IV. Ultimul discurs al lui Moise
Amintirea trecutului
1 Moise a chemat tot Israélul și le-a zis: „Voi ați văzut tot ceea ce a făcut Domnul înaintea ochilor voștri în țara Egiptului, lui Faraón, tuturor slujitorilor lui și întregii sale țări: 2 încercările mari pe care le-au văzut ochii tăi, semnele și minunile acelea mari. 3 Domnul nu v-a dat inimă să priceapă, nici ochi să vadă, nici urechi să audă până în ziua de azi.
4 «Eu v-am condus timp de patruzeci de ani în pustiu; hainele nu vi s-au învechit pe voi, nici sandala nu s-a învechit în piciorul tău. 5 Pâine nu ați mâncat și vin și băutură tare nu ați băut, ca să știți că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 6 Ați ajuns în locul acesta. Sihón, regele din Heșbón, și Og, regele din Basán, ne-au ieșit înainte ca să se lupte și i-am bătut. 7 Le-am luat țara și am dat-o ca moștenire [triburilor] lui Rubén, Gad și la jumătate din tribul lui Manáse.
8 Păziți toate cuvintele alianței acesteia și împliniți-le, ca să aveți succes în tot ceea ce faceți!».
Alianța din Moáb
9 Voi, astăzi, stați toți înaintea Domnului Dumnezeului vostru: căpeteniile voastre, triburile voastre, bătrânii voștri, scribii voștri, toți bărbații lui Israél, 10 copiii voștri, soțiile voastre și străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce-ți taie lemne până la cel ce-ți aduce apa, 11 ca să intri în alianța cu Domnul Dumnezeul tău și în jurământul lui pe care Domnul Dumnezeul tău le încheie astăzi cu tine, 12 ca să te constituie astăzi poporul lui și el să fie Dumnezeul tău, după cum ți-a spus și după cum a jurat părinților tăi, lui Abrahám, lui Isáac și lui Iacób. 13 Nu numai cu voi încheie alianța aceasta și jurământul acesta, 14 ci și cu cei care sunt aici cu noi astăzi înaintea Domnului Dumnezeului nostru și cu cei care nu sunt aici cu noi astăzi.
15 Voi știți cum am locuit în țara Egiptului și cum am mers prin mijlocul popoarelor printre care ați trecut. 16 Ați văzut lucrurile lor detestabile și idolii lor – lemn și piatră, argint și aur – care erau la ele.
17 Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici trib a căror inimă să se abată azi de la Domnul Dumnezeul nostru ca să meargă să slujească dumnezeilor acelor popoare! Să nu fie printre voi nicio rădăcină care să rodească otravă și pelin! 18 Când cineva ar auzi cuvintele acestui jurământ și s-ar binecuvânta în inima lui, spunând: «eu voi fi în pace, chiar dacă umblu în încăpățânarea inimii mele», cu gândul că pământul irigat îl face dispărut pe cel uscat, 19 Domnul nu-l va ierta, ci mânia Domnului și gelozia lui se vor aprinde împotriva acelui om și vor rămâne asupra lui toate blestemele scrise în cartea aceasta. Domnul îi va șterge numele de sub cer. 20 Domnul îl va despărți, spre pieire, dintre toate triburile lui Israél după toate blestemele alianței scrise în cartea acestei legi.
Perspectiva exilului
21 Generațiile viitoare, fiii voștri care se vor ridica după voi și străinul care va veni dintr-o țară îndepărtată vor vedea plăgile țării acesteia și bolile cu care a lovit-o Domnul: 22 sulful și sarea ard pământul ei. Nu va fi semănată și nu va face să încolțească și nu va crește în ea niciun fel de iarbă. Este ca distrugerea Sodómei, a Gomórei, a Ádmei și a Țeboímului, pe care Domnul le-a distrus în mânia și în furia lui; 23 toate popoarele vor zice: «De ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? De ce s-a aprins această mânie mare?». 24 Vor spune: «Pentru că au părăsit alianța Domnului Dumnezeului părinților lor pe care o încheiase cu ei când i-a scos din țara Egiptului. 25 Au mers și au slujit altor dumnezei și s-au prosternat înaintea lor, dumnezei pe care nu i-au cunoscut și pe care [Domnul] nu li i-a dat. 26 Mânia Domnului s-a aprins împotriva acestei țări și a făcut să vină peste ea toate blestemele scrise în cartea aceasta. 27 Domnul i-a smuls din pământul lor cu mânie, cu furie și cu o mare indignare și i-a aruncat într-o altă țară, așa cum e astăzi». 28 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale fiilor noștri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.
1 Moise a chemat tot Israélul și le-a zis: „Voi ați văzut tot ceea ce a făcut Domnul înaintea ochilor voștri în țara Egiptului, lui Faraón, tuturor slujitorilor lui și întregii sale țări:
2 încercările mari pe care le-au văzut ochii tăi, semnele și minunile acelea mari.
3 Domnul nu v-a dat inimă să priceapă, nici ochi să vadă, nici urechi să audă până în ziua de azi.
4 «Eu v-am condus timp de patruzeci de ani în pustiu; hainele nu vi s-au învechit pe voi, nici sandala nu s-a învechit în piciorul tău.
5 Pâine nu ați mâncat și vin și băutură tare nu ați băut, ca să știți că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
6 Ați ajuns în locul acesta. Sihón, regele din Heșbón, și Og, regele din Basán, ne-au ieșit înainte ca să se lupte și i-am bătut.
7 Le-am luat țara și am dat-o ca moștenire [triburilor] lui Rubén, Gad și la jumătate din tribul lui Manáse.
8 Păziți toate cuvintele alianței acesteia și împliniți-le, ca să aveți succes în tot ceea ce faceți!».
9 Voi, astăzi, stați toți înaintea Domnului Dumnezeului vostru: căpeteniile voastre, triburile voastre, bătrânii voștri, scribii voștri, toți bărbații lui Israél,
10 copiii voștri, soțiile voastre și străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce-ți taie lemne până la cel ce-ți aduce apa,
11 ca să intri în alianța cu Domnul Dumnezeul tău și în jurământul lui pe care Domnul Dumnezeul tău le încheie astăzi cu tine,
12 ca să te constituie astăzi poporul lui și el să fie Dumnezeul tău, după cum ți-a spus și după cum a jurat părinților tăi, lui Abrahám, lui Isáac și lui Iacób.
13 Nu numai cu voi încheie alianța aceasta și jurământul acesta,
14 ci și cu cei care sunt aici cu noi astăzi înaintea Domnului Dumnezeului nostru și cu cei care nu sunt aici cu noi astăzi.
15 Voi știți cum am locuit în țara Egiptului și cum am mers prin mijlocul popoarelor printre care ați trecut.
16 Ați văzut lucrurile lor detestabile și idolii lor – lemn și piatră, argint și aur – care erau la ele.
17 Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici trib a căror inimă să se abată azi de la Domnul Dumnezeul nostru ca să meargă să slujească dumnezeilor acelor popoare! Să nu fie printre voi nicio rădăcină care să rodească otravă și pelin!
18 Când cineva ar auzi cuvintele acestui jurământ și s-ar binecuvânta în inima lui, spunând: «eu voi fi în pace, chiar dacă umblu în încăpățânarea inimii mele», cu gândul că pământul irigat îl face dispărut pe cel uscat,
19 Domnul nu-l va ierta, ci mânia Domnului și gelozia lui se vor aprinde împotriva acelui om și vor rămâne asupra lui toate blestemele scrise în cartea aceasta. Domnul îi va șterge numele de sub cer.
20 Domnul îl va despărți, spre pieire, dintre toate triburile lui Israél după toate blestemele alianței scrise în cartea acestei legi.
21 Generațiile viitoare, fiii voștri care se vor ridica după voi și străinul care va veni dintr-o țară îndepărtată vor vedea plăgile țării acesteia și bolile cu care a lovit-o Domnul:
22 sulful și sarea ard pământul ei. Nu va fi semănată și nu va face să încolțească și nu va crește în ea niciun fel de iarbă. Este ca distrugerea Sodómei, a Gomórei, a Ádmei și a Țeboímului, pe care Domnul le-a distrus în mânia și în furia lui;
23 toate popoarele vor zice: «De ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? De ce s-a aprins această mânie mare?».
24 Vor spune: «Pentru că au părăsit alianța Domnului Dumnezeului părinților lor pe care o încheiase cu ei când i-a scos din țara Egiptului.
25 Au mers și au slujit altor dumnezei și s-au prosternat înaintea lor, dumnezei pe care nu i-au cunoscut și pe care [Domnul] nu li i-a dat.
26 Mânia Domnului s-a aprins împotriva acestei țări și a făcut să vină peste ea toate blestemele scrise în cartea aceasta.
27 Domnul i-a smuls din pământul lor cu mânie, cu furie și cu o mare indignare și i-a aruncat într-o altă țară, așa cum e astăzi».
28 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale fiilor noștri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Moise a chemat tot Israélul și le-a zis: „Voi ați văzut tot ceea ce a făcut Domnul înaintea ochilor voștri în țara Egiptului, lui Faraón, tuturor slujitorilor lui și întregii sale țări:
1 Iată cuvintele legământului ce a poruncit Domnul lui Moise să încheie cu fiii lui Israel în pământul Moabului, afară de legământul pe care l-a încheiat Domnul cu ei în Horeb.
2 încercările mari pe care le-au văzut ochii tăi, semnele și minunile acelea mari.
2 Atunci a chemat Moise pe toți fiii lui Israel și le-a zis: „Ați văzut toate câte a făcut Domnul înaintea ochilor voștri, în pământul Egiptului, cu Faraon și cu toate slugile lui și cu tot pământul lui,
3 Domnul nu v-a dat inimă să priceapă, nici ochi să vadă, nici urechi să audă până în ziua de azi.
3 Acele pedepse mari pe care le-au văzut ochii tăi și acele semne și minuni, mâna cea tare și brațul cel înalt;
4 «Eu v-am condus timp de patruzeci de ani în pustiu; hainele nu vi s-au învechit pe voi, nici sandala nu s-a învechit în piciorul tău.
4 Dar până în ziua de astăzi nu v-a dat Domnul Dumnezeu minte ca să pricepeți, ochi ca să vedeți și urechi ca să auziți.
5 Pâine nu ați mâncat și vin și băutură tare nu ați băut, ca să știți că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
5 Patruzeci de ani v-a purtat prin pustie și hainele de pe voi nu s-au învechit, nici încălțămintele voastre nu s-au stricat în picioarele voastre.
6 Ați ajuns în locul acesta. Sihón, regele din Heșbón, și Og, regele din Basán, ne-au ieșit înainte ca să se lupte și i-am bătut.
6 Pâine n-ați mâncat, vin și sicheră n-ați băut, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
7 Le-am luat țara și am dat-o ca moștenire [triburilor] lui Rubén, Gad și la jumătate din tribul lui Manáse.
7 Când însă ați ajuns la locul acesta, s-a ridicat împotriva voastră Sihon, regele Heșbonului, și Og, regele Vasanului, ca să se lupte cu noi.
8 Păziți toate cuvintele alianței acesteia și împliniți-le, ca să aveți succes în tot ceea ce faceți!».
8 Dar noi i-am bătut și am cuprins țara lor și am dat-o moștenire semințiilor lui Ruben și Gad și la jumătate din seminția lui Manase.
9 Voi, astăzi, stați toți înaintea Domnului Dumnezeului vostru: căpeteniile voastre, triburile voastre, bătrânii voștri, scribii voștri, toți bărbații lui Israél,
9 Păziți dar toate cuvintele așezământului acestuia și le împliniți, ca să aveți spor la toate câte veți face.
10 copiii voștri, soțiile voastre și străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce-ți taie lemne până la cel ce-ți aduce apa,
10 Voi cu toții vă înfățișați astăzi înaintea feței Domnului Dumnezeului vostru: căpeteniile semințiilor voastre, bătrânii voștri, judecătorii voștri, mai marii oștirii voastre și toți Israeliții,
11 ca să intri în alianța cu Domnul Dumnezeul tău și în jurământul lui pe care Domnul Dumnezeul tău le încheie astăzi cu tine,
11 Copiii voștri, femeile voastre și străinii tăi care se află în taberele tale, de la tăietorul de lemne până la cărătorul de apă.
12 ca să te constituie astăzi poporul lui și el să fie Dumnezeul tău, după cum ți-a spus și după cum a jurat părinților tăi, lui Abrahám, lui Isáac și lui Iacób.
12 Ca să închei legământ cu Domnul Dumnezeul tău și să ai parte de legământul făcut prin jurământ pe care Domnul Dumnezeul tău l-a încheiat astăzi cu tine,
13 Nu numai cu voi încheie alianța aceasta și jurământul acesta,
13 Ca să te faci astăzi poporul Lui și El să-ți fie Dumnezeu, precum ți-a grăit El și cum S-a jurat părinților tăi: lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov.
14 ci și cu cei care sunt aici cu noi astăzi înaintea Domnului Dumnezeului nostru și cu cei care nu sunt aici cu noi astăzi.
14 Și nu numai cu voi singuri închei Eu acest legământ și fac acest jurământ,
15 Voi știți cum am locuit în țara Egiptului și cum am mers prin mijlocul popoarelor printre care ați trecut.
15 Ci atât cu cei ce stau astăzi aici cu noi înaintea feței Domnului Dumnezeului vostru, cât și cu acei care nu sunt astăzi aici cu noi.
16 Ați văzut lucrurile lor detestabile și idolii lor – lemn și piatră, argint și aur – care erau la ele.
16 Că știți cum am trăit noi în pământul Egiptului și cum am trecut prin mijlocul popoarelor pe la care ați venit,
17 Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici trib a căror inimă să se abată azi de la Domnul Dumnezeul nostru ca să meargă să slujească dumnezeilor acelor popoare! Să nu fie printre voi nicio rădăcină care să rodească otravă și pelin!
17 Și ați văzut urâciunile lor și idolii lor de lemn și de piatră, de argint și de aur, pe care îi au ele.
18 Când cineva ar auzi cuvintele acestui jurământ și s-ar binecuvânta în inima lui, spunând: «eu voi fi în pace, chiar dacă umblu în încăpățânarea inimii mele», cu gândul că pământul irigat îl face dispărut pe cel uscat,
18 Să nu fie printre voi bărbat sau femeie, sau neam, sau seminție, a căror inimă să se abată acum de la Domnul Dumnezeul vostru, ca să meargă să slujească dumnezeilor acelor popoare; să nu fie printre voi rădăcină din care să răsară otravă și pelin,
19 Domnul nu-l va ierta, ci mânia Domnului și gelozia lui se vor aprinde împotriva acelui om și vor rămâne asupra lui toate blestemele scrise în cartea aceasta. Domnul îi va șterge numele de sub cer.
19 Nici astfel de om care, auzind cuvintele blestemului acestuia, s-ar lăuda în inima sa, zicând: „Eu voi fi fericit, cu toate că voi umbla după voința inimii mele”, și să piară astfel cel sătul cu cel flămând.
20 Domnul îl va despărți, spre pieire, dintre toate triburile lui Israél după toate blestemele alianței scrise în cartea acestei legi.
20 Pe unul ca acesta nu-l va ierta Domnul, ci îndată se va aprinde mânia Domnului și iuțimea Lui asupra unui astfel de om și va cădea asupra lui tot blestemul legământului acestuia, care este scris în cartea aceasta a legământului și va șterge Domnul numele lui de sub cer,
21 Generațiile viitoare, fiii voștri care se vor ridica după voi și străinul care va veni dintr-o țară îndepărtată vor vedea plăgile țării acesteia și bolile cu care a lovit-o Domnul:
21 Și-l va despărți Domnul spre pieire din toate semințiile lui Israel, după toate blestemele legământului, care sunt scrise în cartea aceasta a legii.
22 sulful și sarea ard pământul ei. Nu va fi semănată și nu va face să încolțească și nu va crește în ea niciun fel de iarbă. Este ca distrugerea Sodómei, a Gomórei, a Ádmei și a Țeboímului, pe care Domnul le-a distrus în mânia și în furia lui;
22 Rândul de oameni care va urma, copiii voștri care vor fi după voi, străinul care va veni din țară depărtată și toate popoarele, văzând pedepsirea pământului acestuia și bolile cu care îl pustiește Domnul,
23 toate popoarele vor zice: «De ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? De ce s-a aprins această mânie mare?».
23 Văzând pucioasa și sarea și că tot pământul este zgură, încât nici nu se seamănă, nici nu rodește și nu răsare pe el nici un fir de iarbă, ca de pe urma Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care le-a stricat Domnul în mânia Sa și în iuțimea Sa,
24 Vor spune: «Pentru că au părăsit alianța Domnului Dumnezeului părinților lor pe care o încheiase cu ei când i-a scos din țara Egiptului.
24 Vor zice: Pentru ce a făcut Domnul așa cu țara aceasta? Cât de mare este aprinderea mâniei Lui!
25 Au mers și au slujit altor dumnezei și s-au prosternat înaintea lor, dumnezei pe care nu i-au cunoscut și pe care [Domnul] nu li i-a dat.
25 Atunci vor răspunde: Pentru că au părăsit legământul Domnului Dumnezeului părinților lor, pe care Acesta l-a încheiat cu ei, când i-a scos din pământul Egiptului,
26 Mânia Domnului s-a aprins împotriva acestei țări și a făcut să vină peste ea toate blestemele scrise în cartea aceasta.
26 Și s-au dus și s-au apucat să slujească altor dumnezei și s-au închinat acelor dumnezei pe care ei nu i-au cunoscut și pe care El nu i-a hotărât.
27 Domnul i-a smuls din pământul lor cu mânie, cu furie și cu o mare indignare și i-a aruncat într-o altă țară, așa cum e astăzi».
27 De aceea s-a aprins mânia Domnului asupra Zării acesteia și a adus El asupra ei toate blestemele legământului, scrise în această carte a legii,
28 Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale fiilor noștri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.
28 Și i-a lepădat Domnul din pământul lor cu mânie, cu iuțime și cu aprindere mare și i-a aruncat în alt pământ, cum vedem acum.
29 Cele ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar cele descoperite sunt ale noastre și ale fiilor noștri pe veci, ca să plinim toate cuvintele legii acesteia”.
