1 Și a fost cuvântul Domnului către Iona, pentru a doua oară, zicând:
2 „Scoală și pornește către cetatea cea mare a Ninivei și vestește-le ceea ce îți voi spune!”
3 Și s-a sculat Iona și a mers în Ninive, după cuvântul Domnului. Și Ninive era cetate mare înaintea lui Dumnezeu; îți trebuia trei zile ca s-o străbați.Iona 1,2
4 Și a pătruns Iona în cetate, zicând: „Patruzeci de zile mai sunt, și Ninive va fi distrusă!”
5 Atunci Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au ținut post și s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai mari și până la cei mai mici.Mt 12,41 Lc 11,32
6 Și a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, și-a lepădat veșmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac și s-a culcat în cenușă.Ies 33,4 Iz 26,16 Iz 27,30
7 Apoi, din porunca regelui și a dregătorilor săi, s-au strigat și s-au zis acestea: „Oamenii și animalele, vitele mari și mici să nu mănânce nimic, să nu pască și nici să bea apă;
8 Iar oamenii să se îmbrace cu sac și către Dumnezeu să strige din toată puterea și fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea și de la nedreptatea pe care o săvârșesc mâinile lui;Ir 18,10 Ir 25,5 Ir 35,15
9 Poate că Dumnezeu Se va întoarce și Se va milostivi și va ține în loc iuțimea mâniei Lui ca să nu pierim!”Ir 18,10
10 Atunci Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăință, că s-au întors din căile lor cele rele. Și i-a părut rău Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse și nu le-a împlinit.1Par 21,15 Is 26,20 Ir 18,7 Ir 26,19 Am 7,3 Iona 2,14
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Cuvântul Domnului a fost către Ióna a doua oară.
1 Și a fost cuvântul Domnului către Iona, pentru a doua oară, zicând:
2 „Ridică-te, mergi la Niníve, cetatea cea mare, și vestește acolo vestea pe care ți-o spun eu!”.
2 „Scoală și pornește către cetatea cea mare a Ninivei și vestește-le ceea ce îți voi spune!”
3 Ióna s-a ridicat și a mers la Niníve, după cuvântul Domnului. Niníve era o cetate foarte mare, cât trei zile de mers.
3 Și s-a sculat Iona și a mers în Ninive, după cuvântul Domnului. Și Ninive era cetate mare înaintea lui Dumnezeu; îți trebuia trei zile ca s-o străbați.
4 Ióna a intrat în cetate; mergând o zi [întreagă], striga și zicea. „Încă patruzeci de zile și Niníve va fi distrus”.
4 Și a pătruns Iona în cetate, zicând: „Patruzeci de zile mai sunt, și Ninive va fi distrusă!”
5 Și au crezut oamenii din Niníve în Dumnezeu: au vestit un post și s-au îmbrăcat cu sac de la cel mai mare până la cel mai mic dintre ei.
5 Atunci Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au ținut post și s-au îmbrăcat cu sac, de la cei mai mari și până la cei mai mici.
6 Cuvântul a ajuns la regele din Niníve. S-a ridicat de pe tronul său, și-a îndepărtat mantia de la el, s-a acoperit cu sac și s-a așezat pe cenușă.
6 Și a ajuns vestea până la regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul său, și-a lepădat veșmântul lui cel scump, s-a acoperit cu sac și s-a culcat în cenușă.
7 A făcut să se strige și să se zică în Niníve un decret al regelui și al mai-marilor lui: „Niciun om și niciun animal din cireadă și din turmă să nu guste nimic, să nu pască și să nu bea apă!
7 Apoi, din porunca regelui și a dregătorilor săi, s-au strigat și s-au zis acestea: „Oamenii și animalele, vitele mari și mici să nu mănânce nimic, să nu pască și nici să bea apă;
8 Să se acopere oamenii și animalele cu sac și să-l invoce pe Dumnezeu cu putere, să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea și de la violența lui!
8 Iar oamenii să se îmbrace cu sac și către Dumnezeu să strige din toată puterea și fiecare să se întoarcă de pe calea lui cea rea și de la nedreptatea pe care o săvârșesc mâinile lui;
9 Cine știe dacă Dumnezeu nu se va întoarce și se va îndura? Poate se va întoarce de la mânia lui aprinsă și nu vom pieri”.
9 Poate că Dumnezeu Se va întoarce și Se va milostivi și va ține în loc iuțimea mâniei Lui ca să nu pierim!”
10 Dumnezeu a văzut faptele lor, că s-au întors de la calea lor cea rea, și a regretat răul pe care spusese că li-l va fi făcut și nu l-a mai făcut.
10 Atunci Dumnezeu a văzut faptele lor cele de pocăință, că s-au întors din căile lor cele rele. Și i-a părut rău Domnului de prezicerile de rău pe care li le făcuse și nu le-a împlinit.