V. Ultimele acțiuni și moartea lui Moise
Iósue, succesorul lui Moise
1 Moise a mers și a spus aceste cuvinte întregului Israél: 2 „Astăzi eu sunt în vârstă de o sută douăzeci de ani: nu mai pot să ies și să intru. Domnul mi-a zis: «nu vei trece Iordánul acesta». 3 Domnul Dumnezeul tău va merge înaintea ta, va nimici popoarele acestea dinaintea ta și tu le vei lua în stăpânire. Iósue va merge înaintea ta, așa cum a spus Domnul. 4 Domnul le va face cum le-a făcut lui Sihón și lui Og, regii amoréilor, și țării lor pe care i-a nimicit. 5 Domnul le va pune înaintea ta. Să le faceți după poruncile pe care vi le-am dat. 6 Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu tremurați înaintea lor, căci Domnul Dumnezeul tău merge cu tine: nu te va părăsi și nu te va abandona”! 7 Moise l-a chemat pe Iósue și i-a zis în fața întregului Israél: „Fii tare și curajos, căci tu vei conduce poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le-o va da! Tu îi vei face să o moștenească. 8 Domnul însuși merge înaintea ta, el însuși este cu tine; nu te va părăsi și nu te va abandona; nu te teme și nu te descuraja!”.
Cartea legii
9 Moise a scris legea aceasta și a dat-o preoților, fiii lui Lévi, care poartă arca alianței Domnului, și tuturor bătrânilor lui Israél. 10 Moise le-a poruncit: „La fiecare șapte ani, în timpul anului în care se anulează datoriile, la Sărbătoarea Corturilor, 11 când va veni întreg Israélul ca să vadă fața Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege el, să citești legea aceasta înaintea întregului Israél, în auzul lor! 12 Să convoci poporul – bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în interiorul porților tale – ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei legi. 13 Copiii, care nu cunosc, să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele cât veți trăi în țara spre care treceți Iordánul ca s-o luați în stăpânire”.
Dispoziții din partea Domnului
14 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, se apropie zilele când vei muri! Cheamă-l pe Iósue și stați în cortul întâlnirii și eu îi voi da poruncă!”. Moise și Iósue s-au dus și au stat în cortul întâlnirii. 15 Domnul s-a arătat la cort într-un stâlp de nor și stâlpul de nor a stat la ușa cortului. 16 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi! Poporul acesta se va ridica și se va desfrâna după dumnezeii țării străine în mijlocul căreia merge. Mă va abandona și va rupe alianța mea pe care am încheiat-o cu el. 17 În acea zi mânia mea se va aprinde împotriva lor, îi voi abandona și-mi voi ascunde fața de la ei și ei vor fi devorați. Îi vor găsi pe ei multe rele și strâmtorări și vor spune în ziua aceea: «Oare nu din cauză că nu este Dumnezeul meu în mijlocul meu m-au găsit aceste rele?». 18 Eu îmi voi ascunde fața în ziua aceea, din cauza a tot răul pe care-l va fi făcut întorcându-se spre alți dumnezei.
Cântarea alianței
19 Acum scrieți pentru voi cântarea aceasta! Fiii lui Israél să o învețe: pune-o pe buzele lor ca să fie pentru mine cântarea aceasta ca mărturie împotriva fiilor lui Israél! 20 Căci îi voi duce în țara pe care am jurat-o părinților lor, [țară] în care curge lapte și miere: vor mânca, se vor sătura și se vor îngrășa și se vor întoarce spre alți dumnezei și îi vor sluji. Pe mine mă vor disprețui și vor rupe alianța mea. 21 Când îl vor ajunge multe rele și strâmtorări, cântarea aceasta va fi mărturie înaintea lor pentru că nu va fi uitată din gura descendenței lor. Căci eu cunosc gândurile pe care le are el astăzi înainte de a-l duce în țara pe care le-am jurat-o”. 22 Moise a scris cântarea aceasta în acea zi și i-a învățat pe fiii lui Israél [cântarea].
23 [Domnul] i-a poruncit lui Iósue, fiul lui Nun: „Fii tare și curajos, căci tu îi vei duce pe fiii lui Israél în țara pe care le-am jurat-o! Eu sunt cu tine”.
Punerea legii în arcă
24 După ce a terminat Moise de scris cuvintele acestei legi până la sfârșitul lor, 25 Moise le-a poruncit levíților care purtau arca alianței Domnului: 26 „Luați cartea acestei legi și puneți-o lângă arca alianței Domnului Dumnezeului vostru! Acolo ea este ca mărturie împotriva ta. 27 Căci eu cunosc răzvrătirea ta și încăpățânarea ta. Iată, fiind eu încă în viață cu voi, ați murmurat împotriva Domnului; cu cât mai mult [o veți face] după moartea mea!
Adunarea Israélului pentru a asculta cântarea
28 Convocați-i la mine pe toți bătrânii triburilor voastre și pe scribii voștri ca să spun în auzul lor cuvintele acestea și să chem ca martori cerurile și pământul! 29 Căci știu că după moartea mea vă veți răzvrăti și vă veți abate de la calea pe care v-am poruncit-o. Vă va ajunge răul în zilele de pe urmă, pentru că ați făcut ceea ce este rău înaintea Domnului, provocându-l prin lucrarea mâinilor voastre”.
30 Moise a spus în auzul întregii adunări a lui Israél toate cuvintele cântării acesteia, până la sfârșitul lor.
1 Moise a mers și a spus aceste cuvinte întregului Israél:
2 „Astăzi eu sunt în vârstă de o sută douăzeci de ani: nu mai pot să ies și să intru. Domnul mi-a zis: «nu vei trece Iordánul acesta».
3 Domnul Dumnezeul tău va merge înaintea ta, va nimici popoarele acestea dinaintea ta și tu le vei lua în stăpânire. Iósue va merge înaintea ta, așa cum a spus Domnul.
4 Domnul le va face cum le-a făcut lui Sihón și lui Og, regii amoréilor, și țării lor pe care i-a nimicit.
5 Domnul le va pune înaintea ta. Să le faceți după poruncile pe care vi le-am dat.
6 Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu tremurați înaintea lor, căci Domnul Dumnezeul tău merge cu tine: nu te va părăsi și nu te va abandona”!
7 Moise l-a chemat pe Iósue și i-a zis în fața întregului Israél: „Fii tare și curajos, căci tu vei conduce poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le-o va da! Tu îi vei face să o moștenească.
8 Domnul însuși merge înaintea ta, el însuși este cu tine; nu te va părăsi și nu te va abandona; nu te teme și nu te descuraja!”.
9 Moise a scris legea aceasta și a dat-o preoților, fiii lui Lévi, care poartă arca alianței Domnului, și tuturor bătrânilor lui Israél.
10 Moise le-a poruncit: „La fiecare șapte ani, în timpul anului în care se anulează datoriile, la Sărbătoarea Corturilor,
11 când va veni întreg Israélul ca să vadă fața Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege el, să citești legea aceasta înaintea întregului Israél, în auzul lor!
12 Să convoci poporul – bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în interiorul porților tale – ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei legi.
13 Copiii, care nu cunosc, să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele cât veți trăi în țara spre care treceți Iordánul ca s-o luați în stăpânire”.
14 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, se apropie zilele când vei muri! Cheamă-l pe Iósue și stați în cortul întâlnirii și eu îi voi da poruncă!”. Moise și Iósue s-au dus și au stat în cortul întâlnirii.
15 Domnul s-a arătat la cort într-un stâlp de nor și stâlpul de nor a stat la ușa cortului.
16 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi! Poporul acesta se va ridica și se va desfrâna după dumnezeii țării străine în mijlocul căreia merge. Mă va abandona și va rupe alianța mea pe care am încheiat-o cu el.
17 În acea zi mânia mea se va aprinde împotriva lor, îi voi abandona și-mi voi ascunde fața de la ei și ei vor fi devorați. Îi vor găsi pe ei multe rele și strâmtorări și vor spune în ziua aceea: «Oare nu din cauză că nu este Dumnezeul meu în mijlocul meu m-au găsit aceste rele?».
18 Eu îmi voi ascunde fața în ziua aceea, din cauza a tot răul pe care-l va fi făcut întorcându-se spre alți dumnezei.
19 Acum scrieți pentru voi cântarea aceasta! Fiii lui Israél să o învețe: pune-o pe buzele lor ca să fie pentru mine cântarea aceasta ca mărturie împotriva fiilor lui Israél!
20 Căci îi voi duce în țara pe care am jurat-o părinților lor, [țară] în care curge lapte și miere: vor mânca, se vor sătura și se vor îngrășa și se vor întoarce spre alți dumnezei și îi vor sluji. Pe mine mă vor disprețui și vor rupe alianța mea.
21 Când îl vor ajunge multe rele și strâmtorări, cântarea aceasta va fi mărturie înaintea lor pentru că nu va fi uitată din gura descendenței lor. Căci eu cunosc gândurile pe care le are el astăzi înainte de a-l duce în țara pe care le-am jurat-o”.
22 Moise a scris cântarea aceasta în acea zi și i-a învățat pe fiii lui Israél [cântarea].
23 [Domnul] i-a poruncit lui Iósue, fiul lui Nun: „Fii tare și curajos, căci tu îi vei duce pe fiii lui Israél în țara pe care le-am jurat-o! Eu sunt cu tine”.
24 După ce a terminat Moise de scris cuvintele acestei legi până la sfârșitul lor,
25 Moise le-a poruncit levíților care purtau arca alianței Domnului:
26 „Luați cartea acestei legi și puneți-o lângă arca alianței Domnului Dumnezeului vostru! Acolo ea este ca mărturie împotriva ta.
27 Căci eu cunosc răzvrătirea ta și încăpățânarea ta. Iată, fiind eu încă în viață cu voi, ați murmurat împotriva Domnului; cu cât mai mult [o veți face] după moartea mea!
28 Convocați-i la mine pe toți bătrânii triburilor voastre și pe scribii voștri ca să spun în auzul lor cuvintele acestea și să chem ca martori cerurile și pământul!
29 Căci știu că după moartea mea vă veți răzvrăti și vă veți abate de la calea pe care v-am poruncit-o. Vă va ajunge răul în zilele de pe urmă, pentru că ați făcut ceea ce este rău înaintea Domnului, provocându-l prin lucrarea mâinilor voastre”.
30 Moise a spus în auzul întregii adunări a lui Israél toate cuvintele cântării acesteia, până la sfârșitul lor.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Moise a mers și a spus aceste cuvinte întregului Israél:
1 Atunci s-a dus Moise și a grăit cuvintele acestea tuturor fiilor lui Israel
2 „Astăzi eu sunt în vârstă de o sută douăzeci de ani: nu mai pot să ies și să intru. Domnul mi-a zis: «nu vei trece Iordánul acesta».
2 Și le-a zis: „Eu acum sunt de o sută douăzeci de ani și nu mai pot intra și ieși și Domnul mi-a zis: Tu nu vei trece Iordanul acesta,
3 Domnul Dumnezeul tău va merge înaintea ta, va nimici popoarele acestea dinaintea ta și tu le vei lua în stăpânire. Iósue va merge înaintea ta, așa cum a spus Domnul.
3 Ci va merge înaintea ta Însuși Domnul Dumnezeul tău și va stârpi El pe popoarele acestea de la fața ta și tu le vei stăpâni; și Iosua va merge înaintea ta, cum a zis Domnul.
4 Domnul le va face cum le-a făcut lui Sihón și lui Og, regii amoréilor, și țării lor pe care i-a nimicit.
4 Și va face Domnul cu ei cum a făcut și cu Sihon și cu Og, regii Amoreilor, care erau dincoace de Iordan, și cum a făcut cu pământul acelora pe care i-a pierdut;
5 Domnul le va pune înaintea ta. Să le faceți după poruncile pe care vi le-am dat.
5 Îi va da Domnul pe ei vouă și veți face cu ei după poruncile pe care vi le-am spus eu.
6 Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu tremurați înaintea lor, căci Domnul Dumnezeul tău merge cu tine: nu te va părăsi și nu te va abandona”!
6 Fiți tari și curajoși, nu vă temeți, nu vă îngroziți, nici nu vă spăimântați de ei, că Domnul Dumnezeul tău va merge El Însuși cu tine și nu se va depărta de tine, nici nu te va părăsi”.
7 Moise l-a chemat pe Iósue și i-a zis în fața întregului Israél: „Fii tare și curajos, căci tu vei conduce poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le-o va da! Tu îi vei face să o moștenească.
7 Apoi a chemat Moise pe Iosua și înaintea ochilor tuturor Israeliților i-a zis: „Fii tare și curajos, că tu vei intra cu poporul acesta în pământul pe care Domnul S-a jurat părinților lui să i-l dea și tu i-l vei împărți în părți de moștenire.
8 Domnul însuși merge înaintea ta, el însuși este cu tine; nu te va părăsi și nu te va abandona; nu te teme și nu te descuraja!”.
8 Domnul Însuși va merge înaintea ta; El Însuși va fi cu tine și nu se va depărta de tine, nici te va părăsi; nu te teme, nici nu te spăimânta”.
9 Moise a scris legea aceasta și a dat-o preoților, fiii lui Lévi, care poartă arca alianței Domnului, și tuturor bătrânilor lui Israél.
9 Apoi a scris Moise legea aceasta și a dat-o preoților, fiilor leviților, care purtau chivotul legii Domnului, și tuturor bătrânilor fiilor lui Israel.
10 Moise le-a poruncit: „La fiecare șapte ani, în timpul anului în care se anulează datoriile, la Sărbătoarea Corturilor,
10 Și le-a poruncit Moise acestora și le-a zis: „După trecerea a șapte ani, în anul iertării, la sărbătoarea corturilor,
11 când va veni întreg Israélul ca să vadă fața Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege el, să citești legea aceasta înaintea întregului Israél, în auzul lor!
11 Când tot Israelul va veni să se înfățișeze înaintea feței Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege Domnul, să citești legea aceasta înaintea a tot Israelul și în auzul lui;
12 Să convoci poporul – bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în interiorul porților tale – ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele acestei legi.
12 Să aduni poporul, bărbații, femeile, copiii și pe străinii tăi care se vor afla în cetățile tale, ca să audă și să învețe și ca să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru și ca să se silească să împlinească toate cuvintele legii acesteia.
13 Copiii, care nu cunosc, să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele cât veți trăi în țara spre care treceți Iordánul ca s-o luați în stăpânire”.
13 Fiii lor care nu știu vor auzi și vor învăța a se teme de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele, cât veți trăi pe pământul în care treceți voi peste Iordan ca să-l stăpâniți”.
14 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, se apropie zilele când vei muri! Cheamă-l pe Iósue și stați în cortul întâlnirii și eu îi voi da poruncă!”. Moise și Iósue s-au dus și au stat în cortul întâlnirii.
14 După aceea a zis Domnul către Moise: „Iată s-a apropiat clipa în care să mori; cheamă pe Iosua și stați la ușa cortului adunării, că Eu îi voi da povețe!” Și a venit Moise cu Iosua și au stat la ușa cortului adunării.
15 Domnul s-a arătat la cort într-un stâlp de nor și stâlpul de nor a stat la ușa cortului.
15 Atunci S-a arătat Domnul în cort, în stâlp de nor, și stâlpul de nor a stat la ușa cortului adunării.
16 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi! Poporul acesta se va ridica și se va desfrâna după dumnezeii țării străine în mijlocul căreia merge. Mă va abandona și va rupe alianța mea pe care am încheiat-o cu el.
16 Și a zis Domnul către Moise: „Iată, tu te vei odihni cu părinții tăi, iar poporul acesta se va scula și se va desfrâna după dumnezeii străini ai pământului aceluia în care va intra, iar pe Mine Mă va părăsi și va călca legământul Meu, pe care l-am încheiat cu el;
17 În acea zi mânia mea se va aprinde împotriva lor, îi voi abandona și-mi voi ascunde fața de la ei și ei vor fi devorați. Îi vor găsi pe ei multe rele și strâmtorări și vor spune în ziua aceea: «Oare nu din cauză că nu este Dumnezeul meu în mijlocul meu m-au găsit aceste rele?».
17 Pentru aceasta se va aprinde mânia Mea asupra lui în ziua aceea și-i voi părăsi, Îmi voi ascunde fața de la ei și vor fi omorâți și-i vor ajunge mulțime de necazuri și greutăți și atunci Israel va zice: Aceste necazuri nu m-au ajuns ele oare pentru că nu este Domnul Dumnezeul meu în mijlocul meu?
18 Eu îmi voi ascunde fața în ziua aceea, din cauza a tot răul pe care-l va fi făcut întorcându-se spre alți dumnezei.
18 Dar Eu Îmi voi ascunde fața Mea de la el în ziua aceea, pentru toate fărădelegile lui pe care le-a făcut el, întorcându-se la alți dumnezei.
19 Acum scrieți pentru voi cântarea aceasta! Fiii lui Israél să o învețe: pune-o pe buzele lor ca să fie pentru mine cântarea aceasta ca mărturie împotriva fiilor lui Israél!
19 Așadar, scrie-ți cuvintele cântării acesteia și învață pe fiii lui Israel și le-o pune în gura lor, pentru ca această cântare să-Mi fie mărturie printre fiii lui Israel.
20 Căci îi voi duce în țara pe care am jurat-o părinților lor, [țară] în care curge lapte și miere: vor mânca, se vor sătura și se vor îngrășa și se vor întoarce spre alți dumnezei și îi vor sluji. Pe mine mă vor disprețui și vor rupe alianța mea.
20 Căci Eu îi voi duce în pământul cel bun, unde curge lapte și miere, după cum M-am jurat părinților lor, și vor mânca, se vor sătura, se vor îngrășa, se vor îndrepta spre alți dumnezei și vor sluji acelora, iar pe Mine Mă vor lepăda și vor călca legământul Meu, pe care l-am dat lor.
21 Când îl vor ajunge multe rele și strâmtorări, cântarea aceasta va fi mărturie înaintea lor pentru că nu va fi uitată din gura descendenței lor. Căci eu cunosc gândurile pe care le are el astăzi înainte de a-l duce în țara pe care le-am jurat-o”.
21 Dar când îi vor ajunge mulțime de nenorociri și de necazuri, atunci cântarea aceasta va fi mărturie împotriva lor, căci ea nu va pieri din gura lor și din gura urmașilor lor. Cunosc Eu cugetele lor pe care le au ei acum, înainte de a-i duce în pământul cel bun pentru care M-am jurat părinților lor”.
22 Moise a scris cântarea aceasta în acea zi și i-a învățat pe fiii lui Israél [cântarea].
22 Și a scris Moise cântarea aceasta în ziua aceea și a spus-o fiilor lui Israel.
23 [Domnul] i-a poruncit lui Iósue, fiul lui Nun: „Fii tare și curajos, căci tu îi vei duce pe fiii lui Israél în țara pe care le-am jurat-o! Eu sunt cu tine”.
23 Iar Domnul a poruncit lui Iosua Navi și i-a zis: „Fii tare și curajos, căci tu vei duce pe fiii lui Israel în pământul pentru care M-am jurat lor, și Eu voi fi cu tine”.
24 După ce a terminat Moise de scris cuvintele acestei legi până la sfârșitul lor,
24 Când a scris Moise în carte toate cuvintele legii acesteia până la sfârșit,
25 Moise le-a poruncit levíților care purtau arca alianței Domnului:
25 Atunci Moise a poruncit leviților care purtau chivotul legii Domnului
26 „Luați cartea acestei legi și puneți-o lângă arca alianței Domnului Dumnezeului vostru! Acolo ea este ca mărturie împotriva ta.
26 Și a zis: „Luați această carte a legii și o puneți de-a dreapta chivotului legii Domnului Dumnezeului vostru și va fi ea acolo mărturie împotriva ta.
27 Căci eu cunosc răzvrătirea ta și încăpățânarea ta. Iată, fiind eu încă în viață cu voi, ați murmurat împotriva Domnului; cu cât mai mult [o veți face] după moartea mea!
27 Că eu cunosc îndărătnicia ta și cerbicia ta; dacă și acum, când trăiesc eu cu voi, sunteți îndărătnici înaintea Domnului, dar cu cât mai mult veți fi după moartea mea?
28 Convocați-i la mine pe toți bătrânii triburilor voastre și pe scribii voștri ca să spun în auzul lor cuvintele acestea și să chem ca martori cerurile și pământul!
28 Chemați la mine pe toți bătrânii semințiilor voastre și pe judecătorii voștri și pe căpeteniile voastre și eu voi spune în auzul lor cuvintele acestea și voi chema martori împotriva lor cerul și pământul;
29 Căci știu că după moartea mea vă veți răzvrăti și vă veți abate de la calea pe care v-am poruncit-o. Vă va ajunge răul în zilele de pe urmă, pentru că ați făcut ceea ce este rău înaintea Domnului, provocându-l prin lucrarea mâinilor voastre”.
29 Căci știu eu că după moartea mea vă veți răzvrăti și vă veți abate de la calea pe care v-am arătat-o eu; în zilele cele de apoi vă vor ajunge necazuri, pentru că veți face rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeu, mâniindu-L cu lucrurile mâinilor voastre”.
30 Moise a spus în auzul întregii adunări a lui Israél toate cuvintele cântării acesteia, până la sfârșitul lor.
30 Și a rostit Moise în auzul întregii obști a Israeliților cuvintele cântării acesteia până la sfârșit:
