1 Era odată în ținutul Uz un om pe care îl chema Iov și acest om era fără prihană și drept; se temea de Dumnezeu și se ferea de ce este rău.Iov 2,3 Iz 14,14.20 Lc 1,6 Iac 5,11
2 Și i s-au născut șapte feciori și trei fete.
3 El avea șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi și cinci sute de asini și mulțime mare de slugi. Și omul acesta era cel mai de seamă dintre toți răsăritenii.
4 Feciorii lui se duceau unul la altul și făceau ospețe în casele lor, fiecare la ziua lui, și trimiteau să cheme pe surorile lor ca să mănânce și să bea cu ei.
5 Și apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema și sfințea pe feciorii săi și se scula dis-de-dimineață și aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: „Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit și să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu”. Și așa făcea Iov mereu.Ies 19,10 Nm 11,18
6 Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfățișat înaintea Domnului și Satan a venit și el printre ei.1Rg 22,21 Iov 2,1 Za 6,5 Mt 18,10 Ap 12,10
7 Atunci Domnul a zis către Satan: „De unde vii?” Iar Satan a răspuns Domnului și a zis: „Am dat târcoale pe pământ și m-am plimbat în sus și în jos”.Mt 12,43 1Ptr 5,8
8 Și Domnul a zis către Satan: „Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?”Lc 1,6
9 Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
10 N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul?
11 Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!”Iov 2,5 Iov 19,21 Is 8,21 Mal 3,13.14
12 Atunci Domnul a zis către Satan: „Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta”. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu.
13 Și într-o zi, când feciorii și fetele lui Iov mâncau și beau vin în casa fratelui lor mai mare,Ecc 9,12
14 A sosit un vestitor la Iov și i-a spus: „Boii erau la arătură și asinele pășteau pe lângă ei;
15 Atunci Sabeenii au năvălit asupra lor, au pus mâna pe vite, și pe robi i-au trecut prin ascuțișul sabiei. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
16 Nu a sfârșit vorba bine și altul a sosit și a spus: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer și a ars oile tale și pe robii tăi și i-a mistuit. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
17 Nu a sfârșit vorba bine și altul a sosit și a spus: „Caldeii, împărțiți în trei cete, au dat năvală peste cămilele tale și le-au ridicat și pe robi i-au trecut prin ascuțișul sabiei. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
18 Nu sfârșise vorba bine și altul a sosit și a spus: „Feciorii tăi și fetele tale mâncau și beau vin în casa fratelui lor mai mare,
19 Și iată că un vânt puternic s-a stârnit dinspre pustiu și a izbit în cele patru colțuri ale casei și casa s-a prăbușit peste tineri și ei au murit. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste”.
20 Atunci Iov s-a sculat și-a sfâșiat veșmântul, s-a ras pe cap și, căzând la pământ, s-a închinat,
21 Și a rostit: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!”Ecc 5,14 Sol 7,6 Iac 5,11 1Tim 6,7
22 Și întru toate acestea, Iov nu a păcătuit și nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu.Iov 2,10
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Era un om în ținutul Uț, al cărui nume era Iob. Omul acesta era integru și drept, se temea de Dumnezeu și se ferea de rău.
1 Era odată în ținutul Uz un om pe care îl chema Iov și acest om era fără prihană și drept; se temea de Dumnezeu și se ferea de ce este rău.
2 Și i s-au născut șapte fii și trei fiice.
2 Și i s-au născut șapte feciori și trei fete.
3 Avea turme: șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgărițe și foarte mulți slujitori. Omul acesta era cel mai mare dintre toți Fiii Răsăritului.
3 El avea șapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi și cinci sute de asini și mulțime mare de slugi. Și omul acesta era cel mai de seamă dintre toți răsăritenii.
4 Fiii lui mergeau și făceau ospăț în casa fiecăruia pe rând Și trimiteau să le cheme pe cele trei surori ale lor ca să mănânce și să bea cu ei.
4 Feciorii lui se duceau unul la altul și făceau ospețe în casele lor, fiecare la ziua lui, și trimiteau să cheme pe surorile lor ca să mănânce și să bea cu ei.
5 După ce trecea turul zilelor de ospăț, Iob trimitea ca să-i sfințească. Se trezea dimineața și aducea arderi de tot după numărul tuturor. Căci Iob spunea: „Poate fiii mei au păcătuit și l-au «binecuvântat» pe Dumnezeu în inima lor”. Așa făcea Iob în toate zilele.
5 Și apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema și sfințea pe feciorii săi și se scula dis-de-dimineață și aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: „Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit și să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu”. Și așa făcea Iov mereu.
6 Dar a fost o zi când au venit fiii lui Dumnezeu să stea înaintea Domnului. Și a venit și Satána în mijlocul lor.
6 Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfățișat înaintea Domnului și Satan a venit și el printre ei.
7 Domnul i-a zis lui Satána: „De unde vii?”. Satána i-a răspuns Domnului și a zis: „Am străbătut pământul și m-am plimbat pe-acolo”.
7 Atunci Domnul a zis către Satan: „De unde vii?” Iar Satan a răspuns Domnului și a zis: „Am dat târcoale pe pământ și m-am plimbat în sus și în jos”.
8 I-a zis Domnul lui Satána: „Ai băgat de seamă că nu este nimeni ca slujitorul meu Iob: integru și drept, se teme de Dumnezeu și se ferește de rău”.
8 Și Domnul a zis către Satan: „Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?”
9 Satána i-a răspuns Domnului și a zis: „Oare degeaba se teme Iob de Dumnezeu?
9 Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
10 Oare nu l-ai protejat pe el, casa lui și tot ce este al lui de jur împrejur? Ai binecuvântat lucrarea mâinii sale și turmele lui se răspândesc în țară.
10 N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul?
11 Însă întinde-ți mâna și atinge-te de tot ceea ce are! Oare nu te va «binecuvânta» în față?”.
11 Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!”
12 Domnul i-a zis lui Satána: „Iată, tot ceea ce are el este în mâna ta! Numai spre el să nu-ți întinzi mâna!”. Și Satána a ieșit dinaintea Domnului.
12 Atunci Domnul a zis către Satan: „Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta”. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu.
13 Într-o zi, fiii și fiicele lui mâncau și beau vin în casa fratelui lor, a celui dintâi născut.
13 Și într-o zi, când feciorii și fetele lui Iov mâncau și beau vin în casa fratelui lor mai mare,
14 A venit un mesager la Iob și a zis: „Boii arau și măgărițele pășteau alături de ei.
14 A sosit un vestitor la Iov și i-a spus: „Boii erau la arătură și asinele pășteau pe lângă ei;
15 Dar au venit asupra lor sabeénii și i-au prădat, iar pe tineri i-au lovit cu ascuțișul sabiei; am scăpat numai eu, ca să-ți fac cunoscut”.
15 Atunci Sabeenii au năvălit asupra lor, au pus mâna pe vite, și pe robi i-au trecut prin ascuțișul sabiei. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
16 Pe când el încă vorbea, a venit un altul și a zis: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer și a ars turma, iar pe tineri i-a devorat. Am scăpat numai eu, ca să-ți fac cunoscut”.
16 Nu a sfârșit vorba bine și altul a sosit și a spus: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer și a ars oile tale și pe robii tăi și i-a mistuit. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
17 Pe când el încă vorbea, a venit un altul și a zis: „Caldéii au făcut trei grupuri și au năvălit asupra cămilelor și le-au capturat, iar pe tineri i-au lovit cu ascuțișul sabiei; am scăpat numai eu, ca să-ți fac cunoscut”.
17 Nu a sfârșit vorba bine și altul a sosit și a spus: „Caldeii, împărțiți în trei cete, au dat năvală peste cămilele tale și le-au ridicat și pe robi i-au trecut prin ascuțișul sabiei. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste!”
18 Pe când el încă vorbea, a venit un altul și a zis: „Fiii tăi și fiicele tale mâncau și beau vin în casa fratelui lor, a celui întâi-născut.
18 Nu sfârșise vorba bine și altul a sosit și a spus: „Feciorii tăi și fetele tale mâncau și beau vin în casa fratelui lor mai mare,
19 Și, iată, un vânt mare a venit dinspre pustiu și a lovit cele patru colțuri ale casei; ea a căzut peste tineri și ei au murit; am scăpat numai eu, ca să-ți fac cunoscut”.
19 Și iată că un vânt puternic s-a stârnit dinspre pustiu și a izbit în cele patru colțuri ale casei și casa s-a prăbușit peste tineri și ei au murit. Și am scăpat numai eu singur și am venit să-ți dau de veste”.
20 Atunci Iob s-a ridicat, și-a sfâșiat mantia, și-a ras capul, a căzut la pământ și s-a prosternat.
20 Atunci Iov s-a sculat și-a sfâșiat veșmântul, s-a ras pe cap și, căzând la pământ, s-a închinat,
21 Și a zis:
„Gol am ieșit din sânul mamei mele
și gol mă voi întoarce acolo.
Domnul a dat și Domnul a luat:
să fie numele Domnului binecuvântat!”.
21 Și a rostit: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!”
22 În toate acestea, Iob nu a păcătuit și nu a făcut [nimic] dezgustător față de Dumnezeu.
22 Și întru toate acestea, Iov nu a păcătuit și nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu.
