Iob

traducerea catolică

Capitolul 17

1 Îmi piere răsuflarea, zilele mele se sting
și mormântul este [soarta] mea.

2 Oare batjocoritorii mei nu sunt cu mine
și ochiul meu nu se odihnește
între jignirile lor?

3 Pune, te rog, garantul meu la tine:
cine este cel care va bate palma cu mine?

4 Căci tu le-ai ascuns inima de la înțelegere,
de aceea nu vor putea să se ridice.

5 Cine-și trădează prietenii spre pradă,
chiar și ochii fiilor săi se vor sfârși.

Lamentațiune sfâșietoare

6 M-ai făcut de batjocură pentru popoare
și am devenit de scuipat în față.

7 Ochiul mi se întunecă din cauza zbuciumului,
toate mădularele mele sunt ca umbra.

8 Cei drepți se vor uimi de aceasta
și cel curat se va ridica peste cel fățarnic.

9 Cei drepți își vor ține calea
și mâinile curate își vor adăuga putere.

10 Cât despre voi toți, întoarceți-vă și veniți:
nu voi găsi între voi un înțelept!

11 Zilele mele au trecut, planurile s-au năruit,
ca și dorințele inimii mele.

12 Noaptea o fac ca ziua,
[spun] că ziua este aproape când este întuneric.

13 Dacă aș aștepta, locuința morților ar fi casa mea,
în întuneric îmi aștern patul.

14 Am strigat către groapă: «Tu ești tatăl meu»,
și către vierme: «Mama mea și sora mea!».

15 Unde este atunci speranța mea?
Cine a văzut speranța mea?

16 Va coborî în părțile locuinței morților
când împreună ne vom cufunda în țărână”.

Textul a fost copiat în clipboard