1 Căutați dragostea. Râvniți însă cele duhovnicești, dar mai ales ca să proorociți.Nm 11,29 1Tes 5,20
2 Pentru că cel ce vorbește într-o limbă străină nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; și nimeni nu-l înțelege, fiindcă el, în duh, grăiește taine.
3 Cel ce proorocește vorbește oamenilor, spre zidire, îndemn și mângâiere.
4 Cel ce grăiește într-o limbă străină pe sine singur se zidește, iar cel ce proorocește zidește Biserica.
5 Voiesc ca voi toți să grăiți în limbi; dar mai cu seamă să proorociți. Cel ce proorocește e mai mare decât cel ce grăiește în limbi, afară numai dacă tălmăcește, ca Biserica să ia întărire.
6 Iar acum, fraților, dacă aș veni la voi, grăind în limbi, de ce folos v-aș fi, dacă nu v-aș vorbi - sau în descoperire, sau în cunoștință, sau în proorocie, sau în învățătură?
7 Că precum cele neînsuflețite, care dau sunet, fie fluier, fie chitară, de nu vor da sunete deosebite, cum se va cunoaște ce este din fluier, sau ce este din chitară?
8 Și dacă trâmbița va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război?
9 Așa și voi: Dacă prin limbă nu veți da cuvânt lesne de înțeles, cum se va cunoaște ce ați grăit? Veți fi niște oameni care vorbesc în vânt.
10 Sunt așa de multe feluri de limbi în lume, dar nici una din ele nu este fără înțelesul ei.
11 Deci dacă nu voi ști înțelesul cuvintelor, voi fi barbar pentru cel care vorbește, și cel care vorbește barbar pentru mine.
12 Așa și voi, de vreme ce sunteți râvnitori după cele duhovnicești, căutați să prisosiți în ele, spre zidirea Bisericii.
13 De aceea, cel ce grăiește într-o limbă străină să se roage ca să și tălmăcească.
14 Căci, dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.
15 Atunci ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.Col 3,16
16 Fiindcă dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va răspunde omul simplu "Amin" la mulțumirea ta, de vreme ce el nu știe ce zici?
17 Căci tu, într-adevăr, mulțumești bine, dar celălalt nu se zidește.
18 Mulțumesc Dumnezeului meu, că vorbesc în limbi mai mult decât voi toți;
19 Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăț și pe alții, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.
20 Fraților, nu fiți copii la minte. Fiți copii când e vorba de răutate. La minte însă, fiți desăvârșiți.Mt 18,4 Mc 10,14 Rm 16,19 Ef 4,13 Evr 5,13
21 În Lege este scris: "Voi grăi acestui popor în alte limbi și prin buzele altora, și nici așa nu vor asculta de Mine, zice Domnul".Is 28,11
22 Așa că vorbirea în limbi este semn nu pentru cei credincioși ci pentru cei necredincioși; iar proorocia nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei ce cred.
23 Deci, dacă s-ar aduna Biserica toată laolaltă și toți ar vorbi în limbi și ar intra neștiutori sau necredincioși, nu vor zice, oare, că sunteți nebuni?
24 Iar dacă toți ar prooroci și ar intra vreun necredincios sau vreun neștiutor, el este dovedit de toți, el este judecat de toți;
25 Cele ascunse ale inimii lui se învederează, și astfel, căzând cu fața la pământ, se va închina lui Dumnezeu, mărturisind că Dumnezeu este într-adevăr printre voi.Is 45,14-15
26 Ce este deci, fraților? Când vă adunați împreună, fiecare din voi are psalm, are învățătură, are descoperire, are limbă, are tălmăcire: toate spre zidire să se facă.1Co 12,8
27 Dacă grăiește cineva într-o limbă străină, să fie câte doi, sau cel mult trei și pe rând să grăiască și unul să tălmăcească.
28 Iar dacă nu e tălmăcitor, să tacă în biserică și să-și grăiască numai lui și lui Dumnezeu.
29 Iar proorocii să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să judece.
30 Iar dacă se va descoperi ceva altuia care șade, să tacă cei dintâi.
31 Căci puteți să proorociți toți câte unul, ca toți să învețe și toți să se mângâie.
32 Și duhurile proorocilor se supun proorocilor.
33 Pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii.1Co 7,15 1Co 12,25 1Tes 5,23
34 Ca în toate Bisericile sfinților, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice și Legea.Fc 3,16 Col 3,18 1Tim 2,11-12
35 Iar dacă voiesc să învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică.
36 Oare de la voi a ieșit cuvântul lui Dumnezeu sau a ajuns numai la voi?
37 Dacă i se pare cuiva că este prooroc sau om duhovnicesc, să cunoască că cele ce vă scriu sunt porunci ale Domnului.
38 Iar dacă cineva nu vrea să știe, să nu știe.
39 Așa că, frații mei, râvniți a prooroci și nu opriți să se grăiască în limbi.
40 Dar toate să se facă cu cuviință și după rânduială.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Urmăriți iubirea, dar tindeți și spre darurile spirituale, mai ales darul profeției!
1 Căutați dragostea. Râvniți însă cele duhovnicești, dar mai ales ca să proorociți.
2 De fapt, cel care vorbește într-o limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege, întrucât el vorbește în Duh lucruri tainice.
2 Pentru că cel ce vorbește într-o limbă străină nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu; și nimeni nu-l înțelege, fiindcă el, în duh, grăiește taine.
3 Însă cel care profețește le vorbește oamenilor spre edificare, consolare și încurajare.
3 Cel ce proorocește vorbește oamenilor, spre zidire, îndemn și mângâiere.
4 Cel care vorbește într-o limbă, se edifică pe sine însuși, însă cel care profețește edifică Biserica.
4 Cel ce grăiește într-o limbă străină pe sine singur se zidește, iar cel ce proorocește zidește Biserica.
5 Desigur, aș dori ca toți să vorbiți în limbi, dar mai ales să aveți darul profeției, căci mai mare este profetul decât cel care vorbește în limbi, în afară de cazul în care dă interpretarea, în așa fel încât comunitatea să primească edificarea.
5 Voiesc ca voi toți să grăiți în limbi; dar mai cu seamă să proorociți. Cel ce proorocește e mai mare decât cel ce grăiește în limbi, afară numai dacă tălmăcește, ca Biserica să ia întărire.
6 Și acum, fraților, la ce v-ar folosi dacă eu aș veni la voi vorbind în limbi și dacă nu v-aș vorbi spre descoperire sau spre cunoaștere, spre profeție sau spre învățătură?
6 Iar acum, fraților, dacă aș veni la voi, grăind în limbi, de ce folos v-aș fi, dacă nu v-aș vorbi - sau în descoperire, sau în cunoștință, sau în proorocie, sau în învățătură?
7 Tot la fel este și cu cele neînsuflețite care produc sunet, fie flaut, fie cetră: dacă nu aș face diferență între sunete, cum se va cunoaște ceea ce se cântă la flaut sau la cetră?
7 Că precum cele neînsuflețite, care dau sunet, fie fluier, fie chitară, de nu vor da sunete deosebite, cum se va cunoaște ce este din fluier, sau ce este din chitară?
8 Iar dacă trâmbița ar scoate un sunet nedeslușit, cine s-ar mai pregăti pentru luptă?
8 Și dacă trâmbița va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război?
9 La fel și voi, dacă nu rostiți cu limba voastră un cuvânt clar, cum se va înțelege ce spuneți? Este ca și cum ați vorbi în vânt.
9 Așa și voi: Dacă prin limbă nu veți da cuvânt lesne de înțeles, cum se va cunoaște ce ați grăit? Veți fi niște oameni care vorbesc în vânt.
10 În lume sunt atâtea feluri de limbi și niciuna nu este fără înțelesul ei.
10 Sunt așa de multe feluri de limbi în lume, dar nici una din ele nu este fără înțelesul ei.
11 Așadar, dacă nu înțeleg sensul cuvintelor, voi fi pentru cel care vorbește un barbar, iar cel care vorbește va fi un barbar pentru mine.
11 Deci dacă nu voi ști înțelesul cuvintelor, voi fi barbar pentru cel care vorbește, și cel care vorbește barbar pentru mine.
12 Tot la fel și voi, întrucât sunteți zeloși după cele spirituale, căutați să le aveți cu prisosință pentru edificarea comunității!
12 Așa și voi, de vreme ce sunteți râvnitori după cele duhovnicești, căutați să prisosiți în ele, spre zidirea Bisericii.
13 De aceea, cel care vorbește într-o limbă să se roage ca să o și interpreteze!
13 De aceea, cel ce grăiește într-o limbă străină să se roage ca să și tălmăcească.
14 Căci dacă mă rog într-o limbă, duhul meu se roagă, pe când mintea mea este fără rod.
14 Căci, dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.
15 Așadar, ce trebuie făcut? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta psalmi cu duhul, dar voi cânta psalmi și cu mintea.
15 Atunci ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.
16 Altfel, dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va putea răspunde omul simplu „Amin!”, la mulțumirea ta, de vreme ce el nu știe ce spui?
16 Fiindcă dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va răspunde omul simplu "Amin" la mulțumirea ta, de vreme ce el nu știe ce zici?
17 Căci, într-adevăr, tu mulțumești frumos, dar celălalt nu este edificat.
17 Căci tu, într-adevăr, mulțumești bine, dar celălalt nu se zidește.
18 Mulțumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în limbi mai mult decât voi toți,
18 Mulțumesc Dumnezeului meu, că vorbesc în limbi mai mult decât voi toți;
19 dar în Biserică vreau să spun cinci cuvinte cu mintea mea ca să-i învăț și pe alții, decât zeci de mii de cuvinte în limbi.
19 Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăț și pe alții, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.
20 Fraților, nu fiți copii în gândire, ci fiți copii în cele rele, dar în gândire fiți desăvârșiți!
20 Fraților, nu fiți copii la minte. Fiți copii când e vorba de răutate. La minte însă, fiți desăvârșiți.
21 Căci în Lege este scris:
„În alte limbi
și cu buzele străinilor
voi vorbi poporului acestuia,
dar nici așa nu mă vor asculta”,
spune Domnul.
21 În Lege este scris: "Voi grăi acestui popor în alte limbi și prin buzele altora, și nici așa nu vor asculta de Mine, zice Domnul".
22 În felul acesta, limbile sunt semn, dar nu pentru cei care cred, ci pentru cei care nu cred, pe când profeția este un semn nu pentru cei care nu cred, ci pentru cei care cred.
22 Așa că vorbirea în limbi este semn nu pentru cei credincioși ci pentru cei necredincioși; iar proorocia nu pentru cei necredincioși, ci pentru cei ce cred.
23 Așadar, dacă s-ar aduna întreaga Biserică într-un loc și toți ar vorbi în limbi, și dacă ar intra niște oameni simpli sau fără credință, n-ar spune că sunteți nebuni?
23 Deci, dacă s-ar aduna Biserica toată laolaltă și toți ar vorbi în limbi și ar intra neștiutori sau necredincioși, nu vor zice, oare, că sunteți nebuni?
24 Dar dacă toți fac profeții și ar intra cineva fără credință sau simplu, va fi denunțat de toți și judecat de toți.
24 Iar dacă toți ar prooroci și ar intra vreun necredincios sau vreun neștiutor, el este dovedit de toți, el este judecat de toți;
25 Cele ascunse ale inimii vor fi descoperite și, în felul acesta, căzând cu fața la pământ, îl va adora pe Dumnezeu, mărturisind: „Într-adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru”.
25 Cele ascunse ale inimii lui se învederează, și astfel, căzând cu fața la pământ, se va închina lui Dumnezeu, mărturisind că Dumnezeu este într-adevăr printre voi.
26 Așadar, ce este de făcut, fraților? Atunci când vă adunați, fiecare, fie că are de cântat un psalm, fie că are o învățătură, fie că are o descoperire, fie că are [de spus] ceva în altă limbă, fie că are o interpretare, să fie totul spre edificare!
26 Ce este deci, fraților? Când vă adunați împreună, fiecare din voi are psalm, are învățătură, are descoperire, are limbă, are tălmăcire: toate spre zidire să se facă.
27 Dacă cineva vorbește într-o limbă, să fie în doi sau cel mult în trei, deoparte, și cineva să interpreteze.
27 Dacă grăiește cineva într-o limbă străină, să fie câte doi, sau cel mult trei și pe rând să grăiască și unul să tălmăcească.
28 Dacă nu este acolo un interpret, să tacă în Biserică și să-și vorbească sieși și lui Dumnezeu!
28 Iar dacă nu e tălmăcitor, să tacă în biserică și să-și grăiască numai lui și lui Dumnezeu.
29 Profeții să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să judece!
29 Iar proorocii să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să judece.
30 Dar dacă un altul care stă așezat are o revelație, cel dintâi să tacă!
30 Iar dacă se va descoperi ceva altuia care șade, să tacă cei dintâi.
31 Puteți profeți toți, unul după altul, încât toți să primească învățătură și toți să fie mângâiați.
31 Căci puteți să proorociți toți câte unul, ca toți să învețe și toți să se mângâie.
32 Duhurile profeților sunt supuse profeților,
32 Și duhurile proorocilor se supun proorocilor.
33 căci Dumnezeu nu este [un Dumnezeu] al dezordinii, ci al păcii.
La fel, în toate Bisericile sfinților,
33 Pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii.
34 femeile să tacă în adunări, căci nu le este permis să vorbească, ci să fie supuse, după cum spune și Legea!
34 Ca în toate Bisericile sfinților, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice și Legea.
35 Dacă doresc să învețe ceva, să-i întrebe pe bărbații lor acasă, căci este rușinos pentru o femeie să vorbească în adunare!
35 Iar dacă voiesc să învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică.
36 Oare de la voi a ieșit cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai la voi a ajuns?
36 Oare de la voi a ieșit cuvântul lui Dumnezeu sau a ajuns numai la voi?
37 Dacă cineva crede că este profet sau un [om] spiritual, să recunoască în ceea ce scriu că este o poruncă a Domnului!
37 Dacă i se pare cuiva că este prooroc sau om duhovnicesc, să cunoască că cele ce vă scriu sunt porunci ale Domnului.
38 Iar dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă!
38 Iar dacă cineva nu vrea să știe, să nu știe.
39 Așa încât, frații mei, fiți zeloși pentru darul profeției și al vorbirii și nu interziceți [vorbirea] în limbi,
39 Așa că, frații mei, râvniți a prooroci și nu opriți să se grăiască în limbi.
40 dar toate să fie în mod cuviincios și în ordine!
40 Dar toate să se facă cu cuviință și după rânduială.
