Cartea Înțelepciunii
Capitolul 8
Înțelepciunii 8Înțelepciunea, mireasa ideală pentru Solomón
1 Ea se întinde cu putere de la un capăt la altul
și guvernează toate cu bunătate.
2 Pe aceasta am iubit-o
și am căutat-o din tinerețea mea,
am căutat să o iau de mireasă pentru mine
și m-am îndrăgostit de frumusețea ei.
3 Ea glorifică originea ei nobilă,
pentru că trăiește împreună cu Dumnezeu
și stăpânul a toate a iubit-o.
4 Este inițiată în știința lui Dumnezeu
și alege lucrările lui.
5 Dacă bogăția este un bun de dorit în viață,
ce e mai bogat decât înțelepciunea
care produce toate?
6 Dacă priceperea produce,
cine este un artizan mai bun decât ea între ființe?
7 Dacă cineva iubește dreptatea,
trudele sale sunt virtuți.
Ea învață prudența și priceperea, dreptatea și tăria;
nimic nu le e mai folositor oamenilor
în viață decât acestea.
8 Dacă cineva dorește o experiență vastă,
ea cunoaște cele din vechime
și prevede cele ce stau să vină,
înțelege întorsăturile cuvintelor
și dezleagă enigmele,
cunoaște dinainte semnele și minunile
și sfârșitul timpurilor și vremurilor.
Înțelepciunea este indispensabilă regilor
9 De aceea, am hotărât să o iau ca tovarășă de viață,
știind că îmi va fi sfetnic în cele bune
și mângâiere în preocupări și în tristețe.
10 Prin ea voi avea glorie între mulțimi
și cinste de la bătrâni, deși tânăr.
11 Voi fi găsit ascuțit la judecată
și în văzul celor puternici voi fi admirat.
12 Dacă voi tăcea, ei vor aștepta;
dacă voi grăi, se vor apropia;
dacă voi vorbi mai mult, își vor pune mâna la gură.
13 Prin ea voi avea nemurire
și voi lăsa amintire veșnică celor de după mine.
14 Voi guverna popoare
și neamuri mi se vor supune.
15 Se vor teme, auzind de mine, tiranii cruzi;
mă voi arăta bun față de mulțime
și voi fi bărbătos în luptă.
16 Intrând în casa mea, mă voi odihni cu ea,
căci tovărășia ei nu are amărăciune
și nici chin, conviețuirea cu ea,
ci bucurie și veselie.
Solomón cere înțelepciune
17 Gândind astfel în mine
și având grijă în inima mea
că nemurirea este în înrudirea cu înțelepciunea
18 și în prietenia ei este plăcere nobilă,
în truda mâinilor ei este bogăție inepuizabilă,
în întovărășirea cu ea, priceperea
și faimă, în comuniunea cu ale sale cuvinte,
mergeam de jur împrejur
căutând să o iau la mine.
19 Eram un copil cu o fire bună
și am primit un suflet bun.
20 Mai mult, bun fiind,
am venit într-un corp neîntinat.
21 Știind că nu voi [putea] fi cumpătat
dacă Dumnezeu nu dă
– și aceasta este pricepere:
să știi al cui este harul –
m-am îndreptat spre Domnul,
l-am rugat și i-am spus din toată inima mea:
1 Ea se întinde cu putere de la un capăt la altul și guvernează toate cu bunătate.
2 Pe aceasta am iubit-o și am căutat-o din tinerețea mea, am căutat să o iau de mireasă pentru mine și m-am îndrăgostit de frumusețea ei.
3 Ea glorifică originea ei nobilă, pentru că trăiește împreună cu Dumnezeu și stăpânul a toate a iubit-o.
4 Este inițiată în știința lui Dumnezeu și alege lucrările lui.
5 Dacă bogăția este un bun de dorit în viață, ce e mai bogat decât înțelepciunea care produce toate?
6 Dacă priceperea produce, cine este un artizan mai bun decât ea între ființe?
7 Dacă cineva iubește dreptatea, trudele sale sunt virtuți. Ea învață prudența și priceperea, dreptatea și tăria; nimic nu le e mai folositor oamenilor în viață decât acestea.
8 Dacă cineva dorește o experiență vastă, ea cunoaște cele din vechime și prevede cele ce stau să vină, înțelege întorsăturile cuvintelor și dezleagă enigmele, cunoaște dinainte semnele și minunile și sfârșitul timpurilor și vremurilor.
9 De aceea, am hotărât să o iau ca tovarășă de viață, știind că îmi va fi sfetnic în cele bune și mângâiere în preocupări și în tristețe.
10 Prin ea voi avea glorie între mulțimi și cinste de la bătrâni, deși tânăr.
11 Voi fi găsit ascuțit la judecată și în văzul celor puternici voi fi admirat.
12 Dacă voi tăcea, ei vor aștepta; dacă voi grăi, se vor apropia; dacă voi vorbi mai mult, își vor pune mâna la gură.
13 Prin ea voi avea nemurire și voi lăsa amintire veșnică celor de după mine.
14 Voi guverna popoare și neamuri mi se vor supune.
15 Se vor teme, auzind de mine, tiranii cruzi; mă voi arăta bun față de mulțime și voi fi bărbătos în luptă.
16 Intrând în casa mea, mă voi odihni cu ea, căci tovărășia ei nu are amărăciune și nici chin, conviețuirea cu ea, ci bucurie și veselie.
17 Gândind astfel în mine și având grijă în inima mea că nemurirea este în înrudirea cu înțelepciunea
18 și în prietenia ei este plăcere nobilă, în truda mâinilor ei este bogăție inepuizabilă, în întovărășirea cu ea, priceperea și faimă, în comuniunea cu ale sale cuvinte, mergeam de jur împrejur căutând să o iau la mine.
19 Eram un copil cu o fire bună și am primit un suflet bun.
20 Mai mult, bun fiind, am venit într-un corp neîntinat.
21 Știind că nu voi [putea] fi cumpătat dacă Dumnezeu nu dă – și aceasta este pricepere: să știi al cui este harul – m-am îndreptat spre Domnul, l-am rugat și i-am spus din toată inima mea:
