Tratatul dintre Israél și cei din Gabaón
Coaliție împotriva lui Israél
1 Când au auzit toți regii care sunt dincoace de Iordán, pe munte, pe câmpie și pe toată coasta Mării celei Mari, până în dreptul Libánului – hetéii, amoréii, canaaneénii, ferezéii, hevéii și iebuséii – 2 s-au adunat împreună printr-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iósue și împotriva lui Israél.
Viclenia celor din Gabaón
3 Locuitorii din Gabaón au auzit ce făcuse Iósue [cetăților] Ierihón și Ái. 4 Ei au recurs la o viclenie: au mers și s-au prefăcut a fi soli; au luat saci vechi pe măgarii lor și burdufuri vechi, rupte și cârpite pentru vin, 5 iar în picioare aveau sandale vechi și cârpite; aveau haine vechi pe ei, iar toată pâinea proviziilor lor era uscată și mucegăită.
6 Au mers la Iósue în tabără, la Ghilgál, și i-au zis lui și tuturor oamenilor din Israél: „Noi venim dintr-o țară îndepărtată; acum încheiați o alianță cu noi!”. 7 Oamenii lui Israél au răspuns hevéilor: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem alianță cu voi?”. 8 Ei i-au zis lui Iósue: „Noi suntem slujitorii tăi”. Iósue le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?”. 9 Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi vin dintr-o țară foarte îndepărtată datorită numelui Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit tot ceea ce a făcut în Egipt 10 și ce le-a făcut celor doi regi ai amoréilor dincolo de Iordán, lui Sihón, regele din Heșbón, și lui Og, regele din Basán, care era la Aștarót. 11 Bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: «Luați cu voi provizii pentru drum, mergeți înaintea lor și spuneți-le: ‹Noi suntem sclavii voștri; acum faceți alianță cu noi›!». 12 Această pâine a noastră era caldă când am luat-o ca provizii de acasă în ziua când am plecat să venim la voi; acum este uscată și fărâmițată. 13 Aceste burdufuri pentru vin, când le-am umplut, erau noi; iată-le, s-au rupt; hainele și sandalele noastre s-au uzat din cauza lungimii prea mari a drumului”. 14 Bărbații [lui Israél] au luat din proviziile lor fără să-l întrebe pe Domnul. 15 Iósue a făcut pace cu ei și a încheiat o alianță cu ei ca să-i lase în viață, iar căpeteniile comunității au făcut jurământ cu ei.
16 După trei zile de la încheierea alianței cu ei, [israelíții] au aflat că sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor. 17 Fiii lui Israél au plecat și au ajuns în cetățile lor a treia zi. Cetățile lor erau: Gabaón, Chefíra, Béerót și Chiriát-Iearím. 18 Însă nu i-au bătut, întrucât căpeteniile adunării făcuseră jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél. Toată adunarea a murmurat împotriva căpeteniilor.
Statutul celor din Gabaón
19 Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Am făcut jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél și acum nu putem să ne atingem de ei. 20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa în viață ca să nu vină peste noi mânia din cauza jurământului pe care l-am făcut cu ei!”. 21 Căpeteniile le-au spus: „Să rămână în viață!”. Ei au fost tăietori de lemne și cărători de apă pentru toată adunarea, după cum le spuseseră căpeteniile. 22 Iósue i-a chemat și le-a zis: „Pentru ce ne-ați înșelat, zicând: «Suntem de foarte departe de voi», pe când voi locuiți în mijlocul nostru? 23 Acum sunteți blestemați. Nu veți înceta să fiți sclavi, tăietori de lemne și aducători de apă pentru casa Dumnezeului meu”. 24 Ei i-au răspuns lui Iósue: „Sclavii tăi au auzit ceea ce i-a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slujitorul său, că vă va da toată țara și că îi va nimici pe locuitorii țării înaintea voastră. Ne-am temut foarte mult de voi și de aceea am făcut lucrul acesta. 25 Acum iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce este bine și ce este drept în ochii tăi!”. 26 Iósue le-a făcut astfel: i-a salvat din mâna fiilor lui Israél și [aceștia] nu i-au omorât. 27 Din ziua aceea, Iósue i-a pus ca tăietori de lemne și aducători de apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului până în ziua de azi, în locul pe care avea să-l aleagă.
1 Când au auzit toți regii care sunt dincoace de Iordán, pe munte, pe câmpie și pe toată coasta Mării celei Mari, până în dreptul Libánului – hetéii, amoréii, canaaneénii, ferezéii, hevéii și iebuséii –
2 s-au adunat împreună printr-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iósue și împotriva lui Israél.
3 Locuitorii din Gabaón au auzit ce făcuse Iósue [cetăților] Ierihón și Ái.
4 Ei au recurs la o viclenie: au mers și s-au prefăcut a fi soli; au luat saci vechi pe măgarii lor și burdufuri vechi, rupte și cârpite pentru vin,
5 iar în picioare aveau sandale vechi și cârpite; aveau haine vechi pe ei, iar toată pâinea proviziilor lor era uscată și mucegăită.
6 Au mers la Iósue în tabără, la Ghilgál, și i-au zis lui și tuturor oamenilor din Israél: „Noi venim dintr-o țară îndepărtată; acum încheiați o alianță cu noi!”.
7 Oamenii lui Israél au răspuns hevéilor: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem alianță cu voi?”.
8 Ei i-au zis lui Iósue: „Noi suntem slujitorii tăi”. Iósue le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?”.
9 Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi vin dintr-o țară foarte îndepărtată datorită numelui Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit tot ceea ce a făcut în Egipt
10 și ce le-a făcut celor doi regi ai amoréilor dincolo de Iordán, lui Sihón, regele din Heșbón, și lui Og, regele din Basán, care era la Aștarót.
11 Bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: «Luați cu voi provizii pentru drum, mergeți înaintea lor și spuneți-le: ‹Noi suntem sclavii voștri; acum faceți alianță cu noi›!».
12 Această pâine a noastră era caldă când am luat-o ca provizii de acasă în ziua când am plecat să venim la voi; acum este uscată și fărâmițată.
13 Aceste burdufuri pentru vin, când le-am umplut, erau noi; iată-le, s-au rupt; hainele și sandalele noastre s-au uzat din cauza lungimii prea mari a drumului”.
14 Bărbații [lui Israél] au luat din proviziile lor fără să-l întrebe pe Domnul.
15 Iósue a făcut pace cu ei și a încheiat o alianță cu ei ca să-i lase în viață, iar căpeteniile comunității au făcut jurământ cu ei.
16 După trei zile de la încheierea alianței cu ei, [israelíții] au aflat că sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor.
17 Fiii lui Israél au plecat și au ajuns în cetățile lor a treia zi. Cetățile lor erau: Gabaón, Chefíra, Béerót și Chiriát-Iearím.
18 Însă nu i-au bătut, întrucât căpeteniile adunării făcuseră jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél. Toată adunarea a murmurat împotriva căpeteniilor.
19 Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Am făcut jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél și acum nu putem să ne atingem de ei.
20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa în viață ca să nu vină peste noi mânia din cauza jurământului pe care l-am făcut cu ei!”.
21 Căpeteniile le-au spus: „Să rămână în viață!”. Ei au fost tăietori de lemne și cărători de apă pentru toată adunarea, după cum le spuseseră căpeteniile.
22 Iósue i-a chemat și le-a zis: „Pentru ce ne-ați înșelat, zicând: «Suntem de foarte departe de voi», pe când voi locuiți în mijlocul nostru?
23 Acum sunteți blestemați. Nu veți înceta să fiți sclavi, tăietori de lemne și aducători de apă pentru casa Dumnezeului meu”.
24 Ei i-au răspuns lui Iósue: „Sclavii tăi au auzit ceea ce i-a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slujitorul său, că vă va da toată țara și că îi va nimici pe locuitorii țării înaintea voastră. Ne-am temut foarte mult de voi și de aceea am făcut lucrul acesta.
25 Acum iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce este bine și ce este drept în ochii tăi!”.
26 Iósue le-a făcut astfel: i-a salvat din mâna fiilor lui Israél și [aceștia] nu i-au omorât.
27 Din ziua aceea, Iósue i-a pus ca tăietori de lemne și aducători de apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului până în ziua de azi, în locul pe care avea să-l aleagă.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când au auzit toți regii care sunt dincoace de Iordán, pe munte, pe câmpie și pe toată coasta Mării celei Mari, până în dreptul Libánului – hetéii, amoréii, canaaneénii, ferezéii, hevéii și iebuséii –
1 Auzind acestea toți regii Amoreilor, cei de peste Iordan, cei din munte și de la șes, cei de pe tot malul mării celei mari și cei din apropierea Libanului: Heteii, Amoreii, Ghergheseii, Canaaneii, Ferezeii, Heveii și Iebuseii,
2 s-au adunat împreună printr-o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iósue și împotriva lui Israél.
2 S-au adunat împreună ca să se lupte toți cu Iosua și cu Israel.
3 Locuitorii din Gabaón au auzit ce făcuse Iósue [cetăților] Ierihón și Ái.
3 Iar locuitorii Ghibeonului, auzind a făcut Iosua cu Ierihonul și cu Ai,
4 Ei au recurs la o viclenie: au mers și s-au prefăcut a fi soli; au luat saci vechi pe măgarii lor și burdufuri vechi, rupte și cârpite pentru vin,
4 Au pus la cale un vicleșug, căci s-au dus și au strâns merinde de drum și au pus pe asinii lor saci vechi cu pâine și vin în burdufuri vechi, rupte și cârpite
5 iar în picioare aveau sandale vechi și cârpite; aveau haine vechi pe ei, iar toată pâinea proviziilor lor era uscată și mucegăită.
5 Și în picioarele lor încălțăminte și sandale vechi și peticite, iar pe ei haine rele; pâinea lor de drum era uscată, mucedă și sfărâmată.
6 Au mers la Iósue în tabără, la Ghilgál, și i-au zis lui și tuturor oamenilor din Israél: „Noi venim dintr-o țară îndepărtată; acum încheiați o alianță cu noi!”.
6 Așa au venit ei la Iosua în tabăra Israeliților de la Ghilgal și au zis către el și către toți Israeliții: "Noi am venit dintr-o țară foarte depărtată; încheiați dar legământ cu noi".
7 Oamenii lui Israél au răspuns hevéilor: „Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem alianță cu voi?”.
7 Fiii lui Israel însă au zis către Hevei: "Poate că locuiți aproape de noi? Cum să încheiem legământ cu voi?"
8 Ei i-au zis lui Iósue: „Noi suntem slujitorii tăi”. Iósue le-a zis: „Cine sunteți voi și de unde veniți?”.
8 Iar ei au zis către Iosua: "Noi suntem robii tăi". Iosua le-a zis: "Cine sunteți voi și de unde ați venit?"
9 Ei i-au răspuns: „Slujitorii tăi vin dintr-o țară foarte îndepărtată datorită numelui Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit tot ceea ce a făcut în Egipt
9 Și ei au răspuns: "Robii tăi au venit dintr-o țară foarte depărtată, în numele Domnului Dumnezeului tău, că am auzit de numele Lui și de câte a făcut El în Egipt
10 și ce le-a făcut celor doi regi ai amoréilor dincolo de Iordán, lui Sihón, regele din Heșbón, și lui Og, regele din Basán, care era la Aștarót.
10 Și de câte a făcut El celor doi regi ai Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, lui Sihon, regele Heșbonului și lui Og, regele Vasanului, care locuia în Aștarot și Edrea.
11 Bătrânii noștri și toți locuitorii din țara noastră ne-au zis: «Luați cu voi provizii pentru drum, mergeți înaintea lor și spuneți-le: ‹Noi suntem sclavii voștri; acum faceți alianță cu noi›!».
11 Și auzind acestea, bătrânii noștri și toți locuitorii țării noastre ne-au grăit și au zis: Luați-vă merinde de drum și duceți-vă în întâmpinarea lor și le spuneți: Noi suntem robii voștri. încheiați dar legământ cu noi!
12 Această pâine a noastră era caldă când am luat-o ca provizii de acasă în ziua când am plecat să venim la voi; acum este uscată și fărâmițată.
12 Pâinile acestea erau calde în ziua când am plecat să venim la voi, iar acum iată s-au uscat și s-au mucezit.
13 Aceste burdufuri pentru vin, când le-am umplut, erau noi; iată-le, s-au rupt; hainele și sandalele noastre s-au uzat din cauza lungimii prea mari a drumului”.
13 Aceste burdufuri de vin, pe care le-am umplut noi, iată-le s-au învechit; și îmbrăcămintea noastră și încălțămintea noastră s-au tocit de drumul cel foarte lung".
14 Bărbații [lui Israél] au luat din proviziile lor fără să-l întrebe pe Domnul.
14 Căpeteniile Israeliților au luat din merindele lor, dar n-au întrebat pe Domnul.
15 Iósue a făcut pace cu ei și a încheiat o alianță cu ei ca să-i lase în viață, iar căpeteniile comunității au făcut jurământ cu ei.
15 Și a făcut Iosua pace cu ei și a încheiat cu ei legământ, ca să nu fie uciși, iar căpeteniile obștii s-au legat față de ei cu jurământ.
16 După trei zile de la încheierea alianței cu ei, [israelíții] au aflat că sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor.
16 La trei zile însă, după ce au încheiat legământ cu dânșii, au auzit că sunt aproape de ei și că trăiesc în ținuturile cuvenite lor,
17 Fiii lui Israél au plecat și au ajuns în cetățile lor a treia zi. Cetățile lor erau: Gabaón, Chefíra, Béerót și Chiriát-Iearím.
17 Căci fiii lui Israel, plecând la drum, a treia zi au ajuns la cetățile lor; iar cetățile lor erau Ghibeonul, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim.
18 Însă nu i-au bătut, întrucât căpeteniile adunării făcuseră jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél. Toată adunarea a murmurat împotriva căpeteniilor.
18 Iar Iosua și fiii lui Israel nu i-au ucis, pentru că toate căpeteniile obștii li se juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel. De aceea toată obștea lui Israel a început a cârti împotriva căpeteniilor.
19 Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Am făcut jurământ cu ei pe Domnul Dumnezeul lui Israél și acum nu putem să ne atingem de ei.
19 și toate căpeteniile au zis către întreaga obște: "Noi ne-am jurat lor pe Domnul Dumnezeul lui Israel și de aceea nu ne putem atinge de ei.
20 Iată ce le vom face: îi vom lăsa în viață ca să nu vină peste noi mânia din cauza jurământului pe care l-am făcut cu ei!”.
20 Dar iată ce le vom face: să-i robim și să-i păstrăm în viață, ca să nu ne ajungă. mânia pentru jurământul cu care ne-am jurat lor".
21 Căpeteniile le-au spus: „Să rămână în viață!”. Ei au fost tăietori de lemne și cărători de apă pentru toată adunarea, după cum le spuseseră căpeteniile.
21 Și le-au mai zis căpeteniile: "Lăsați-i să trăiască, dar să taie lemne și să care apă la toată obștea". Și toată obștea a făcut cum au zis căpeteniile.
22 Iósue i-a chemat și le-a zis: „Pentru ce ne-ați înșelat, zicând: «Suntem de foarte departe de voi», pe când voi locuiți în mijlocul nostru?
22 Și i-a chemat Iosua și le-a zis: "Pentru ce m-ați amăgit, spunând: Suntem tare departe de tine; voi însă sunteți dintre cei ce locuiesc în ținuturile cuvenite nouă.
23 Acum sunteți blestemați. Nu veți înceta să fiți sclavi, tăietori de lemne și aducători de apă pentru casa Dumnezeului meu”.
23 De aceea blestemați să fiți! Să nu încetați de a fi în robie, ca tăietori de lemne și cărători de apă pentru casa Dumnezeului meu".
24 Ei i-au răspuns lui Iósue: „Sclavii tăi au auzit ceea ce i-a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slujitorul său, că vă va da toată țara și că îi va nimici pe locuitorii țării înaintea voastră. Ne-am temut foarte mult de voi și de aceea am făcut lucrul acesta.
24 Iar ei au răspuns lui Iosua și au zis: "Ni s-a vestit nouă câte a poruncit Domnul Dumnezeul tău lui Moise, slugii Sale, ca să vă dea toată țara aceasta, iar pe noi și pe toți locuitorii pământului acestuia să ne piardă de la fața voastră; și, înfricoșându-ne foarte tare de voi pentru viața noastră, am făcut fapta aceasta.
25 Acum iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce este bine și ce este drept în ochii tăi!”.
25 Și acum iată suntem sub mâna voastră; faceți cu noi cum veți socoti și cum vi se pare mai drept".
26 Iósue le-a făcut astfel: i-a salvat din mâna fiilor lui Israél și [aceștia] nu i-au omorât.
26 Și a făcut cu ei așa: i-a izbăvit Iosua în ziua aceea din mâinile fiilor lui Israel și nu i-a ucis.
27 Din ziua aceea, Iósue i-a pus ca tăietori de lemne și aducători de apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului până în ziua de azi, în locul pe care avea să-l aleagă.
27 Dar din ziua aceea i-a pus Iosua tăietori de lemne și cărători de apă pentru obște și pentru jertfelnicul Domnului. De aceea locuitorii Ghibeonului s-au făcut tăietori de lemne și cărători de apă pentru jertfelnicul lui Dumnezeu până în ziua de astăzi, la locul pe care avea să-l aleagă Domnul.
