1 După ce s-a întărit regatul lui Roboam și a ajuns destul de puternic, Roboam a părăsit legea Domnului și dimpreună cu el și tot Israelul.Dt 32,15 1Rg 14,22 2Par 11,17
2 Dar pentru că s-au abătut ei de la Domnul, de aceea în anul al cincilea al domniei lui Roboam, Șișac, regele Egiptului, a plecat cu război împotriva Ierusalimului,2Rg 8,8 1Rg 14,25
3 Cu o mie două sute de care de război și cu șaizeci de mii de călăreți; iar poporul, care venise cu el din Egipt: Libieni, Suchieni și Etiopieni, era foarte numeros.
4 Aceștia au luat cetățile întărite din Iuda și au venit la Ierusalim.
5 Atunci Șemaia proorocul a venit la Roboam și la căpeteniile lui Iuda, care se strânseseră la Ierusalim din pricina lui Șișac și le-a zis: „Așa zice Domnul: Pentru că M-ați părăsit, de aceea vă las pe mâinile lui Șișac”.2Par 15,2
6 Iar căpeteniile lui Israel și regele s-au smerit și au zis: „Drept este Domnul!”Dn 9,14
7 Când a văzut Domnul că ei s-au smerit, atunci a fost cuvântul Domnului din nou către Șemaia și a zis: „S-au smerit; nu-i voi mai stârpi și în curând le voi da și izbăvire. Mânia Mea nu se va mai vărsa asupra Ierusalimului prin mâna lui Șișac.Ir 18,8
8 Dar ei tot vor fi slugile lui ca să cunoască ce înseamnă să-Mi slujească Mie și ce înseamnă să slujească regatelor pământului”.
9 Atunci a venit Șișac, regele Egiptului, la Ierusalim și a luat vistieriile templului Domnului și vistieriile casei regelui; tot ce a găsit, a luat; a luat și scuturile cele de aur, pe care le făcuse Solomon.1Rg 10,17 1Rg 14,26 2Par 9,15
10 Iar regele Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă și le-a dat în mâinile căpeteniilor de peste gărzi, care păzeau intrarea la casa regelui.1Rg 14,27
11 Și numai când mergea regele la templul Domnului, numai atunci venea garda și le purta și pe urmă le aducea iarăși în casa de gardă.
12 După ce s-a smerit Roboam, s-a îndepărtat mânia Domnului de la el și nu l-a nimicit cu totul. Afară de aceasta și în Iuda se găsea câte ceva bun.1Rg 14,13 1Rg 21,29
13 Așa s-a întărit iar regele Roboam în Ierusalim și a domnit. Roboam era de patruzeci și unu de ani când s-a făcut rege și a domnit șaptesprezece ani în Ierusalim, în cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate semințiile lui Israel, ca să-și pună numele în ea. Pe mama lui Roboam o chema Naama Amonita.1Rg 14,21
14 Dar a făcut el rele, pentru că nu și-a îndreptat inima sa ca să caute pe Domnul.
15 Faptele lui Roboam, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în amintirile lui Șemaia proorocul și ale lui Ido văzătorul în spițele neamurilor. Roboam a purtat războaie cu Ieroboam în toate zilele vieții lor.1Rg 14,28 1Rg 15,6
16 Apoi a răposat Roboam cu părinții săi și a fost îngropat în cetatea lui David. Iar în locul lui s-a făcut rege Abia, fiul său.1Rg 14,31
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când Roboám și-a întărit domnia și a devenit puternic, a părăsit legea Domnului și tot Israélul împreună cu el.
1 După ce s-a întărit regatul lui Roboam și a ajuns destul de puternic, Roboam a părăsit legea Domnului și dimpreună cu el și tot Israelul.
2 În anul al cincilea al regelui Roboám, Șișác, regele Egiptului, a urcat împotriva Ierusalímului, căci deveniseră infideli față de Domnul.
2 Dar pentru că s-au abătut ei de la Domnul, de aceea în anul al cincilea al domniei lui Roboam, Șișac, regele Egiptului, a plecat cu război împotriva Ierusalimului,
3 [A venit] cu o mie două sute de care și șaizeci de mii de călăreți. Poporul care a venit cu el din Egipt nu putea fi numărat: erau libiéni, suchiéni și etiopiéni.
3 Cu o mie două sute de care de război și cu șaizeci de mii de călăreți; iar poporul, care venise cu el din Egipt: Libieni, Suchieni și Etiopieni, era foarte numeros.
4 A capturat cetățile fortificate care erau în Iúda și a ajuns până la Ierusalím.
4 Aceștia au luat cetățile întărite din Iuda și au venit la Ierusalim.
5 Atunci, Șemáia, profetul, a mers la Roboám și la căpeteniile lui Iúda care se adunaseră la Ierusalím de teama lui Șișác și le-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Voi m-ați abandonat, și eu vă abandonez în mâna lui Șișác»”.
5 Atunci Șemaia proorocul a venit la Roboam și la căpeteniile lui Iuda, care se strânseseră la Ierusalim din pricina lui Șișac și le-a zis: „Așa zice Domnul: Pentru că M-ați părăsit, de aceea vă las pe mâinile lui Șișac”.
6 Căpeteniile lui Israél și regele s-au umilit și au zis: „Drept este Domnul”.
6 Iar căpeteniile lui Israel și regele s-au smerit și au zis: „Drept este Domnul!”
7 Când Domnul a văzut că s-au umilit, cuvântul Domnului a fost către Șemáia: „S-au umilit; nu-i voi nimici, ci le voi da peste puțin [timp] eliberarea și mânia mea nu se va revărsa împotriva Ierusalímului prin mâna lui Șișác,
7 Când a văzut Domnul că ei s-au smerit, atunci a fost cuvântul Domnului din nou către Șemaia și a zis: „S-au smerit; nu-i voi mai stârpi și în curând le voi da și izbăvire. Mânia Mea nu se va mai vărsa asupra Ierusalimului prin mâna lui Șișac.
8 dar ei îi vor deveni sclavi și vor cunoaște [diferența] dintre slujirea mea și slujirea stăpânirilor [altor] țări”.
8 Dar ei tot vor fi slugile lui ca să cunoască ce înseamnă să-Mi slujească Mie și ce înseamnă să slujească regatelor pământului”.
9 Șișác, regele Egiptului, a urcat împotriva Ierusalímului. A luat vistieriile din templul Domnului și vistieriile din palatul regelui: a luat tot. A luat scuturile din aur pe care le făcuse Solomón.
9 Atunci a venit Șișac, regele Egiptului, la Ierusalim și a luat vistieriile templului Domnului și vistieriile casei regelui; tot ce a găsit, a luat; a luat și scuturile cele de aur, pe care le făcuse Solomon.
10 Regele Roboám a făcut în locul lor scuturi de bronz și le-a încredințat în mâna căpeteniilor alergătorilor care păzeau intrarea casei regelui.
10 Iar regele Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă și le-a dat în mâinile căpeteniilor de peste gărzi, care păzeau intrarea la casa regelui.
11 Ori de câte ori regele mergea la casa Domnului, veneau alergătorii și le purtau; apoi le duceau înapoi în camera alergătorilor.
11 Și numai când mergea regele la templul Domnului, numai atunci venea garda și le purta și pe urmă le aducea iarăși în casa de gardă.
12 S-au umilit, iar Domnul și-a întors de la ei mânia și nu i-a nimicit de tot. Și erau lucruri frumoase și în Iúda.
12 După ce s-a smerit Roboam, s-a îndepărtat mânia Domnului de la el și nu l-a nimicit cu totul. Afară de aceasta și în Iuda se găsea câte ceva bun.
13 Regele Roboám s-a întărit în Ierusalím și a domnit. Avea patruzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit șaptesprezece ani la Ierusalím, cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate triburile lui Israél ca să-și pună numele în ea. Numele mamei lui era Naamá din Amón.
13 Așa s-a întărit iar regele Roboam în Ierusalim și a domnit. Roboam era de patruzeci și unu de ani când s-a făcut rege și a domnit șaptesprezece ani în Ierusalim, în cetatea pe care o alesese Domnul dintre toate semințiile lui Israel, ca să-și pună numele în ea. Pe mama lui Roboam o chema Naama Amonita.
14 Însă a făcut rău, pentru că nu și-a dispus inima să-l caute pe Domnul.
14 Dar a făcut el rele, pentru că nu și-a îndreptat inima sa ca să caute pe Domnul.
15 Faptele lui Roboám, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Șemáia, profetul, și ale lui Ído, văzătorul, după genealogii? Între Roboám și Ieroboám au fost războaie tot timpul.
15 Faptele lui Roboam, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în amintirile lui Șemaia proorocul și ale lui Ido văzătorul în spițele neamurilor. Roboam a purtat războaie cu Ieroboam în toate zilele vieții lor.
16 Roboám a adormit cu părinții săi și a fost îngropat în cetatea lui Davíd. Și a devenit rege Abía, fiul său, în locul lui.
16 Apoi a răposat Roboam cu părinții săi și a fost îngropat în cetatea lui David. Iar în locul lui s-a făcut rege Abia, fiul său.
