Cucerirea cetății Ái
Porunca dată lui Iósue
1 Domnul i-a zis lui Iósue: „Nu te teme și nu te înspăimânta! Ia-i cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, mergi la Ái! Iată, îl dau în mâinile tale pe regele din Ái și poporul lui, cetatea lui și ținutul lui! 2 Să faci [cetății] Ái și regelui ei cum ai făcut Ierihónului și regelui lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și animalele! Pune pe cineva care să supravegheze cetatea din spatele ei!”.
Manevra lui Iósue
3 Iósue s-a sculat cu toți oamenii de război ca să meargă la Ái. A ales treizeci de mii de bărbați viteji și puternici pe care i-a trimis noaptea 4 și le-a poruncit: „Aveți grijă să supravegheați cetatea din spatele cetății; nu vă îndepărtați prea mult de cetate și fiți pregătiți cu toții! 5 Eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Când ei vor ieși în întâmpinarea noastră, ca prima dată, noi vom fugi dinaintea lor. 6 Ei vor ieși după noi, iar noi îi vom atrage departe de cetate. Ei vor spune: «Ei fug dinaintea noastră ca și prima dată»; iar noi vom fugi dinaintea lor. 7 Voi să ieșiți atunci din locul unde supravegheați și să luați în stăpânire cetatea! Domnul Dumnezeul vostru o dă în mâna voastră. 8 Când veți pune mâna pe cetate, să dați foc cetății! Să faceți după cuvântul Domnului! Aveți grijă de ce v-am poruncit!”.
9 Iósue i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de supraveghere; s-au așezat între Bétel și Ái, la vest de Ái. Iósue a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului. 10 Iósue s-a sculat dis-de-dimineață, a inspectat poporul și au mers el și bătrânii lui Israél înaintea poporului, spre Ái. 11 Toți oamenii de luptă care erau cu el au mers, s-au apropiat și au venit în fața cetății. Și-au fixat tabăra la nord de Ái; o vale era între ei și Ái. 12 [Iósue] a luat circa cinci mii de oameni și i-a pus supraveghetori între Bétel și Ái, la vest de cetate. 13 Poporul a așezat tabăra la nord de cetate și supraveghetorii la vest de cetate. Iósue s-a dus în noaptea aceea în mijlocul văii.
Bătălia de la Ái
14 Când a văzut regele din Ái [aceasta], oamenii din Ái s-au grăbit, s-au sculat și au ieșit înaintea lui Israél la luptă, el și tot poporul său la locul fixat, în față cu Arabáh. Dar el nu știa că i se întinsese o cursă din spatele cetății. 15 Iósue și tot Israélul s-au prefăcut că sunt bătuți și au fugit pe drumul spre pustiu. 16 Au adunat tot poporul din cetate ca să-i urmărească. L-au urmărit pe Iósue și au fost atrași departe de cetate. 17 Nu a rămas niciun om în Ái și în Bétel care să nu fi ieșit după Israél. Au lăsat cetatea deschisă și l-au urmărit pe Israél.
18 Domnul i-a zis lui Iósue: „Întinde sulița pe care o ai în mână spre Ái, căci o voi da în mâna ta!”. Și Iósue a întins sulița pe care o avea în mână spre cetate. 19 Cei care supravegheau s-au ridicat de la locul lor și au alergat când el și-a întins mâna, au intrat în cetate și au cucerit-o. Și s-au grăbit să dea foc cetății.
20 Oamenii din Ái s-au întors și, iată, fum se ridica din cetate până la ceruri. Nu știau încotro s-o apuce. Poporul [lui Israél] care fugea spre pustiu s-a întors împotriva urmăritorilor. 21 Iósue și tot Israélul au văzut că supraveghetorii cuceriseră cetatea și fum urca din cetate; s-au întors și i-au lovit pe oamenii din Ái. 22 Ceilalți au ieșit din cetate împotriva lor, așa că [oamenii din Ái] erau în mijlocul lui Israél: unii într-o parte și alții în cealaltă. I-au lovit până când nu a mai rămas niciun supraviețuitor sau fugar. 23 Pe regele din Ái l-au prins și l-au adus viu la Iósue. 24 Când Israélul a terminat de ucis toți locuitorii din Ái în câmpie, în pustiul în care-l urmăriseră și toți au căzut prin ascuțișul sabiei până au fost nimiciți, tot Israélul s-a întors la Ái și l-au trecut prin ascuțișul sabiei. 25 Toți cei care au căzut în ziua aceea, bărbați și femei, au fost douăsprezece mii, toți oameni din Ái.
Exterminarea
26 Iósue nu și-a tras mâna cu care întinsese sulița până când [nu] au fost dați nimicirii toți locuitorii din Ái. 27 Doar animalele și prada cetății le-a ținut Israél pentru sine, după cuvântul Domnului pe care-l poruncise lui Iósue.
28 Iósue a ars [cetatea] Ái și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi. 29 Pe regele din Ái l-a spânzurat de un copac până spre seară. La apusul soarelui, Iósue a poruncit să coboare cadavrul său de pe copac și să-l arunce lângă poarta cetății. Și au ridicat peste el un morman mare de pietre [care a rămas] până în ziua de azi.
Sacrificiul și lectura legii pe muntele Ébal
Altarul de piatră
30 Atunci Iósue a zidit un altar pentru Domnul Dumnezeul lui Israél pe muntele Ébal, 31 așa cum le poruncise Moise, slujitorul Domnului, fiilor lui Israél, și cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar din pietre întregi care nu fuseseră atinse de lamă de fier. Au adus pe el arderi de tot Domnului și jertfe de împăcare.
Lectura legii
32 Acolo, [Iósue] a scris pe pietre o copie a legii lui Moise; a scris-o înaintea fiilor lui Israél. 33 Tot Israélul, bătrânii, scribii și judecătorii lui stăteau de o parte și de alta a arcei, înaintea preoților levíți care duceau arca alianței Domnului – atât străinul, cât și băștinașul – jumătate dintre ei în dreptul muntelui Garizím și jumătate în dreptul muntelui Ébal, după cum poruncise Moise, slujitorul Domnului, ca să binecuvânteze poporul lui Israél, la început. 34 După acestea, [Iósue] a citit toate cuvintele legii, binecuvântarea și blestemul, după cum este scris în Cartea Legii. 35 Nu a rămas niciun cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care Iósue să nu-l fi citit în fața întregii adunări a lui Israél, în fața femeilor, copiilor și străinilor care mergeau în mijlocul lor.
1 Domnul i-a zis lui Iósue: „Nu te teme și nu te înspăimânta! Ia-i cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, mergi la Ái! Iată, îl dau în mâinile tale pe regele din Ái și poporul lui, cetatea lui și ținutul lui!
2 Să faci [cetății] Ái și regelui ei cum ai făcut Ierihónului și regelui lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și animalele! Pune pe cineva care să supravegheze cetatea din spatele ei!”.
3 Iósue s-a sculat cu toți oamenii de război ca să meargă la Ái. A ales treizeci de mii de bărbați viteji și puternici pe care i-a trimis noaptea
4 și le-a poruncit: „Aveți grijă să supravegheați cetatea din spatele cetății; nu vă îndepărtați prea mult de cetate și fiți pregătiți cu toții!
5 Eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Când ei vor ieși în întâmpinarea noastră, ca prima dată, noi vom fugi dinaintea lor.
6 Ei vor ieși după noi, iar noi îi vom atrage departe de cetate. Ei vor spune: «Ei fug dinaintea noastră ca și prima dată»; iar noi vom fugi dinaintea lor.
7 Voi să ieșiți atunci din locul unde supravegheați și să luați în stăpânire cetatea! Domnul Dumnezeul vostru o dă în mâna voastră.
8 Când veți pune mâna pe cetate, să dați foc cetății! Să faceți după cuvântul Domnului! Aveți grijă de ce v-am poruncit!”.
9 Iósue i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de supraveghere; s-au așezat între Bétel și Ái, la vest de Ái. Iósue a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
10 Iósue s-a sculat dis-de-dimineață, a inspectat poporul și au mers el și bătrânii lui Israél înaintea poporului, spre Ái.
11 Toți oamenii de luptă care erau cu el au mers, s-au apropiat și au venit în fața cetății. Și-au fixat tabăra la nord de Ái; o vale era între ei și Ái.
12 [Iósue] a luat circa cinci mii de oameni și i-a pus supraveghetori între Bétel și Ái, la vest de cetate.
13 Poporul a așezat tabăra la nord de cetate și supraveghetorii la vest de cetate. Iósue s-a dus în noaptea aceea în mijlocul văii.
14 Când a văzut regele din Ái [aceasta], oamenii din Ái s-au grăbit, s-au sculat și au ieșit înaintea lui Israél la luptă, el și tot poporul său la locul fixat, în față cu Arabáh. Dar el nu știa că i se întinsese o cursă din spatele cetății.
15 Iósue și tot Israélul s-au prefăcut că sunt bătuți și au fugit pe drumul spre pustiu.
16 Au adunat tot poporul din cetate ca să-i urmărească. L-au urmărit pe Iósue și au fost atrași departe de cetate.
17 Nu a rămas niciun om în Ái și în Bétel care să nu fi ieșit după Israél. Au lăsat cetatea deschisă și l-au urmărit pe Israél.
18 Domnul i-a zis lui Iósue: „Întinde sulița pe care o ai în mână spre Ái, căci o voi da în mâna ta!”. Și Iósue a întins sulița pe care o avea în mână spre cetate.
19 Cei care supravegheau s-au ridicat de la locul lor și au alergat când el și-a întins mâna, au intrat în cetate și au cucerit-o. Și s-au grăbit să dea foc cetății.
20 Oamenii din Ái s-au întors și, iată, fum se ridica din cetate până la ceruri. Nu știau încotro s-o apuce. Poporul [lui Israél] care fugea spre pustiu s-a întors împotriva urmăritorilor.
21 Iósue și tot Israélul au văzut că supraveghetorii cuceriseră cetatea și fum urca din cetate; s-au întors și i-au lovit pe oamenii din Ái.
22 Ceilalți au ieșit din cetate împotriva lor, așa că [oamenii din Ái] erau în mijlocul lui Israél: unii într-o parte și alții în cealaltă. I-au lovit până când nu a mai rămas niciun supraviețuitor sau fugar.
23 Pe regele din Ái l-au prins și l-au adus viu la Iósue.
24 Când Israélul a terminat de ucis toți locuitorii din Ái în câmpie, în pustiul în care-l urmăriseră și toți au căzut prin ascuțișul sabiei până au fost nimiciți, tot Israélul s-a întors la Ái și l-au trecut prin ascuțișul sabiei.
25 Toți cei care au căzut în ziua aceea, bărbați și femei, au fost douăsprezece mii, toți oameni din Ái.
26 Iósue nu și-a tras mâna cu care întinsese sulița până când [nu] au fost dați nimicirii toți locuitorii din Ái.
27 Doar animalele și prada cetății le-a ținut Israél pentru sine, după cuvântul Domnului pe care-l poruncise lui Iósue.
28 Iósue a ars [cetatea] Ái și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.
29 Pe regele din Ái l-a spânzurat de un copac până spre seară. La apusul soarelui, Iósue a poruncit să coboare cadavrul său de pe copac și să-l arunce lângă poarta cetății. Și au ridicat peste el un morman mare de pietre [care a rămas] până în ziua de azi.
30 Atunci Iósue a zidit un altar pentru Domnul Dumnezeul lui Israél pe muntele Ébal,
31 așa cum le poruncise Moise, slujitorul Domnului, fiilor lui Israél, și cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar din pietre întregi care nu fuseseră atinse de lamă de fier. Au adus pe el arderi de tot Domnului și jertfe de împăcare.
32 Acolo, [Iósue] a scris pe pietre o copie a legii lui Moise; a scris-o înaintea fiilor lui Israél.
33 Tot Israélul, bătrânii, scribii și judecătorii lui stăteau de o parte și de alta a arcei, înaintea preoților levíți care duceau arca alianței Domnului – atât străinul, cât și băștinașul – jumătate dintre ei în dreptul muntelui Garizím și jumătate în dreptul muntelui Ébal, după cum poruncise Moise, slujitorul Domnului, ca să binecuvânteze poporul lui Israél, la început.
34 După acestea, [Iósue] a citit toate cuvintele legii, binecuvântarea și blestemul, după cum este scris în Cartea Legii.
35 Nu a rămas niciun cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care Iósue să nu-l fi citit în fața întregii adunări a lui Israél, în fața femeilor, copiilor și străinilor care mergeau în mijlocul lor.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Domnul i-a zis lui Iósue: „Nu te teme și nu te înspăimânta! Ia-i cu tine pe toți oamenii de război, scoală-te, mergi la Ái! Iată, îl dau în mâinile tale pe regele din Ái și poporul lui, cetatea lui și ținutul lui!
1 Atunci a zis Domnul către Iosua: "Nu te teme, nici nu te înspăimânta! Ia cu tine toți bărbații buni de luptă și, sculându-te, du-te la Ai. Iată Eu voi da în mâinile tale pe regele din Ai și pe poporul lui, cetatea și ținutul lui.
2 Să faci [cetății] Ái și regelui ei cum ai făcut Ierihónului și regelui lui: să păstrați pentru voi numai prada de război și animalele! Pune pe cineva care să supravegheze cetatea din spatele ei!”.
2 Și să faci cu Ai și cu regele său tot ceea ce ai făcut cu Ierihonul și cu regele lui. Numai prada lui și dobitoacele lui împărțiți-le între voi. Pune oameni la pândă înapoia cetății".
3 Iósue s-a sculat cu toți oamenii de război ca să meargă la Ái. A ales treizeci de mii de bărbați viteji și puternici pe care i-a trimis noaptea
3 Și s-a sculat Iosua cu tot poporul bun de război, ca să meargă asupra cetății Ai. Și a ales Iosua treizeci de mii de oameni viteji și i-a trimis noaptea.
4 și le-a poruncit: „Aveți grijă să supravegheați cetatea din spatele cetății; nu vă îndepărtați prea mult de cetate și fiți pregătiți cu toții!
4 Acestora le-a poruncit și le-a zis: "Luați seama să pândiți înapoia cetății, să nu vă depărtați tare de cetate și să fiți cu toții gata.
5 Eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Când ei vor ieși în întâmpinarea noastră, ca prima dată, noi vom fugi dinaintea lor.
5 Iar eu și toți cei cu mine vom înainta spre cetate. Și când locuitorii din Ai ne vor ieși înainte, ca prima dată, noi vom fugi de dânșii.
6 Ei vor ieși după noi, iar noi îi vom atrage departe de cetate. Ei vor spune: «Ei fug dinaintea noastră ca și prima dată»; iar noi vom fugi dinaintea lor.
6 Și când vor alerga după noi și-i vom depărta de cetate, vor zice: "Iată fug de noi, ca prima dată".
7 Voi să ieșiți atunci din locul unde supravegheați și să luați în stăpânire cetatea! Domnul Dumnezeul vostru o dă în mâna voastră.
7 Și când vom fugi noi de ei și ei după noi, atunci voi să ieșiți din ascunzătoare și să cuprindeți cetatea, că Domnul Dumnezeu o va da în mâinile voastre.
8 Când veți pune mâna pe cetate, să dați foc cetății! Să faceți după cuvântul Domnului! Aveți grijă de ce v-am poruncit!”.
8 Iar după ce veți prăda cetatea, să-i dați foc; după cuvântul Domnului să faceți. Iată eu vă poruncesc!"
9 Iósue i-a trimis, iar ei s-au dus la locul de supraveghere; s-au așezat între Bétel și Ái, la vest de Ái. Iósue a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
9 Așa i-a trimis Iosua și ei s-au dus și au stat la pândă între Betel și Ai, spre apus de cetatea Ai. Iar Iosua a rămas în noaptea aceea în mijlocul poporului.
10 Iósue s-a sculat dis-de-dimineață, a inspectat poporul și au mers el și bătrânii lui Israél înaintea poporului, spre Ái.
10 Și, sculându-se dis-de-dimineață, Iosua a cercetat poporul și s-a dus el și bătrânii lui Israel în fruntea poporului spre Ai.
11 Toți oamenii de luptă care erau cu el au mers, s-au apropiat și au venit în fața cetății. Și-au fixat tabăra la nord de Ái; o vale era între ei și Ái.
11 Și tot poporul bun de luptă, care era cu el, a mers, a înaintat și s-a apropiat de cetate pe partea de răsărit, iar pânda era în partea de apus a cetății. Și a așezat tabăra spre miazănoapte de Ai; iar între el și Ai era o vale.
12 [Iósue] a luat circa cinci mii de oameni și i-a pus supraveghetori între Bétel și Ái, la vest de cetate.
12 El luase ca la treizeci de mii de oameni și-i pusese la pândă între Betel și Ai, în partea de apus a cetății.
13 Poporul a așezat tabăra la nord de cetate și supraveghetorii la vest de cetate. Iósue s-a dus în noaptea aceea în mijlocul văii.
13 Iar poporul l-a așezat tot într-o tabără, care se întindea în partea de miazănoapte a cetății, așa încât coada taberei ajungea spre partea de apus a cetății. Și a venit Iosua în noaptea aceea în mijlocul văii.
14 Când a văzut regele din Ái [aceasta], oamenii din Ái s-au grăbit, s-au sculat și au ieșit înaintea lui Israél la luptă, el și tot poporul său la locul fixat, în față cu Arabáh. Dar el nu știa că i se întinsese o cursă din spatele cetății.
14 Și când a văzut aceasta, regele din Ai s-a sculat îndată dis-de-dimineață, a ieșit înaintea lui Israel la luptă, el și tot poporul lui, la un loc hotărât, în șes, și nu știa el că e o pândă asupra lui în spatele cetății.
15 Iósue și tot Israélul s-au prefăcut că sunt bătuți și au fugit pe drumul spre pustiu.
15 Iar Iosua, ca și cum ar fi fost învins, a fugit cu tot poporul pe calea dinspre pustiu.
16 Au adunat tot poporul din cetate ca să-i urmărească. L-au urmărit pe Iósue și au fost atrași departe de cetate.
16 Iar aceia au strigat tot poporul care era în cetate, ca să-i urmărească și, urmărind ei pe fiii lui Israel, s-au depărtat de cetate.
17 Nu a rămas niciun om în Ái și în Bétel care să nu fi ieșit după Israél. Au lăsat cetatea deschisă și l-au urmărit pe Israél.
17 Și n-a rămas în Ai și în Betel nici unul care să nu fi ieșit după Israel. Și urmărind ei pe Israel, și-au lăsat cetatea lor deschisă.
18 Domnul i-a zis lui Iósue: „Întinde sulița pe care o ai în mână spre Ái, căci o voi da în mâna ta!”. Și Iósue a întins sulița pe care o avea în mână spre cetate.
18 Atunci Domnul a zis către Iosua: "Întinde mâna ta cu sulița asupra cetății Ai, căci o voi da în mâinile tale și cei de la pândă vor ieși numaidecât de la locul lor!" Și și-a întins Iosua mâna cu sulița spre cetate.
19 Cei care supravegheau s-au ridicat de la locul lor și au alergat când el și-a întins mâna, au intrat în cetate și au cucerit-o. Și s-au grăbit să dea foc cetății.
19 Și atunci cei ce ședeau la pândă sculându-se numaidecât de la locul lor, când și-a întins el mâna, au alergat în cetate, au luat-o și i-au dat repede foc.
20 Oamenii din Ái s-au întors și, iată, fum se ridica din cetate până la ceruri. Nu știau încotro s-o apuce. Poporul [lui Israél] care fugea spre pustiu s-a întors împotriva urmăritorilor.
20 Atunci, uitându-se locuitorii cetății Ai înapoi și văzând fum ridicându-se din cetatea lor spre cer, nu mai aveau încotro fugi, căci poporul care fugea spre pustiu se întorsese împotriva celor ce-i urmăreau;
21 Iósue și tot Israélul au văzut că supraveghetorii cuceriseră cetatea și fum urca din cetate; s-au întors și i-au lovit pe oamenii din Ái.
21 Și Iosua și tot Israelul, văzând că cei ce șezuseră în ascunzătoare luaseră cetatea și că din cetate se urca fum spre cer, s-au întors înapoi și au început să ucidă pe locuitorii din Ai.
22 Ceilalți au ieșit din cetate împotriva lor, așa că [oamenii din Ái] erau în mijlocul lui Israél: unii într-o parte și alții în cealaltă. I-au lovit până când nu a mai rămas niciun supraviețuitor sau fugar.
22 Iar cei din cetate au ieșit în întâmpinarea lor, așa că Aiții se aflau în mijlocul taberei Israeliților, dintre în care unii veneau dintr-o parte, iar alții din altă parte.
23 Pe regele din Ái l-au prins și l-au adus viu la Iósue.
23 Și i-au ucis așa, încât n-a scăpat cu viață nici unul din ei. Iar pe regele din Ai l-au prins viu și l-au adus la de Iosua.
24 Când Israélul a terminat de ucis toți locuitorii din Ái în câmpie, în pustiul în care-l urmăriseră și toți au căzut prin ascuțișul sabiei până au fost nimiciți, tot Israélul s-a întors la Ái și l-au trecut prin ascuțișul sabiei.
24 După ce fiii lui Israel au ucis pe toți bărbații din Ai, în câmpia dinspre pustiu și dealurile unde aceștia îi urmăriseră, și după ce aceștia au căzut toți până la unul sub ascuțișul sabiei, Israeliții s-au întors cu toții asupra cetății Ai și au lovit-o cu ascuțișul lui sabiei.
25 Toți cei care au căzut în ziua aceea, bărbați și femei, au fost douăsprezece mii, toți oameni din Ái.
25 Iar toți locuitorii din Ai, bărbați și femei, care au căzut în ziua aceea au fost douăsprezece mii.
26 Iósue nu și-a tras mâna cu care întinsese sulița până când [nu] au fost dați nimicirii toți locuitorii din Ái.
26 Și Iosua nu și-a lăsat în jos mâna sa, pe care o întinsese cu sulița, până nu a dat pierzării pe toți locuitorii din Ai.
27 Doar animalele și prada cetății le-a ținut Israél pentru sine, după cuvântul Domnului pe care-l poruncise lui Iósue.
27 Numai vitele și prada cetății le-au împărțit fiii lui Israel între dânșii, după cuvântul Domnului pe care-l spusese Domnul lui Iosua.
28 Iósue a ars [cetatea] Ái și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărâmături, până în ziua de azi.
28 Și a ars Iosua cetatea Ai cu foc și a făcut-o dărâmătură veșnică și pustietate până în ziua de astăzi.
29 Pe regele din Ái l-a spânzurat de un copac până spre seară. La apusul soarelui, Iósue a poruncit să coboare cadavrul său de pe copac și să-l arunce lângă poarta cetății. Și au ridicat peste el un morman mare de pietre [care a rămas] până în ziua de azi.
29 Iar pe regele din Ai l-a spânzurat de un copac unde a stat până seara; iar după asfințitul soarelui a poruncit Iosua de au coborât trupul lui din copac și l-au aruncat la porțile cetății și au ridicat deasupra lui o movilă de pietre, care este până în și ziua de astăzi.
30 Atunci Iósue a zidit un altar pentru Domnul Dumnezeul lui Israél pe muntele Ébal,
30 Atunci Iosua a înălțat jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israel pe Muntele Ebal,
31 așa cum le poruncise Moise, slujitorul Domnului, fiilor lui Israél, și cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar din pietre întregi care nu fuseseră atinse de lamă de fier. Au adus pe el arderi de tot Domnului și jertfe de împăcare.
31 Cum poruncise Moise, sluga Domnului, fiilor lui Israel, și de care este scris în legea lui Moise; jertfelnicul era din pietre întregi, asupra cărora nimeni n-a ridicat unealtă de fier și el au adus pe el ardere de tot Domnului și au făcut jertfe de împăcare.
32 Acolo, [Iósue] a scris pe pietre o copie a legii lui Moise; a scris-o înaintea fiilor lui Israél.
32 Și a scris Iosua acolo din nou pe pietre legea pe care Moise o scrisese înaintea fiilor lui Israel.
33 Tot Israélul, bătrânii, scribii și judecătorii lui stăteau de o parte și de alta a arcei, înaintea preoților levíți care duceau arca alianței Domnului – atât străinul, cât și băștinașul – jumătate dintre ei în dreptul muntelui Garizím și jumătate în dreptul muntelui Ébal, după cum poruncise Moise, slujitorul Domnului, ca să binecuvânteze poporul lui Israél, la început.
33 Și tot Israelul cu bătrânii lui, cu căpeteniile lui, cu judecătorii lui, toți băștinașii și veneticii lui au stat de o parte și de alta a chivotului în fața preoților și a leviților care duceau chivotul legământului Domnului, așa că jumătate din ei se aflau pe muntele Garizim, iar cealaltă jumătate pe muntele Ebal, cum poruncise de mai înainte Moise, sluga Domnului, ca să se binecuvânteze poporul lui Israel.
34 După acestea, [Iósue] a citit toate cuvintele legii, binecuvântarea și blestemul, după cum este scris în Cartea Legii.
34 După aceasta a citit Iosua toate cuvintele legii: binecuvântările și blestemul, cum era scris în legea lui Moise.
35 Nu a rămas niciun cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care Iósue să nu-l fi citit în fața întregii adunări a lui Israél, în fața femeilor, copiilor și străinilor care mergeau în mijlocul lor.
35 Din toate câte poruncise Moise lui Iosua n-a fost nici un cuvânt pe care Iosua să nu-l fi citit în auzul obștii fiilor lui Israel, înaintea bărbaților, a femeilor, a copiilor și a străinilor care mergeau împreună cu Israel.
