Reîntoarcerea triburilor orientale
1 Atunci Iósue i-a chemat pe [fiii] lui Rubén, pe [fiii] lui Gad și jumătatea din tribul lui Manáse 2 și le-a zis: „Voi ați păzit tot ce v-a poruncit Moise, slujitorul Domnului, și ați ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit. 3 Nu i-ați părăsit pe frații voștri timp de multe zile, până astăzi; ați păzit prescrierile poruncii Domnului Dumnezeului vostru. 4 Domnul Dumnezeul vostru le-a dat odihnă fraților voștri după cum le spusese. Acum întoarceți-vă și mergeți la corturile voastre, în țara pe care v-a dat-o în stăpânire Moise, slujitorul Domnului, dincolo de Iordán! 5 Aveți mare grijă numai să împliniți porunca și legea pe care v-a dat-o Moise, slujitorul Domnului: să-l iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblați pe toate căile lui, să păziți poruncile lui, să vă alipiți de el și să-i slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru!”. 6 Iósue i-a binecuvântat și i-a lăsat [să plece ], iar ei au plecat la corturile lor.
7 Moise dăduse unei jumătăți din tribul lui Manáse [moștenire] în Basán, iar Iósue a dat celeilalte jumătăți [moștenire] cu frații lor, dincoace de Iordán, la vest. Când Iósue i-a lăsat [să plece] la corturile lor, i-a și binecuvântat 8 și le-a zis: „Cu bogății multe vă întoarceți la corturile voastre, cu foarte multe turme, cu argint, aur, bronz, fier și foarte multă îmbrăcăminte. Împărțiți cu frații voștri prada luată de la dușmanii voștri!”.
Ridicarea unui altar dincolo de Iordán
9 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse s-au întors și au mers de la fiii lui Israél, din Șílo – care este în țara Canaán – în ținutul Galaád, în țara lor pe care au luat-o în stăpânire, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise. 10 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au ajuns la malul Iordánului, care este în țara Canaán, și au zidit acolo un altar lângă Iordán, un altar măreț la înfățișare.
11 Fiii lui Israél au auzit, zicându-se: „Iată, fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au zidit un altar în fața țării Canaánului, pe malurile Iordánului, în partea fiilor lui Israél!”. 12 Fiii lui Israél au auzit și au convocat toată adunarea fiilor lui Israél la Șílo ca să meargă la luptă împotriva lor.
13 Fiii lui Israél i-au trimis la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, pe Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, 14 și zece căpetenii cu el, câte o căpetenie pentru fiecare casă părintească a fiecărui trib al lui Israél; toți erau căpetenii ale caselor lor părintești între miile lui Israél. 15 Au venit la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, și le-au zis:
16 „Așa spune toată adunarea Domnului: «Ce înseamnă infidelitatea aceasta pe care ați săvârșit-o împotriva Dumnezeului lui Israél părăsind astăzi urmarea Domnului prin construirea unui altar, răzvrătindu-vă astăzi împotriva Domnului?
17 Este puțin păcatul lui Peór de care nu ne-am purificat până astăzi și care a adus un flagel în adunarea Domnului, 18 și voi părăsiți astăzi urmarea Domnului? Dacă vă răzvrătiți azi împotriva Domnului, mâine el se va mânia împotriva întregii adunări a lui Israél.
19 Dacă țara care este în stăpânirea voastră este impură, treceți în țara care este în stăpânirea Domnului, unde locuiește cortul Domnului, și luați-vă stăpânire între noi, dar nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă răzvrătiți împotriva noastră zidindu-vă un altar în afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru! 20 Nu a păcătuit Acán, fiul lui Zérah, împotriva [regulii] nimicirii? Iar mânia a căzut peste toată adunarea lui Israél și el nu a pierit singur în păcatul său»”.
Justificarea triburilor din Transiordánia
21 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătatea tribului lui Manáse le-au răspuns căpeteniilor între miile lui Israél:
22 „Dumnezeul dumnezeilor, Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul știe! Și Israél să știe! Dacă din răzvrătire sau din infidelitate [am făcut] împotriva Domnului, Domnul să nu ne vină în ajutor în ziua aceasta! 23 Dacă ne-am zidit un altar ca să părăsim urmarea Domnului și să aducem pe el arderi de tot și ofrande sau ca să aducem pe el jertfe de împăcare, Domnul să ne ceară socoteală! 24 Dar noi am făcut-o de teama acestui lucru: mâine fiii voștri le vor spune fiilor noștri: «Ce aveți voi cu Domnul Dumnezeul lui Israél? 25 Domnul a pus Iordánul hotar între noi și voi, fiii lui Rubén și fiii lui Gad: voi nu aveți parte în Domnul!». Și fiii voștri îi vor face pe fiii noștri să înceteze să se teamă de Domnul.
26 Atunci ne-am zis: «Să ne zidim un altar, nu pentru arderi de tot, nici pentru jertfă: 27 ci ca o mărturie între noi și voi, între urmașii noștri de după noi, ca să facem slujirea Domnului înaintea lui prin arderile noastre de tot, prin jertfele noastre și prin jertfele noastre de împăcare, ca să nu spună fiii voștri mâine fiilor noștri: ‹Voi nu aveți parte în Domnul›!». 28 Noi am zis: «Dacă va fi ca mâine să se spună către noi și către generațiile noastre», noi vom zice: «Iată modelul altarului pe care l-au făcut părinții noștri, nu pentru ardere de tot și nici pentru jertfă, ci ca mărturie între noi și voi!». 29 Departe de noi să ne răzvrătim împotriva Domnului și să părăsim astăzi urmarea Domnului prin zidirea unui altar pentru arderi de tot, pentru ofrande și pentru jertfe, diferit de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea sanctuarului său!”.
Restabilirea înțelegerii
30 Când Pinhás, preotul, căpeteniile adunării și căpeteniile între miile lui Israél care erau cu el au auzit cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Rubén, fiii lui Gad și fiii lui Manáse, li s-a părut bine. 31 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, le-a spus fiilor lui Rubén, fiilor lui Gad și fiilor lui Manáse: „Astăzi am cunoscut că Domnul este în mijlocul nostru, pentru că nu ați săvârșit infidelitatea aceasta împotriva Domnului. Și i-ați salvat pe fiii lui Israél din mâna Domnului”.
32 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, și căpeteniile s-au întors de la fiii lui Rubén și de la fiii lui Gad, din țara Galaád în țara Canaán, la fiii lui Israél, cărora le-au adus știrea. 33 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii fiilor lui Israél. Fiii lui Israél l-au binecuvântat pe Dumnezeu și nu mai ziceau că merg împotriva lor la luptă ca să le prade țara în care locuiau fiii lui Rubén și fiii lui Gad. 34 Fiii lui Rubén și fiii lui Gad au numit altarul acela „ʿēḏ”, căci [și-au zis]: „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu”.
1 Atunci Iósue i-a chemat pe [fiii] lui Rubén, pe [fiii] lui Gad și jumătatea din tribul lui Manáse
2 și le-a zis: „Voi ați păzit tot ce v-a poruncit Moise, slujitorul Domnului, și ați ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit.
3 Nu i-ați părăsit pe frații voștri timp de multe zile, până astăzi; ați păzit prescrierile poruncii Domnului Dumnezeului vostru.
4 Domnul Dumnezeul vostru le-a dat odihnă fraților voștri după cum le spusese. Acum întoarceți-vă și mergeți la corturile voastre, în țara pe care v-a dat-o în stăpânire Moise, slujitorul Domnului, dincolo de Iordán!
5 Aveți mare grijă numai să împliniți porunca și legea pe care v-a dat-o Moise, slujitorul Domnului: să-l iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblați pe toate căile lui, să păziți poruncile lui, să vă alipiți de el și să-i slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru!”.
6 Iósue i-a binecuvântat și i-a lăsat [să plece ], iar ei au plecat la corturile lor.
7 Moise dăduse unei jumătăți din tribul lui Manáse [moștenire] în Basán, iar Iósue a dat celeilalte jumătăți [moștenire] cu frații lor, dincoace de Iordán, la vest. Când Iósue i-a lăsat [să plece] la corturile lor, i-a și binecuvântat
8 și le-a zis: „Cu bogății multe vă întoarceți la corturile voastre, cu foarte multe turme, cu argint, aur, bronz, fier și foarte multă îmbrăcăminte. Împărțiți cu frații voștri prada luată de la dușmanii voștri!”.
9 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse s-au întors și au mers de la fiii lui Israél, din Șílo – care este în țara Canaán – în ținutul Galaád, în țara lor pe care au luat-o în stăpânire, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise.
10 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au ajuns la malul Iordánului, care este în țara Canaán, și au zidit acolo un altar lângă Iordán, un altar măreț la înfățișare.
11 Fiii lui Israél au auzit, zicându-se: „Iată, fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au zidit un altar în fața țării Canaánului, pe malurile Iordánului, în partea fiilor lui Israél!”.
12 Fiii lui Israél au auzit și au convocat toată adunarea fiilor lui Israél la Șílo ca să meargă la luptă împotriva lor.
13 Fiii lui Israél i-au trimis la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, pe Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul,
14 și zece căpetenii cu el, câte o căpetenie pentru fiecare casă părintească a fiecărui trib al lui Israél; toți erau căpetenii ale caselor lor părintești între miile lui Israél.
15 Au venit la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, și le-au zis:
16 „Așa spune toată adunarea Domnului: «Ce înseamnă infidelitatea aceasta pe care ați săvârșit-o împotriva Dumnezeului lui Israél părăsind astăzi urmarea Domnului prin construirea unui altar, răzvrătindu-vă astăzi împotriva Domnului?
17 Este puțin păcatul lui Peór de care nu ne-am purificat până astăzi și care a adus un flagel în adunarea Domnului,
18 și voi părăsiți astăzi urmarea Domnului? Dacă vă răzvrătiți azi împotriva Domnului, mâine el se va mânia împotriva întregii adunări a lui Israél.
19 Dacă țara care este în stăpânirea voastră este impură, treceți în țara care este în stăpânirea Domnului, unde locuiește cortul Domnului, și luați-vă stăpânire între noi, dar nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă răzvrătiți împotriva noastră zidindu-vă un altar în afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru!
20 Nu a păcătuit Acán, fiul lui Zérah, împotriva [regulii] nimicirii? Iar mânia a căzut peste toată adunarea lui Israél și el nu a pierit singur în păcatul său»”.
21 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătatea tribului lui Manáse le-au răspuns căpeteniilor între miile lui Israél:
22 „Dumnezeul dumnezeilor, Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul știe! Și Israél să știe! Dacă din răzvrătire sau din infidelitate [am făcut] împotriva Domnului, Domnul să nu ne vină în ajutor în ziua aceasta!
23 Dacă ne-am zidit un altar ca să părăsim urmarea Domnului și să aducem pe el arderi de tot și ofrande sau ca să aducem pe el jertfe de împăcare, Domnul să ne ceară socoteală!
24 Dar noi am făcut-o de teama acestui lucru: mâine fiii voștri le vor spune fiilor noștri: «Ce aveți voi cu Domnul Dumnezeul lui Israél?
25 Domnul a pus Iordánul hotar între noi și voi, fiii lui Rubén și fiii lui Gad: voi nu aveți parte în Domnul!». Și fiii voștri îi vor face pe fiii noștri să înceteze să se teamă de Domnul.
26 Atunci ne-am zis: «Să ne zidim un altar, nu pentru arderi de tot, nici pentru jertfă:
27 ci ca o mărturie între noi și voi, între urmașii noștri de după noi, ca să facem slujirea Domnului înaintea lui prin arderile noastre de tot, prin jertfele noastre și prin jertfele noastre de împăcare, ca să nu spună fiii voștri mâine fiilor noștri: ‹Voi nu aveți parte în Domnul›!».
28 Noi am zis: «Dacă va fi ca mâine să se spună către noi și către generațiile noastre», noi vom zice: «Iată modelul altarului pe care l-au făcut părinții noștri, nu pentru ardere de tot și nici pentru jertfă, ci ca mărturie între noi și voi!».
29 Departe de noi să ne răzvrătim împotriva Domnului și să părăsim astăzi urmarea Domnului prin zidirea unui altar pentru arderi de tot, pentru ofrande și pentru jertfe, diferit de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea sanctuarului său!”.
30 Când Pinhás, preotul, căpeteniile adunării și căpeteniile între miile lui Israél care erau cu el au auzit cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Rubén, fiii lui Gad și fiii lui Manáse, li s-a părut bine.
31 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, le-a spus fiilor lui Rubén, fiilor lui Gad și fiilor lui Manáse: „Astăzi am cunoscut că Domnul este în mijlocul nostru, pentru că nu ați săvârșit infidelitatea aceasta împotriva Domnului. Și i-ați salvat pe fiii lui Israél din mâna Domnului”.
32 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, și căpeteniile s-au întors de la fiii lui Rubén și de la fiii lui Gad, din țara Galaád în țara Canaán, la fiii lui Israél, cărora le-au adus știrea.
33 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii fiilor lui Israél. Fiii lui Israél l-au binecuvântat pe Dumnezeu și nu mai ziceau că merg împotriva lor la luptă ca să le prade țara în care locuiau fiii lui Rubén și fiii lui Gad.
34 Fiii lui Rubén și fiii lui Gad au numit altarul acela „ʿēḏ”, căci [și-au zis]: „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Atunci Iósue i-a chemat pe [fiii] lui Rubén, pe [fiii] lui Gad și jumătatea din tribul lui Manáse
1 Atunci Iosua a chemat seminția lui Ruben, a lui Gad și jumătate din a lui Manase și le-a zis:
2 și le-a zis: „Voi ați păzit tot ce v-a poruncit Moise, slujitorul Domnului, și ați ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit.
2 "Voi ați împlinit toate câte v-a poruncit Domnul prin Moise și ați ascultat cuvintele mele întru toate câte v-am poruncit;
3 Nu i-ați părăsit pe frații voștri timp de multe zile, până astăzi; ați păzit prescrierile poruncii Domnului Dumnezeului vostru.
3 N-ați lăsat pe frații voștri în toată această îndelungată vreme, până în ziua aceasta și ați împlinit cele ce se cuvenea a împlini după porunca Domnului Dumnezeului vostru.
4 Domnul Dumnezeul vostru le-a dat odihnă fraților voștri după cum le spusese. Acum întoarceți-vă și mergeți la corturile voastre, în țara pe care v-a dat-o în stăpânire Moise, slujitorul Domnului, dincolo de Iordán!
4 Acum Domnul Dumnezeul vostru a liniștit pe frații voștri, cum le spusese. Întoarceți-vă dar și duceți-vă la corturile voastre, în pământul moștenirii voastre, pe care vi l-a dat Moise, sluga Domnului, peste Iordan.
5 Aveți mare grijă numai să împliniți porunca și legea pe care v-a dat-o Moise, slujitorul Domnului: să-l iubiți pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblați pe toate căile lui, să păziți poruncile lui, să vă alipiți de el și să-i slujiți din toată inima voastră și din tot sufletul vostru!”.
5 Dar să vă siliți a împlini cu grijă poruncile și legea pe care v-a dat-o Moise, sluga Domnului: de a iubi pe Domnul Dumnezeul vostru, de a umbla în toate căile Lui, de a păzi poruncile Lui, de a vă lipi de El și de a-i sluji Lui din toată inima voastră și din tot sufletul vostru".
6 Iósue i-a binecuvântat și i-a lăsat [să plece ], iar ei au plecat la corturile lor.
6 După aceea Iosua i-a binecuvântat și le-a dat drumul și ei s-au împărțit pe la corturile lor.
7 Moise dăduse unei jumătăți din tribul lui Manáse [moștenire] în Basán, iar Iósue a dat celeilalte jumătăți [moștenire] cu frații lor, dincoace de Iordán, la vest. Când Iósue i-a lăsat [să plece] la corturile lor, i-a și binecuvântat
7 Unei jumătăți din seminția lui Manase i-a dat Moise parte în Vasan, iar celeilalte jumătăți i-a dat Iosua parte cu frații lui dincoace de Iordan, spre apus. Și când le-a dat drumul Iosua pe la corturile lor și i-a binecuvântat,
8 și le-a zis: „Cu bogății multe vă întoarceți la corturile voastre, cu foarte multe turme, cu argint, aur, bronz, fier și foarte multă îmbrăcăminte. Împărțiți cu frații voștri prada luată de la dușmanii voștri!”.
8 Atunci le-a spus: "Cu mari bogății vă întoarceți voi pe la corturile voastre, cu mare mulțime de vite și de argint, cu aur, cu aramă și cu fier și cu mare mulțime de haine: să împărțiți dar prada cu frații voștri".
9 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse s-au întors și au mers de la fiii lui Israél, din Șílo – care este în țara Canaán – în ținutul Galaád, în țara lor pe care au luat-o în stăpânire, după cuvântul Domnului [dat] prin Moise.
9 Și s-au întors fiii lui Ruben și ai lui Gad și jumătate din seminția lui Manase și au plecat de la fiii lui Israel din Șilo, care e în pământul Canaanului, ca să meargă în țara Galaadului, în pământul moștenirii lor, pe care îl luaseră în stăpânire după porunca Domnului dată prin Moise.
10 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au ajuns la malul Iordánului, care este în țara Canaán, și au zidit acolo un altar lângă Iordán, un altar măreț la înfățișare.
10 Și ajungând în preajma Iordanului ce e în rara Canaan, fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase au zidit acolo lângă Iordan jertfelnic, jertfelnic mare la vedere.
11 Fiii lui Israél au auzit, zicându-se: „Iată, fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au zidit un altar în fața țării Canaánului, pe malurile Iordánului, în partea fiilor lui Israél!”.
11 Și au auzit fiii lui Israel că se zicea: "Iată fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase au zidit jertfelnic pe pământul Canaanului, în preajma Iordanului, în fața fiilor lui Israel".
12 Fiii lui Israél au auzit și au convocat toată adunarea fiilor lui Israél la Șílo ca să meargă la luptă împotriva lor.
12 Când au auzit acestea fiii lui Israel, s-a adunat toată obștea fiilor lui Israel la Șilo, ca să meargă împotriva lor cu război.
13 Fiii lui Israél i-au trimis la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, pe Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul,
13 Dar fiii lui Israel au trimis mai întâi la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminția lui Manase, în țara Galaadului, pe Finees, fiul preotului Eleazar,
14 și zece căpetenii cu el, câte o căpetenie pentru fiecare casă părintească a fiecărui trib al lui Israél; toți erau căpetenii ale caselor lor părintești între miile lui Israél.
14 Împreună cu zece căpetenii, câte o căpetenie de fiecare seminție a lui Israel de dincoace de Iordan; fiecare din aceștia era căpetenie de mie din semințiile lui Israel.
15 Au venit la fiii lui Rubén, la fiii lui Gad și la jumătatea tribului lui Manáse, în țara Galaád, și le-au zis:
15 Și au venit ei la fiii lui Ruben și la fiii lui Gad și la jumătatea seminției lui Manase în pământul Galaadului și au vorbit cu ei și le-a zis:
16 „Așa spune toată adunarea Domnului: «Ce înseamnă infidelitatea aceasta pe care ați săvârșit-o împotriva Dumnezeului lui Israél părăsind astăzi urmarea Domnului prin construirea unui altar, răzvrătindu-vă astăzi împotriva Domnului?
16 "Așa grăiește toată obștea Domnului: Ce înseamnă nelegiuirea aceasta pe care ați făcut-o înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel, abătându-vă acum de la Domnul Dumnezeul lui Israel, ridicându-vă jertfelnic și sculându-vă acum împotriva Domnului?
17 Este puțin păcatul lui Peór de care nu ne-am purificat până astăzi și care a adus un flagel în adunarea Domnului,
17 Nu vă ajunge oare păcatul din Peor, de care nu ne-am spălat nici până în ziua de astăzi și pentru care a fost bătută obștea de Domnul?
18 și voi părăsiți astăzi urmarea Domnului? Dacă vă răzvrătiți azi împotriva Domnului, mâine el se va mânia împotriva întregii adunări a lui Israél.
18 Și iată astăzi voi vă abateți de la Domnul! Astăzi voi vă sculați împotriva Domnului, iar mâine se va mânia Domnul pe toată obștea lui Israel.
19 Dacă țara care este în stăpânirea voastră este impură, treceți în țara care este în stăpânirea Domnului, unde locuiește cortul Domnului, și luați-vă stăpânire între noi, dar nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă răzvrătiți împotriva noastră zidindu-vă un altar în afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru!
19 Dacă însă pământul moștenirii voastre vi se pare necurat, atunci treceți în pământul moștenirii Domnului, unde se află cortul Domnului, luați-vă parte între noi, dar nu vă ridicați împotriva Domnului, nici împotriva noastră nu vă ridicați, zidindu-vă jertfelnic afară de cel al Domnului Dumnezeului nostru.
20 Nu a păcătuit Acán, fiul lui Zérah, împotriva [regulii] nimicirii? Iar mânia a căzut peste toată adunarea lui Israél și el nu a pierit singur în păcatul său»”.
20 Oare n-a făcut singur Acan, fiul lui Zerah, nelegiuire, luând din cele date nimicirii, dar mânia a venit asupra a toată obștea fiilor lui Israel? Și oare numai el singur a murit pentru nelegiuire?"
21 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătatea tribului lui Manáse le-au răspuns căpeteniilor între miile lui Israél:
21 Atunci fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, răspunzând la acestea, au zis căpeteniilor lui Israel:
22 „Dumnezeul dumnezeilor, Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul știe! Și Israél să știe! Dacă din răzvrătire sau din infidelitate [am făcut] împotriva Domnului, Domnul să nu ne vină în ajutor în ziua aceasta!
22 "Dumnezeul dumnezeilor este Domnul și Domnul Dumnezeul dumnezeilor știe și să știe și Israel: de ne răzvrătim și ne abatem noi de la Domnul, atunci să nu ne cruțe pe noi Domnul astăzi!
23 Dacă ne-am zidit un altar ca să părăsim urmarea Domnului și să aducem pe el arderi de tot și ofrande sau ca să aducem pe el jertfe de împăcare, Domnul să ne ceară socoteală!
23 Și dacă am ridicat noi un jertfelnic, ca să ne abatem de la Domnul Dumnezeul nostru și ca să aducem pe el arderi de tot și prinos de pâine și ca să săvârșim pe el jertfe de împăcare, atunci Domnul să ne ceară socoteală de aceasta!
24 Dar noi am făcut-o de teama acestui lucru: mâine fiii voștri le vor spune fiilor noștri: «Ce aveți voi cu Domnul Dumnezeul lui Israél?
24 Dar noi am făcut aceasta de teamă ca nu cumva în viitor fiii voștri să zică fiilor noștri: "Ce aveți voi cu Domnul Dumnezeul lui Israel?
25 Domnul a pus Iordánul hotar între noi și voi, fiii lui Rubén și fiii lui Gad: voi nu aveți parte în Domnul!». Și fiii voștri îi vor face pe fiii noștri să înceteze să se teamă de Domnul.
25 Domnul a pus hotar între noi și voi, fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătatea seminției lui Manase, Iordanul; voi n-aveți deci nici o legătură cu Domnul". Și astfel fiii voștri nu vor îngădui fiilor noștri să se închine Domnului în Șilo.
26 Atunci ne-am zis: «Să ne zidim un altar, nu pentru arderi de tot, nici pentru jertfă:
26 De aceea am zis noi: Să ne facem un jertfelnic, nu pentru arderi de tot nici pentru jertfe,
27 ci ca o mărturie între noi și voi, între urmașii noștri de după noi, ca să facem slujirea Domnului înaintea lui prin arderile noastre de tot, prin jertfele noastre și prin jertfele noastre de împăcare, ca să nu spună fiii voștri mâine fiilor noștri: ‹Voi nu aveți parte în Domnul›!».
27 Ci ca să fie el între noi și voi, între urmașii noștri, mărturie că noi putem sluji Domnului cu arderile de tot ale noastre și cu jertfele noastre și cu cele de împăcare ale noastre, și pentru ca în vremurile viitoare să nu zică fiii voștri către fiii noștri: Voi nu aveți nici o legătură cu Domnul.
28 Noi am zis: «Dacă va fi ca mâine să se spună către noi și către generațiile noastre», noi vom zice: «Iată modelul altarului pe care l-au făcut părinții noștri, nu pentru ardere de tot și nici pentru jertfă, ci ca mărturie între noi și voi!».
28 Și ziceam noi: Dacă ni se va zice astfel nouă și urmașilor noștri, atunci vom răspunde: Priviți chipul jertfelnicului Domnului pe care l-au făcut părinții noștri nu pentru arderi de tot și nu pentru jertfe, ci ca să fie mărturie între noi și voi și între fiii noștri și fiii voștri.
29 Departe de noi să ne răzvrătim împotriva Domnului și să părăsim astăzi urmarea Domnului prin zidirea unui altar pentru arderi de tot, pentru ofrande și pentru jertfe, diferit de altarul Domnului Dumnezeului nostru care este înaintea sanctuarului său!”.
29 Să nu se întâmple una ca aceea ca să ne ridicăm noi împotriva Domnului și să ne abatem acum de la Domnul și să facem jertfelnic pentru arderi de tot și pentru prinos de pâine și pentru jertfe, afară de jertfelnicul Domnului Dumnezeu care se află înaintea cortului".
30 Când Pinhás, preotul, căpeteniile adunării și căpeteniile între miile lui Israél care erau cu el au auzit cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Rubén, fiii lui Gad și fiii lui Manáse, li s-a părut bine.
30 Iar preotul Finees și toate căpeteniile obștii și căpeteniile peste miile lui Israel, care erau cu dânsul, auzind cuvintele pe care le-au vorbit fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătatea seminției lui Manase, au rămas mulțumiți.
31 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, le-a spus fiilor lui Rubén, fiilor lui Gad și fiilor lui Manáse: „Astăzi am cunoscut că Domnul este în mijlocul nostru, pentru că nu ați săvârșit infidelitatea aceasta împotriva Domnului. Și i-ați salvat pe fiii lui Israél din mâna Domnului”.
31 Și a zis Finees, fiul preotului Eleazar, către fiii lui Ruben și către fiii lui Gad și către jumătatea de seminție a lui Manase: "Astăzi am aflat noi că Domnul este în mijlocul nostru și că voi n-ați făcut prin aceasta o nelegiuire; acum ați izbăvit pe fiii lui Israel din mâna Domnului".
32 Pinhás, fiul lui Eleazár, preotul, și căpeteniile s-au întors de la fiii lui Rubén și de la fiii lui Gad, din țara Galaád în țara Canaán, la fiii lui Israél, cărora le-au adus știrea.
32 Și s-a întors Finees, fiul preotului Eleazar, și căpeteniile de la fiii lui Ruben și de la fiii lui Gad și de la jumătatea de seminție a lui Manase din pământul Galaadului în țara Canaan la fiii lui Israel și le-a adus răspunsul.
33 Lucrul acesta a fost plăcut în ochii fiilor lui Israél. Fiii lui Israél l-au binecuvântat pe Dumnezeu și nu mai ziceau că merg împotriva lor la luptă ca să le prade țara în care locuiau fiii lui Rubén și fiii lui Gad.
33 Și le-a plăcut aceasta fiilor lui Israel și au binecuvântat fiii lui Israel pe Dumnezeu și au zis să nu se mai ridice împotriva lor cu război, ca să pustiiască țara în care locuiau fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase.
34 Fiii lui Rubén și fiii lui Gad au numit altarul acela „ʿēḏ”, căci [și-au zis]: „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu”.
34 Iar fiii lui Ruben și fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase au numit jertfelnicul Ed, adică mărturie, căci își ziceau: Acesta este mărturie între noi că Domnul este Dumnezeul nostru.
