va avea parte de îndurare.
14 Fericit omul care se teme mereu,
dar cel ce-și împietrește inima cade în rău.
15 Ca un leu care rage și ca un urs care aleargă
este cel vinovat
care stăpânește peste un popor sărac.
16 Cel nobil lipsit de înțelegere
este un mare asupritor,
dar cel ce urăște profitul își lungește zilele.
17 Omul oprimat de sângele unei vieți
fuge până la groapă:
„Să nu-l oprească [nimeni]!”.
18 Cel care umblă în integritate va fi salvat;
dar cel care este pe două căi strâmbe,
pe una va cădea.
19 Cel care-și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel care urmărește nimicuri
se va sătura de mizerie.
20 Omul fidel [va avea parte] de multe binecuvântări,
dar cel grăbit să se îmbogățească
nu va fi [considerat] curat.
21 A fi părtinitor nu este bine,
pentru o bucată de pâine,
cel viteaz poate deveni vinovat.
22 Aleargă după avere omul cu ochi rău,
dar nu știe că lipsa îl va ajunge.
23 Cel care mustră un om,
la sfârșit va afla har mai mult
decât cel care lingușește cu limba.
24 Cel care-și despoaie tatăl și mama și zice:
„Nu e nicio vină”
este tovarășul omului care jefuiește.
25 Cel cu sufletul arogant stârnește discordia,
dar cel care se încrede în Domnul va fi îndestulat.
26 Cel care se încrede în inima lui,
acesta este un nesimțit,
dar cel care umblă în înțelepciune va scăpa.
27 Cel care dă celui necăjit nu [duce] lipsă,
iar cei care-și închid ochii
[au parte] de multe blesteme.
28 Când se ridică cei vinovați,
orice om se ascunde,
dar când ei dispar, se înmulțesc cei drepți.

1 Cel vinovat fuge, deși nu-l urmărește nimeni, dar cei drepți stau în siguranță, ca leul tânăr.

2 Când este vinovăție în țară, mulți sunt conducătorii ei, dar cu un om priceput și cunoscător, stabilitatea se prelungește.

3 Un bărbat necăjit care-i asuprește pe cei săraci e ca o ploaie care spală, dar nu lasă hrană.

4 Cei care părăsesc legea îl laudă pe cel vinovat, dar cei care păzesc legea se luptă împotriva lor.

5 Oamenii răi nu pricep judecata, dar cei care-l caută pe Domnul pricep toate.

6 Mai bine un necăjit care umblă în integritatea lui decât unul cu căile strâmbe, chiar dacă este bogat.

7 Cel care păzește legea este un fiu priceput, dar cel care îi paște pe cei neascultători își umilește tatăl.

8 Cel care-și înmulțește averea prin dobândă și camătă adună pentru cel care se îndură de săraci.

9 Cine-și întoarce urechea ca să nu audă legea, chiar și rugăciunea lui e abominábilă.

10 Cel care-i face pe cei drepți să rătăcească pe calea cea rea va cădea în groapa proprie, dar cei integri vor moșteni binele.

11 Omul bogat este înțelept în ochii lui, dar săracul priceput îl cercetează.

12 Când tresaltă de bucurie cei drepți, este multă frumusețe, dar când se ridică cei vinovați, orice om se dă deoparte.

13 Cel care-și ascunde vinovăția nu va avea succes, dar cel ce o face cunoscută și o părăsește va avea parte de îndurare.

14 Fericit omul care se teme mereu, dar cel ce-și împietrește inima cade în rău.

15 Ca un leu care rage și ca un urs care aleargă este cel vinovat care stăpânește peste un popor sărac.

16 Cel nobil lipsit de înțelegere este un mare asupritor, dar cel ce urăște profitul își lungește zilele.

17 Omul oprimat de sângele unei vieți fuge până la groapă: „Să nu-l oprească [nimeni]!”.

18 Cel care umblă în integritate va fi salvat; dar cel care este pe două căi strâmbe, pe una va cădea.

19 Cel care-și lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel care urmărește nimicuri se va sătura de mizerie.

20 Omul fidel [va avea parte] de multe binecuvântări, dar cel grăbit să se îmbogățească nu va fi [considerat] curat.

21 A fi părtinitor nu este bine, pentru o bucată de pâine, cel viteaz poate deveni vinovat.

22 Aleargă după avere omul cu ochi rău, dar nu știe că lipsa îl va ajunge.

23 Cel care mustră un om, la sfârșit va afla har mai mult decât cel care lingușește cu limba.

24 Cel care-și despoaie tatăl și mama și zice: „Nu e nicio vină” este tovarășul omului care jefuiește.

25 Cel cu sufletul arogant stârnește discordia, dar cel care se încrede în Domnul va fi îndestulat.

26 Cel care se încrede în inima lui, acesta este un nesimțit, dar cel care umblă în înțelepciune va scăpa.

27 Cel care dă celui necăjit nu [duce] lipsă, iar cei care-și închid ochii [au parte] de multe blesteme.

28 Când se ridică cei vinovați, orice om se ascunde, dar când ei dispar, se înmulțesc cei drepți.