1 Cât de frumoasă ești tu, draga mea, cât de frumoasă ești! Ochi de porumbiță ai, umbriri de negrele-ți sprâncene, părul tău turmă de capre pare, ce din munți, din Galaad coboară.Cant 1,14-15 Cant 6,3
2 Dinții tăi par turmă de oi tunse, ce ies din scăldătoare făcând două șiruri strânse și neavând nici o știrbitură.
3 Cordeluțe purpurii sunt ale tale buze și gura ta-i încântătoare. Două jumătăți de rodii par obrajii tăi sub vălul tău cel străveziu.Col 4,6
4 Gâtul tău e turnul lui David, menit să fie casă de arme: mii de scuturi atârnă acolo și tot scuturi de viteji.Cant 7,5 Mi 4,8
5 Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini.Cant 7,4
6 Până nu se răcorește ziua, până nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colină de mirt, voi veni la tine, munte de tămâie.Cant 2,17
7 Cât de frumoasă ești tu, draga mea, și fără nici o pată.Ef 5,27
8 Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degrabă coboară din Amana, din Senir și din Hermon, din culcușul leilor și din munți cu leoparzi!Is 49,18 Is 61,10
9 Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta și cu colanu-ți de la sân.
10 Cât de dulce, când dezmierzi, ești tu sora mea mireasă; și mai dulce decât vinul este mângâierea ta. Și mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir.Cant 1,1
11 Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban.Is 52,1 Mt 12,34 1Ptr 2,2
12 Ești grădină încuiată, sora mea, mireasa mea, fântână acoperită și izvor pecetluit.Is 58,11
13 Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci și minunate, având pe margini arbuști care revarsă miresme:
14 Nard, șofran și scorțișoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt și cu aloe și cu arbuști mirositori.
15 În grădină-i o fântână, un izvor de apă vie și pâraie din Liban.In 7,38
16 Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflați prin grădina mea și miresmele-i stârniți; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre și din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce.Lc 19,5 In 16,8 Fa 2,2
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Iată-te, ești frumoasă, prietenă a mea! Iată-te, ești frumoasă!
Ochii tăi de după văl sunt ca porumbeii,
părul tău este ca o turmă de capre
care coboară de pe munții din Galaád.
1 Cât de frumoasă ești tu, draga mea, cât de frumoasă ești! Ochi de porumbiță ai, umbriri de negrele-ți sprâncene, părul tău turmă de capre pare, ce din munți, din Galaad coboară.
2 Dinții tăi sunt ca o turmă [de oi] tunse
care se ridică de la spălat;
toate au gemeni și stearpă nu este între ele.
2 Dinții tăi par turmă de oi tunse, ce ies din scăldătoare făcând două șiruri strânse și neavând nici o știrbitură.
3 Buzele tale sunt ca un fir de purpură,
iar vorba ta este plăcută;
ca o bucată de rodie sunt obrajii tăi de după văl.
3 Cordeluțe purpurii sunt ale tale buze și gura ta-i încântătoare. Două jumătăți de rodii par obrajii tăi sub vălul tău cel străveziu.
4 Gâtul tău este ca turnul lui Davíd,
construit pe trofee:
o mie de scuturi atârnă de el,
toate paveze ale celor viteji.
4 Gâtul tău e turnul lui David, menit să fie casă de arme: mii de scuturi atârnă acolo și tot scuturi de viteji.
5 Amândoi sânii tăi sunt ca doi pui gemeni de gazelă
care pasc între crini.
5 Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini.
6 Până să sufle [vântul] zilei și să se ducă umbrele,
voi veni la muntele mirului și la colina tămâii.
6 Până nu se răcorește ziua, până nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colină de mirt, voi veni la tine, munte de tămâie.
7 Toată frumoasă ești prietena mea
și prihană nu este în tine.
7 Cât de frumoasă ești tu, draga mea, și fără nici o pată.
8 Vino cu mine din Libán, mireaso,
[vino] cu mine din Libán!
Privește de pe Vârful Amaná,
de pe vârful Senír și de pe Hermón,
din vizuinile leilor și de pe munții cu leoparzi!
8 Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degrabă coboară din Amana, din Senir și din Hermon, din culcușul leilor și din munți cu leoparzi!
9 Mi-ai răpit inima, soră a mea, mireaso,
mi-ai răpit inima cu o singură privire,
cu o singură verigă din lănțișorul
de la gâtul tău!
9 Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta și cu colanu-ți de la sân.
10 Cât de plăcute sunt dezmierdările tale,
sora mea, mireaso!
Cu cât sunt dezmierdările tale
mai bune decât vinul,
decât mirosul miresmelor tale,
al tuturor balsamurilor!
10 Cât de dulce, când dezmierzi, ești tu sora mea mireasă; și mai dulce decât vinul este mângâierea ta. Și mireasma ta plăcută este mai presus de orice mir.
11 Nectar picură pe buzele tale,
miere și lapte sunt sub limba ta.
Mirosul mantiei tale este
ca mirosul de tămâie.
11 Ale tale buze miere izvorăsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de Liban.
12 Grădină închisă ești, soră a mea, mireaso,
grădină închisă și izvor sigilat!
12 Ești grădină încuiată, sora mea, mireasa mea, fântână acoperită și izvor pecetluit.
13 Mlădițele tale sunt ca un paradis de rodii,
cu fructe alese, héna și nard;
13 Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci și minunate, având pe margini arbuști care revarsă miresme:
14 nard și șofran,
trestie mirositoare și scorțișoară,
cu toți copacii de tămâie, mir și aloe,
cu toate balsamurile cele mai alese.
14 Nard, șofran și scorțișoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt și cu aloe și cu arbuști mirositori.
15 Izvor din grădini,
fântână de ape vii care curg din Libán!
15 În grădină-i o fântână, un izvor de apă vie și pâraie din Liban.
16 Trezește-te, vânt din nord!
Vino, vânt din sud!
Suflați peste grădina mea
și să curgă balsamurile sale!
Să vină iubitul meu în grădina lui
și să mănânce roadele sale alese!
16 Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflați prin grădina mea și miresmele-i stârniți; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre și din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce.
