Cele douăsprezece pietre
1 Când tot poporul a terminat de trecut Iordánul, Domnul i-a zis lui Iósue: 2 „Luați doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat pentru fiecare trib 3 și porunciți-le: «Luați de aici, din mijlocul Iordánului, din locul unde au stat picioarele preoților, douăsprezece pietre și aduceți-le cu voi și puneți-le în locul unde vă veți odihni noaptea!»”. 4 Iósue i-a chemat pe cei doisprezece bărbați pe care-i alesese dintre fiii lui Israél, câte unul din fiecare trib. 5 Iósue le-a zis: „Treceți înaintea arcei Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordánului, și fiecare să ia o piatră pe umăr, după numărul triburilor fiilor lui Israél, 6 pentru ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru! Mâine, când fiii voștri vă vor întreba: «Ce sunt pietrele acestea pentru voi?», 7 să le spuneți că apele Iordánului au fost despărțite înaintea arcei alianței Domnului! Când a trecut ea Iordánul, apele s-au despărțit. Pietrele acestea sunt amintire pentru fiii lui Israél în veci”. 8 Fiii lui Israél au făcut așa cum le poruncise Iósue. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordánului, cum îi spusese Domnul lui Iósue, după numărul triburilor fiilor lui Israél. Le-au adus cu ei la locul unde s-au stabilit. 9 Iósue a ridicat cele douăsprezece pietre în mijlocul Iordánului, în locul unde se opriseră picioarele preoților care duceau arca alianței. Ele au rămas acolo până în ziua de azi.
10 Preoții care duceau arca au rămas în mijlocul Iordánului până la împlinirea a tot ceea ce îi poruncise Domnul lui Iósue ca să spună poporului, potrivit cu tot ceea ce Moise îi poruncise lui Iósue. Poporul s-a grăbit și a trecut. 11 Când poporul a terminat de traversat, a trecut și arca Domnului, iar preoții au trecut în fața poporului. 12 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au trecut în formație de luptă înaintea fiilor lui Israél, după cum le spusese Moise. 13 Au trecut circa patruzeci de mii de [bărbați] pregătiți de război; au trecut înaintea Domnului pentru luptă în câmpia Ierihónului. 14 În ziua aceea Domnul l-a înălțat pe Iósue în ochii întregului Israél și s-au temut de el așa cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieții lui.
15 Domnul i-a zis lui Iósue: 16 „Poruncește-le preoților care poartă arca mărturiei să iasă din Iordán!”. 17 Și Iósue le-a poruncit preoților: „Ieșiți din Iordán!”. 18 Când au ieșit preoții care duceau arca alianței Domnului din mijlocul Iordánului, când tălpile picioarelor preoților au călcat uscatul, apele Iordánului s-au întors la locul lor și au curs ca mai înainte peste toate malurile lui.
Sosirea la Ghilgál
19 Poporul a ieșit din Iordán în ziua a zecea a lunii întâi și și-a fixat tabăra la Ghilgál, la marginea de est a Ierihónului. 20 Cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordán, Iósue le-a stabilit la Ghilgál. 21 [Iósue] le-a zis fiilor lui Israél: „Când, într-o zi, fiii voștri îi vor întreba pe părinții lor: «Ce sunt pietrele acelea?», 22 să le faceți cunoscut fiilor voștri: «Israél a trecut pe uscat Iordánul acesta». 23 Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordánului înaintea voastră până când ați trecut, așa cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru cu Marea Roșie pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut-o, 24 pentru ca toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este puternică și să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele”.
1 Când tot poporul a terminat de trecut Iordánul, Domnul i-a zis lui Iósue:
2 „Luați doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat pentru fiecare trib
3 și porunciți-le: «Luați de aici, din mijlocul Iordánului, din locul unde au stat picioarele preoților, douăsprezece pietre și aduceți-le cu voi și puneți-le în locul unde vă veți odihni noaptea!»”.
4 Iósue i-a chemat pe cei doisprezece bărbați pe care-i alesese dintre fiii lui Israél, câte unul din fiecare trib.
5 Iósue le-a zis: „Treceți înaintea arcei Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordánului, și fiecare să ia o piatră pe umăr, după numărul triburilor fiilor lui Israél,
6 pentru ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru! Mâine, când fiii voștri vă vor întreba: «Ce sunt pietrele acestea pentru voi?»,
7 să le spuneți că apele Iordánului au fost despărțite înaintea arcei alianței Domnului! Când a trecut ea Iordánul, apele s-au despărțit. Pietrele acestea sunt amintire pentru fiii lui Israél în veci”.
8 Fiii lui Israél au făcut așa cum le poruncise Iósue. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordánului, cum îi spusese Domnul lui Iósue, după numărul triburilor fiilor lui Israél. Le-au adus cu ei la locul unde s-au stabilit.
9 Iósue a ridicat cele douăsprezece pietre în mijlocul Iordánului, în locul unde se opriseră picioarele preoților care duceau arca alianței. Ele au rămas acolo până în ziua de azi.
10 Preoții care duceau arca au rămas în mijlocul Iordánului până la împlinirea a tot ceea ce îi poruncise Domnul lui Iósue ca să spună poporului, potrivit cu tot ceea ce Moise îi poruncise lui Iósue. Poporul s-a grăbit și a trecut.
11 Când poporul a terminat de traversat, a trecut și arca Domnului, iar preoții au trecut în fața poporului.
12 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au trecut în formație de luptă înaintea fiilor lui Israél, după cum le spusese Moise.
13 Au trecut circa patruzeci de mii de [bărbați] pregătiți de război; au trecut înaintea Domnului pentru luptă în câmpia Ierihónului.
14 În ziua aceea Domnul l-a înălțat pe Iósue în ochii întregului Israél și s-au temut de el așa cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieții lui.
15 Domnul i-a zis lui Iósue:
16 „Poruncește-le preoților care poartă arca mărturiei să iasă din Iordán!”.
17 Și Iósue le-a poruncit preoților: „Ieșiți din Iordán!”.
18 Când au ieșit preoții care duceau arca alianței Domnului din mijlocul Iordánului, când tălpile picioarelor preoților au călcat uscatul, apele Iordánului s-au întors la locul lor și au curs ca mai înainte peste toate malurile lui.
19 Poporul a ieșit din Iordán în ziua a zecea a lunii întâi și și-a fixat tabăra la Ghilgál, la marginea de est a Ierihónului.
20 Cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordán, Iósue le-a stabilit la Ghilgál.
21 [Iósue] le-a zis fiilor lui Israél: „Când, într-o zi, fiii voștri îi vor întreba pe părinții lor: «Ce sunt pietrele acelea?»,
22 să le faceți cunoscut fiilor voștri: «Israél a trecut pe uscat Iordánul acesta».
23 Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordánului înaintea voastră până când ați trecut, așa cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru cu Marea Roșie pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut-o,
24 pentru ca toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este puternică și să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele”.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când tot poporul a terminat de trecut Iordánul, Domnul i-a zis lui Iósue:
1 După ce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul; a grăit Domnul către Iosua și a zis:
2 „Luați doisprezece bărbați din popor, câte un bărbat pentru fiecare trib
2 "Ia din popor doisprezece bărbați, câte un om din fiecare seminție,
3 și porunciți-le: «Luați de aici, din mijlocul Iordánului, din locul unde au stat picioarele preoților, douăsprezece pietre și aduceți-le cu voi și puneți-le în locul unde vă veți odihni noaptea!»”.
3 Și le poruncește: "Luați din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre, duceți-le cu voi și le puneți în tabăra voastră, unde aveți să tăbărâți la noapte".
4 Iósue i-a chemat pe cei doisprezece bărbați pe care-i alesese dintre fiii lui Israél, câte unul din fiecare trib.
4 Și a chemat Iosua doisprezece bărbați pe care și-i alesese dintre fiii lui Israel, câte un om din fiecare seminție,
5 Iósue le-a zis: „Treceți înaintea arcei Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordánului, și fiecare să ia o piatră pe umăr, după numărul triburilor fiilor lui Israél,
5 Și le-a zis: "Mergeți înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și luați de acolo și ridicați pe umerii voștri fiecare câte o piatră, după numărul celor douăsprezece seminții ale lui Israel,
6 pentru ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru! Mâine, când fiii voștri vă vor întreba: «Ce sunt pietrele acestea pentru voi?»,
6 Ca să vă fie acestea puse pentru totdeauna ca semn în mijlocul vostru și, când vă vor întreba mâine copiii voștri și vor zice: Ce înseamnă aici pietrele acestea?
7 să le spuneți că apele Iordánului au fost despărțite înaintea arcei alianței Domnului! Când a trecut ea Iordánul, apele s-au despărțit. Pietrele acestea sunt amintire pentru fiii lui Israél în veci”.
7 Atunci veți spune fiilor voștri: Apele Iordanului s-au despărțit înaintea chivotului legământului Domnului a tot pământul, când acesta l-a trecut. Și așa pietrele acestea vor fi pentru fiii lui Israel amintire pentru vecie".
8 Fiii lui Israél au făcut așa cum le poruncise Iósue. Au luat douăsprezece pietre din mijlocul Iordánului, cum îi spusese Domnul lui Iósue, după numărul triburilor fiilor lui Israél. Le-au adus cu ei la locul unde s-au stabilit.
8 Și au făcut fiii lui Israel așa cum le-a poruncit Iosua: după ce au isprăvit fiii lui Israel de trecut Iordanul, au luat douăsprezece pietre din Iordan, precum Domnul poruncise lui Iosua, după numărul semințiilor fiilor lui Israel și le-au dus cu ei în tabără și le-au pus acolo.
9 Iósue a ridicat cele douăsprezece pietre în mijlocul Iordánului, în locul unde se opriseră picioarele preoților care duceau arca alianței. Ele au rămas acolo până în ziua de azi.
9 Iosua însă a pus alte douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preoților care duceau chivotul legământului Domnului, și sunt acolo până în ziua de astăzi.
10 Preoții care duceau arca au rămas în mijlocul Iordánului până la împlinirea a tot ceea ce îi poruncise Domnul lui Iósue ca să spună poporului, potrivit cu tot ceea ce Moise îi poruncise lui Iósue. Poporul s-a grăbit și a trecut.
10 Preoții care duceau chivotul Domnului au stat în mijlocul Iordanului până ce a isprăvit Iosua toate câte îi poruncise Domnul să spună poporului, cum poruncise Moise lui Iosua. Și poporul a grăbit să treacă Iordanul.
11 Când poporul a terminat de traversat, a trecut și arca Domnului, iar preoții au trecut în fața poporului.
11 Iar după ce a trecut tot poporul, a trecut și chivotul Domnului și preoții au mers iarăși în fruntea poporului.
12 Fiii lui Rubén, fiii lui Gad și jumătate din tribul lui Manáse au trecut în formație de luptă înaintea fiilor lui Israél, după cum le spusese Moise.
12 Atunci au trecut și fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminția lui Manase, gata de război, înaintea fiilor lui Israel, cum le poruncise Moise.
13 Au trecut circa patruzeci de mii de [bărbați] pregătiți de război; au trecut înaintea Domnului pentru luptă în câmpia Ierihónului.
13 Ca la patruzeci de mii de oameni înarmați pentru război au trecut înaintea Domnului, ca să lupte împotriva cetății Ierihonului.
14 În ziua aceea Domnul l-a înălțat pe Iósue în ochii întregului Israél și s-au temut de el așa cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieții lui.
14 În ziua aceea a preamărit Domnul pe Iosua înaintea a tot neamul lui Israel și s-au temut de dânsul cât a trăit, cum se temuseră și de Moise.
15 Domnul i-a zis lui Iósue:
15 Apoi a grăit Domnul cu Iosua și a zis:
16 „Poruncește-le preoților care poartă arca mărturiei să iasă din Iordán!”.
16 "Poruncește preoților care duc chivotul mărturiei Domnului, să iasă din Iordan".
17 Și Iósue le-a poruncit preoților: „Ieșiți din Iordán!”.
17 Și a poruncit Iosua preoților și a zis: "Ieșiți din Iordan!"
18 Când au ieșit preoții care duceau arca alianței Domnului din mijlocul Iordánului, când tălpile picioarelor preoților au călcat uscatul, apele Iordánului s-au întors la locul lor și au curs ca mai înainte peste toate malurile lui.
18 Și cum au ieșit din Iordan preoții, cei ce duceau chivotul legământului Domnului, și și-au pus picioarele pe uscat, apa Iordanului a pornit pe albia sa și a curs ca mai înainte, până peste maluri.
19 Poporul a ieșit din Iordán în ziua a zecea a lunii întâi și și-a fixat tabăra la Ghilgál, la marginea de est a Ierihónului.
19 Poporul a ieșit din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi și au tăbărât fiii lui Israel la Ghilgal, în partea de răsărit a Ierihonului.
20 Cele douăsprezece pietre pe care le luaseră din Iordán, Iósue le-a stabilit la Ghilgál.
20 Iar cele douăsprezece pietre pe care le luaseră ei din Iordan, le-a așezat Iosua în Ghilgal.
21 [Iósue] le-a zis fiilor lui Israél: „Când, într-o zi, fiii voștri îi vor întreba pe părinții lor: «Ce sunt pietrele acelea?»,
21 Și a zis fiilor lui Israel: "Când vă vor întreba fiii voștri mâine și vor zice: Ce înseamnă aceste pietre?
22 să le faceți cunoscut fiilor voștri: «Israél a trecut pe uscat Iordánul acesta».
22 Să spuneți fiilor voștri: Israel a trecut prin Iordanul acesta, ca pe uscat,
23 Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordánului înaintea voastră până când ați trecut, așa cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru cu Marea Roșie pe care a secat-o înaintea noastră până când am trecut-o,
23 Căci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului înaintea lor, până ce le-au trecut, cum făcuse Domnul Dumnezeul vostru și cu Marea Roșie, pe care a secat-o Domnul Dumnezeul nostru înaintea noastră. până ce am trecut-o,
24 pentru ca toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este puternică și să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele”.
24 Ca să cunoască toate neamurile pământului că puterea Domnului este mare și ca voi să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru, în toată vremea".
