1 Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că El binevoiește să locuiască în negură,1Rg 8,12
2 Iar eu am zidit templul, ca să locuiești Tu, Cel Sfânt, și locaș unde să petreci Tu în veci”.Mt 23,21
3 Apoi și-a întors regele fața sa și a binecuvântat toată adunarea lui Israel, căci toată adunarea Israeliților sta înainte.2Rg 6,18 1Rg 8,14.55
4 Și a zis regele: „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grăit cu gura Sa către David, tatăl meu, și a împlinit cu mâinile Sale ceea ce spusese, zicând:1Rg 8,13
5 Din ziua când am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, nu Mi-am ales cetate nici într-una din semințiile lui Israel, ca să-Mi zidesc templu în care să petreacă numele Meu, nici nu Mi-am ales om care să fie cârmuitor poporului Meu Israel.2Rg 7,6 1Rg 8,16
6 Acum însă am ales Ierusalimul, ca să petreacă numele Meu acolo, și am ales pe David, ca să păstorească peste poporul Meu Israel.Ps 121,3
7 Iar lui David, tatăl meu, îi intrase la inimă să înalțe templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.2Rg 7,2 1Rg 8,17 1Par 17,1
8 Însă Domnul a zis lui David, tatăl meu: ți-a intrat la inimă să zidești templu numelui Meu; bine e că ți-a intrat acest lucru la inimă;
9 Dar nu vei zidi tu templul, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale, acela va zidi templu numelui Meu.1Rg 8,19 Sol 9,8
10 Și a împlinit Domnul cuvântul Său, care l-a grăit; căci eu am urmat în locul lui David, tatăl meu, și am șezut pe tronul lui Israel, cum zisese Domnul, și am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.1Rg 8,20
11 Și am pus acolo chivotul în care se află legământul Domnului, cel încheiat cu fiii lui Israel”.
12 Apoi stând Solomon la jertfelnicul Domnului, înaintea adunării Israeliților și-a ridicat mâinile sale,1Rg 8,22 Ezr 9,5
13 Căci Solomon își făcuse un amvon de aramă, lung de cinci coți, lat de cinci coți și înalt de trei coți, și-l pusese în mijlocul curții. Pe acest amvon a stat el și și-a plecat genunchii înaintea întregii adunări a Israeliților. El a ridicat mâinile sale la cer1Rg 8,22 2Mac 2,8 Ef 3,14
14 Și a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ție, nici în cer și nici pe pământ. Tu păzești legământul și mila cu robii Tăi, care umblă cu toată inima lor înaintea Ta;1Rg 8,23 2Mac 2,10
15 Tu ai împlinit robului Tău David, tatăl meu, ce i-ai grăit; că ceea ce ai grăit cu gura Ta, aceea ai împlinit în ziua aceasta cu mâna Ta!1Rg 8,24
16 Și acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, împlinește cele ce ai grăit către robul Tău David, tatăl meu, când ai zis: Nu va lipsi bărbat din tine care să șadă înaintea feței Mele pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi își vor păzi calea lor purtându-se după legea Mea, așa cum te-ai purtat tu înaintea Mea.2Rg 7,16 1Rg 8,25 Ps 131,11
17 Deci acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fă să se adeverească cuvântul Tău, către robul Tău David.1Rg 8,17
18 Adevărat să fie că Dumnezeu va locui cu oamenii pe pământ? Dacă cerul și cerurile cerurilor nu Te încap, cu cât mai puțin Te va încăpea templul acesta pe care Ți l-am zidit eu?1Rg 8,27 2Par 2,6 Is 66,1
19 Dar caută la rugăciunea robului Tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Ascultă strigarea și ruga cu care robul Tău se roagă înaintea Ta:
20 Să fie ochii Tăi deschiși ziua și noaptea spre templul acesta și spre locul unde ai făgăduit să-ți pui numele Tău, ca să asculți rugăciunea cu care robul Tău se va ruga în locul acesta.Dt 12,5 Dt 31,11 1Rg 8,29
21 Să iei aminte la cererile robului Tău și ale poporului Tău Israel, cu care se vor ruga ei în locul acesta; să auzi din locul șederii Tale, din ceruri, să asculți și să miluiești.1Rg 8,30
22 Când va greși cineva împotriva aproapelui său și i se va cere jurământ ca să jure, jurământul se va face înaintea jertfelnicului Tău în templul acesta.Ies 22,11 1Rg 8,31
23 Atunci să asculți din cer și să faci judecată robilor Tăi: să osândești pe cel vinovat, făcând să i se întoarcă asupra capului lui fapta sa și să izbăvești pe cel drept, dându-i după dreptatea lui.1Rg 8,32
24 Când poporul Tău Israel va fi bătut de dușman, pentru că a păcătuit înaintea Ta, dar apoi se va întoarce către Tine, va preaslăvi numele Tău și va cere și se va ruga înaintea Ta, în templul acesta,Dt 28,25 1Rg 8,33-34
25 Atunci să asculți din cer și să ierți păcatul poporului Tău Israel și să-l întorci în pământul pe care l-ai dat lor și părinților lor.
26 Când se va încuia cerul și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit ei înaintea Ta, și-ți vor aduce rugi în locul acesta, vor mărturisi numele Tău și se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai smerit,Lv 26,19 Dt 11,17 1Rg 8,35
27 Atunci să asculți din cer și să ierți păcatul robilor Tăi, al poporului Tău Israel, arătându-le calea cea bună pe care să meargă, și să trimiți ploaie pământului Tău, pe care l-ai dat poporului Tău de moștenire.1Rg 8,36
28 De va fi foamete pe pământ, de va fi boală molipsitoare, de va fi vânt dogorâtor sau pălitură, lăcustă sau omidă, dușmanii de-i vor strâmtora în țara lor, stau în cetățile lor, de va fi orice necaz, orice boală,2Par 20,9
29 Atunci orice rugăciune și orice cerere care se va face de orice om sau de tot poporul Tău Israel, când ei își vor simți fiecare necazul său și durerea și își vor întinde mâinile lor spre templul acesta,
30 Tu să asculți din cer, din locul șederii Tale, și să ierți; să dai fiecăruia după căile lui, căci Tu cunoști inima lui și singur știi inima fiilor oamenilor,1Rg 8,38
31 Pentru ca să se teamă de Tine și să umble în căile Tale în toate zilele, cât vor trăi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri.
32 Chiar și străinul, care nu este din poporul Tău Israel, când va purcede din pământ depărtat pentru numele Tău cel mare, pentru mâna Ta cea puternică și pentru brațul Tău cel înalt și va veni și se va ruga în templul acesta,1Rg 8,41 Is 55,5-6
33 Tu să asculți din cer, din locul sălășluirii Tale, și să-i împlinești tot lucrul pentru care străinul va striga către Tine, ca să știe toate popoarele pământului, de numele Tău și să se teamă de Tine, cum se teme poporul Tău Israel, și să știe că în numele Tău este închinat templul pe care l-am zidit eu.
34 Când poporul Tău va pleca cu război împotriva dușmanilor săi, pe drumul pe care-l vei trimite Tu și se va ruga Ție, întorcându-se spre cetatea aceasta, care Ți-ai ales-o, și spre templul acesta pe care l-am zidit eu numelui Tău,1Rg 8,44
35 Atunci să asculți din cer rugăciunea lor și cererea lor și să le faci dreptate.1Rg 8,45
36 Când vor păcătui ei înaintea Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și Tu Te vei supăra pe ei și-i vei da dușmanilor lor și cei ce i-au luat robi îi vor duce în pământ depărtat sau apropiat,1Rg 8,46 Iov 15,14 Pr 20,9 Ecc 7,20 1In 1,8
37 Și când ei, în pământul în care vor fi robiți, își vor veni în sine și se vor întoarce și ți se vor ruga în pământul robiei lor, zicând: am păcătuit, am făcut fărădelege, vinovați suntem;Nm 14,40 Dn 9,3
38 Dacă se vor întoarce către Tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor, în pământul robiei lor, unde ei se vor afla duși robi și se vor ruga, întorcându-se spre pământul lor, pe care Tu l-ai dat părinților lor și spre cetatea care ți-ai ales-o și spre templul pe care l-am zidit eu numelui Tău,1Rg 7,6 1Rg 8,47-48
39 Atunci să asculți din cer, din locul șederii Tale, rugăciunea lor și cererea lor, și să le faci dreptate și să ierți pe poporul Tău de ceea ce a păcătuit înaintea Ta.Ps 33,15
40 Dumnezeul meu, să-Ți fie ochii Tăi deschiși și urechile Tale cu luare aminte la rugăciunea care Ți se va face în locul acesta.1Rg 8,52 2Par 7,15
41 Și acum, Doamne Dumnezeule, scoală-Te și vino la locul de odihnă al Tău, Tu și chivotul puterii Tale. Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule, se vor îmbrăca întru mântuire și cuvioșii Tăi se vor desfăta de bunătăți.Nm 10,35 Ps 131,8.9
42 Doamne Dumnezeule, să nu-Ți întorci fața Ta nici de la unsul Tău, ci adu-Ți aminte de îndurările cele către David, robul Tău”.1Rg 7,13.15 Ps 131,10
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Atunci, Solomón a zis:
„Domnul a zis că vrea să locuiască
în norul dens.
1 Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că El binevoiește să locuiască în negură,
2 Eu ți-am zidit o casă înaltă,
un sălaș unde să locuiești pentru totdeauna”.
2 Iar eu am zidit templul, ca să locuiești Tu, Cel Sfânt, și locaș unde să petreci Tu în veci”.
3 Regele și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israél. Toată adunarea lui Israél stătea [în picioare].
3 Apoi și-a întors regele fața sa și a binecuvântat toată adunarea lui Israel, căci toată adunarea Israeliților sta înainte.
4 Și a zis:
„Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care i-a vorbit cu gura tatălui meu, Davíd, și care a împlinit cu mâna lui [ceea ce a spus]:
4 Și a zis regele: „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a grăit cu gura Sa către David, tatăl meu, și a împlinit cu mâinile Sale ceea ce spusese, zicând:
5 «Din ziua când l-am scos pe poporul meu din țara Egiptului, n-am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israél ca să-mi zidească o casă unde să fie numele meu și nu am ales pe nimeni ca să fie conducător peste poporul meu, Israél!
5 Din ziua când am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, nu Mi-am ales cetate nici într-una din semințiile lui Israel, ca să-Mi zidesc templu în care să petreacă numele Meu, nici nu Mi-am ales om care să fie cârmuitor poporului Meu Israel.
6 Am ales Ierusalímul ca să fie numele meu în el și l-am ales pe Davíd ca să fie peste poporul meu, Israél».
6 Acum însă am ales Ierusalimul, ca să petreacă numele Meu acolo, și am ales pe David, ca să păstorească peste poporul Meu Israel.
7 Tatăl meu, Davíd, avea de gând să zidească o casă pentru numele Domnului Dumnezeului lui Israél.
7 Iar lui David, tatăl meu, îi intrase la inimă să înalțe templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
8 Domnul i-a zis lui Davíd, tatăl meu: «Pentru că ai avut de gând să construiești o casă pentru numele meu, bine ai făcut că ai avut acest gând.
8 Însă Domnul a zis lui David, tatăl meu: ți-a intrat la inimă să zidești templu numelui Meu; bine e că ți-a intrat acest lucru la inimă;
9 Numai că nu tu vei zidi casa, ci fiul tău, cel ieșit din coapsele tale, el va zidi casa pentru numele meu».
9 Dar nu vei zidi tu templul, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale, acela va zidi templu numelui Meu.
10 Domnul a împlinit cuvintele pe care le rostise. Eu m-am ridicat în locul lui Davíd, tatăl meu, și am stat pe tronul lui Israél, după cum a spus Domnul. Eu voi zidi casa pentru numele Domnului Dumnezeului lui Israél.
10 Și a împlinit Domnul cuvântul Său, care l-a grăit; căci eu am urmat în locul lui David, tatăl meu, și am șezut pe tronul lui Israel, cum zisese Domnul, și am zidit templu numelui Domnului Dumnezeului lui Israel.
11 Am așezat în ea arca în care este alianța Domnului pe care a încheiat-o cu fiii lui Israél”.
11 Și am pus acolo chivotul în care se află legământul Domnului, cel încheiat cu fiii lui Israel”.
12 [Solomón] a stat înaintea altarului Domnului, în fața întregii adunări a lui Israél și și-a întins mâinile.
12 Apoi stând Solomon la jertfelnicul Domnului, înaintea adunării Israeliților și-a ridicat mâinile sale,
13 Solomón a făcut un postament de bronz și l-a pus în mijlocul curții: era lung de cinci coți, lat de cinci coți și înalt de trei coți. Și-a plecat genunchii în fața întregii adunări a lui Israél și și-a întins mâinile spre cer
13 Căci Solomon își făcuse un amvon de aramă, lung de cinci coți, lat de cinci coți și înalt de trei coți, și-l pusese în mijlocul curții. Pe acest amvon a stat el și și-a plecat genunchii înaintea întregii adunări a Israeliților. El a ridicat mâinile sale la cer
14 și a zis:
„Doamne Dumnezeul lui Israél,
nu este Dumnezeu ca tine
nici în ceruri, nici pe pământ:
tu ții alianța și îndurarea față de slujitorii tăi
care umblă înaintea ta
din toată inima lor!
14 Și a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ție, nici în cer și nici pe pământ. Tu păzești legământul și mila cu robii Tăi, care umblă cu toată inima lor înaintea Ta;
15 Ai ținut ceea ce i-ai spus
slujitorului tău Davíd, tatăl meu:
ceea ce ai spus cu gura ta,
ai împlinit cu mâna ta, cum este astăzi.
15 Tu ai împlinit robului Tău David, tatăl meu, ce i-ai grăit; că ceea ce ai grăit cu gura Ta, aceea ai împlinit în ziua aceasta cu mâna Ta!
16 Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél,
[împlinește] față de slujitorul tău Davíd,
tatăl meu,
ceea ce ai spus:
«Nu va lipsi din fața mea om
care să stea pe tronul lui Israél!
Numai să țină fiii tăi căile [mele],
umblând înaintea mea așa cum ai umblat tu»!
16 Și acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, împlinește cele ce ai grăit către robul Tău David, tatăl meu, când ai zis: Nu va lipsi bărbat din tine care să șadă înaintea feței Mele pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi își vor păzi calea lor purtându-se după legea Mea, așa cum te-ai purtat tu înaintea Mea.
17 Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél,
să se adeverească cuvintele tale
pe care le-ai rostit slujitorului tău Davíd!
17 Deci acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, fă să se adeverească cuvântul Tău, către robul Tău David.
18 Căci într-adevăr locuiește
Dumnezeu cu oamenii pe pământ?
Iată, cerurile și cerurile cerurilor
nu pot să te cuprindă!
Cu atât mai puțin această casă
pe care am construit-o.
18 Adevărat să fie că Dumnezeu va locui cu oamenii pe pământ? Dacă cerul și cerurile cerurilor nu Te încap, cu cât mai puțin Te va încăpea templul acesta pe care Ți l-am zidit eu?
19 Întoarce-ți fața spre rugăciunea slujitorului tău
și spre cererea lui,
Doamne Dumnezeul meu,
ca să asculți strigătul și rugăciunea
pe care ți-o adresează slujitorul tău!
19 Dar caută la rugăciunea robului Tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Ascultă strigarea și ruga cu care robul Tău se roagă înaintea Ta:
20 Să fie ochii tăi deschiși
spre casa aceasta zi și noapte,
spre locul despre care ai zis
că îți vei pune numele acolo,
ca să asculți rugăciunea
pe care ți-o va adresa slujitorul tău
în locul acesta!
20 Să fie ochii Tăi deschiși ziua și noaptea spre templul acesta și spre locul unde ai făgăduit să-ți pui numele Tău, ca să asculți rugăciunea cu care robul Tău se va ruga în locul acesta.
21 Ascultă cererile slujitorului tău
și ale poporului tău, Israél,
când se vor ruga în locul acesta!
Ascultă-i din sălașul locuinței tale,
din ceruri!
Ascultă și iartă!
21 Să iei aminte la cererile robului Tău și ale poporului Tău Israel, cu care se vor ruga ei în locul acesta; să auzi din locul șederii Tale, din ceruri, să asculți și să miluiești.
22 Dacă va păcătui cineva
împotriva aproapelui său
și se va pune asupra lui un jurământ
ca să-l facă să jure,
și jurământul va veni
înaintea altarului tău în casa aceasta,
22 Când va greși cineva împotriva aproapelui său și i se va cere jurământ ca să jure, jurământul se va face înaintea jertfelnicului Tău în templul acesta.
23 ascultă-l din ceruri și fă dreptate slujitorilor tăi:
condamnă-l pe cel vinovat,
ca să întorci calea lui asupra capului său,
și îndreptățește-l pe cel drept,
ca să-i dai după dreptatea lui!
23 Atunci să asculți din cer și să faci judecată robilor Tăi: să osândești pe cel vinovat, făcând să i se întoarcă asupra capului lui fapta sa și să izbăvești pe cel drept, dându-i după dreptatea lui.
24 Dacă poporul tău, Israél, va fi lovit de dușman
pentru că a păcătuit împotriva ta;
dacă se vor întoarce la tine
și vor mărturisi numele tău,
dacă se vor ruga
și-ți vor adresa cereri în casa aceasta,
24 Când poporul Tău Israel va fi bătut de dușman, pentru că a păcătuit înaintea Ta, dar apoi se va întoarce către Tine, va preaslăvi numele Tău și va cere și se va ruga înaintea Ta, în templul acesta,
25 ascultă-i din ceruri,
iartă păcatul poporului tău, Israél,
și adu-i înapoi în țara
pe care le-ai dat-o lor și părinților lor!
25 Atunci să asculți din cer și să ierți păcatul poporului Tău Israel și să-l întorci în pământul pe care l-ai dat lor și părinților lor.
26 Când se va închide cerul și nu va fi ploaie,
pentru că au păcătuit împotriva ta,
dacă se vor ruga în locul acesta
și vor mărturisi numele tău,
dacă se vor întoarce de la păcatele lor
pentru că i-ai umilit,
26 Când se va încuia cerul și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit ei înaintea Ta, și-ți vor aduce rugi în locul acesta, vor mărturisi numele Tău și se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai smerit,
27 ascultă-i din ceruri
și iartă păcatul slujitorilor tăi
și al poporului tău, Israél!
Învață-i [să meargă] pe calea cea bună,
ca să meargă pe ea,
și dă ploaie peste țara ta
pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire!
27 Atunci să asculți din cer și să ierți păcatul robilor Tăi, al poporului Tău Israel, arătându-le calea cea bună pe care să meargă, și să trimiți ploaie pământului Tău, pe care l-ai dat poporului Tău de moștenire.
28 Când va fi foamete în țară,
când vor fi ciumă, tăciune,
mană, lăcuste, omizi,
când îi vor asedia dușmanii în țara porților lor,
orice plagă, orice boală,
28 De va fi foamete pe pământ, de va fi boală molipsitoare, de va fi vânt dogorâtor sau pălitură, lăcustă sau omidă, dușmanii de-i vor strâmtora în țara lor, stau în cetățile lor, de va fi orice necaz, orice boală,
29 orice rugăciune, orice cerere
făcută pentru fiecare om
și pentru tot poporul tău, Israél,
când își va recunoaște fiecare rana suferinței
și își va întinde mâinile spre casa aceasta,
29 Atunci orice rugăciune și orice cerere care se va face de orice om sau de tot poporul Tău Israel, când ei își vor simți fiecare necazul său și durerea și își vor întinde mâinile lor spre templul acesta,
30 ascultă-l din ceruri,
din sălașul locuinței tale, și iartă-l;
dă fiecăruia după toate căile lui,
tu care cunoști inima lui
– pentru că tu, numai tu cunoști
inima tuturor fiilor oamenilor –
30 Tu să asculți din cer, din locul șederii Tale, și să ierți; să dai fiecăruia după căile lui, căci Tu cunoști inima lui și singur știi inima fiilor oamenilor,
31 ca să se teamă de tine
și să meargă pe căile tale în toate zilele
cât vor trăi pe fața pământului
pe care l-ai dat părinților noștri.
31 Pentru ca să se teamă de Tine și să umble în căile Tale în toate zilele, cât vor trăi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri.
32 Când străinul
care nu este din poporul tău, Israél,
va veni dintr-o țară îndepărtată
pentru numele tău cel mare,
pentru mâna ta cea puternică
și pentru brațul tău
și va merge să se roage în casa aceasta,
32 Chiar și străinul, care nu este din poporul Tău Israel, când va purcede din pământ depărtat pentru numele Tău cel mare, pentru mâna Ta cea puternică și pentru brațul Tău cel înalt și va veni și se va ruga în templul acesta,
33 ascultă-l din ceruri, din sălașul locuinței tale,
și împlinește-i
după cum străinul a strigat către tine,
pentru ca să cunoască
toate popoarele pământului numele tău
și să se teamă de tine
ca și poporul tău, Israél,
și să se știe că numele tău
este invocat asupra acestei case
pe care am construit-o!
33 Tu să asculți din cer, din locul sălășluirii Tale, și să-i împlinești tot lucrul pentru care străinul va striga către Tine, ca să știe toate popoarele pământului, de numele Tău și să se teamă de Tine, cum se teme poporul Tău Israel, și să știe că în numele Tău este închinat templul pe care l-am zidit eu.
34 Când poporul tău va ieși la luptă
împotriva dușmanilor săi
pe drumul pe care îi vei trimite
și se vor ruga către tine
îndreptați spre cetatea aceasta
pe care ai ales-o
și spre casa pe care am construit-o
pentru numele tău,
34 Când poporul Tău va pleca cu război împotriva dușmanilor săi, pe drumul pe care-l vei trimite Tu și se va ruga Ție, întorcându-se spre cetatea aceasta, care Ți-ai ales-o, și spre templul acesta pe care l-am zidit eu numelui Tău,
35 ascultă din ceruri rugăciunile
și cererile lor și fă-le dreptate!
35 Atunci să asculți din cer rugăciunea lor și cererea lor și să le faci dreptate.
36 Când vor păcătui împotriva ta
– căci nu este om care să nu păcătuiască –
și te vei mânia pe ei
și-i vei da în mâna dușmanului,
care-i va duce captivi într-o țară
îndepărtată sau apropiată,
36 Când vor păcătui ei înaintea Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și Tu Te vei supăra pe ei și-i vei da dușmanilor lor și cei ce i-au luat robi îi vor duce în pământ depărtat sau apropiat,
37 dacă vor pune la inimă în țara
unde vor fi captivi,
dacă se vor întoarce
și vor căuta bunăvoință la tine
în țara captivității, zicând:
«Am păcătuit, am săvârșit nelegiuire:
suntem vinovați!»,
37 Și când ei, în pământul în care vor fi robiți, își vor veni în sine și se vor întoarce și ți se vor ruga în pământul robiei lor, zicând: am păcătuit, am făcut fărădelege, vinovați suntem;
38 dacă se vor întoarce la tine din toată inima lor
și din tot sufletul lor
în țara captivității unde i-au dus în captivitate,
dacă se vor ruga îndreptați spre țara lor
pe care ai dat-o părinților lor,
spre cetatea pe care ai ales-o,
spre casa pe care am construit-o
pentru numele tău,
38 Dacă se vor întoarce către Tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor, în pământul robiei lor, unde ei se vor afla duși robi și se vor ruga, întorcându-se spre pământul lor, pe care Tu l-ai dat părinților lor și spre cetatea care ți-ai ales-o și spre templul pe care l-am zidit eu numelui Tău,
39 ascultă din ceruri, din sălașul locuinței tale,
rugăciunile și cererile lor
și fă-le dreptate
și iartă-l pe poporul tău,
care a păcătuit împotriva ta!
39 Atunci să asculți din cer, din locul șederii Tale, rugăciunea lor și cererea lor, și să le faci dreptate și să ierți pe poporul Tău de ceea ce a păcătuit înaintea Ta.
40 Acum, Dumnezeul meu,
să fie ochii tăi deschiși
și urechile tale atente
la rugăciunea din locul acesta!
40 Dumnezeul meu, să-Ți fie ochii Tăi deschiși și urechile Tale cu luare aminte la rugăciunea care Ți se va face în locul acesta.
41 Doamne Dumnezeule,
ridică-te spre locul tău de odihnă,
tu și arca puterii tale!
Preoții tăi, Doamne Dumnezeule,
să se îmbrace cu mântuire
și sfinții tăi să se bucure de bine!
41 Și acum, Doamne Dumnezeule, scoală-Te și vino la locul de odihnă al Tău, Tu și chivotul puterii Tale. Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule, se vor îmbrăca întru mântuire și cuvioșii Tăi se vor desfăta de bunătăți.
42 Doamne Dumnezeule,
nu-ți îndepărta fața de la unsul tău
și adu-ți aminte de îndurările
[arătate] lui Davíd, slujitorul tău!”.
42 Doamne Dumnezeule, să nu-Ți întorci fața Ta nici de la unsul Tău, ci adu-Ți aminte de îndurările cele către David, robul Tău”.
