1 Apoi, întorcându-ne noi, am pornit prin pustie, spre Marea Roșie, cum îmi grăise Domnul, și am umblat zile multe împrejurul Muntelui Seir.Nm 21,4 Jd 5,4
2 Iar Domnul a zis către mine:
3 „Ajunge de când umblați împrejurul acestui munte! Întoarceți-vă dar spre miazănoapte!
4 Dă poruncă poporului și zi: Voi acum veți trece prin hotarele fiilor lui Isav, frații voștri, care locuiesc în Seir, și aceștia se vor teme de voi foarte tare.Nm 20,14.21
5 Dar să nu începeți războiul cu ei, căci nu vă voi da din pământul lor nici o palmă de loc, pentru că Muntele Seir l-am dat în stăpânirea lui Isav.1Rg 14,47 2Rg 8,14 1Rg 11,15
6 Mâncare să vă cumpărați de la ei cu bani și să mâncați; și apă de băut să vă cumpărați de la ei tot cu bani;
7 Că Domnul Dumnezeul tău, Israele, te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale și te-a ocrotit în timpul călătoriei tale prin pustiul acesta mare și înfricoșător. Iată, de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău este cu tine și n-ai dus lipsă de nimic”.Fc 21,22 Dt 1,31
8 Și am trecut pe lângă fiii lui Isav, frații noștri, care locuiau în Seir, pe calea câmpului, de la Elat și Ețion-Gaber, și ne-am abătut și am mers spre pustiul Moabului.1Rg 9,26 2Rg 14,22
9 Dar Domnul mi-a zis: „Nu intra în dușmănie cu Moab și nu începe război cu el, că nu-ți voi da în stăpânire nimic din pământul lui, pentru că Arul l-am dat în stăpânire fiilor lui Lot”.2Par 20,10
10 Înainte au locuit acolo Emimii, popor mare, mult la număr și înalt la statură, ca fiii lui Enac;Fc 14,5 Nm 13,23.33.34
11 Și aceștia se socoteau printre Refaimi, ca fiii lui Enac; iar Moabiții îi numesc Emimi.
12 Pe Seir însă au trăit înainte Horeii; dar fiii lui Isav i-au alungat și i-au pierdut de la fața lor și s-au așezat în locul lor, cum trebuie să facă și Israel în pământul său de moștenire, care i-l va da Domnul.Fc 14,6 Fc 36,20
13 Sculați-vă dar și treceți râul Zared. Și am trecut noi râul Zared.Nm 21,12
14 De atunci, de când ne-am dus la Cadeș-Barnea și până ce am trecut râul Zared, au trecut treizeci și opt de ani și au pierit din tabăra noastră toți cei ce erau atunci buni de război, după cum li se jurase Domnul;Nm 14,21 Nm 14,29 Nm 26,65 Dt 1,46
15 Că mâna Domnului, până au pierit ei, a fost asupra lor, ca să-i piardă din tabără.Ies 9,3
16 Iar dacă au pierit toți cei ce erau atunci buni de război din popor,
17 Mi-a grăit Domnul și a zis:
18 „Acum tu să treci pe lângă hotarele lui Moab spre Ar,
19 Și să te apropii repede de Amoniți, dar să nu intri cu aceștia în dușmănie și să nu începi război cu ei, căci nu-ți voi da în stăpânire nimic din pământul fiilor lui Amon, pentru că l-am dat în stăpânire fiilor lui Lot”.Fc 19,38 Jd 11,13.15
20 Acesta se socotea a fi pământul Refaimilor, căci Refaimii locuiseră înainte într-însul. Amoniții însă îi numeau Zomzomimi.
21 Poporul acesta fusese mare, mult la număr și înalt la statură, ca fiii lui Enac; dar Domnul îi pierduse de la fața Amoniților și-i alungaseră aceștia și se așezaseră în locul lor.Nm 13,23.33.34
22 Astfel a făcut Domnul pentru fiii lui Isav care locuiau în Seir, când a prăpădit de la fața lor pe Horei. Și după ce ei au fost izgoniți, s-au așezat în locul lor, unde trăiesc și astăzi.
23 Și pe Hevei, care locuiau prin sate chiar până la Gaza, i-au pierdut Caftorimii, care se trăgeau din Caftorim, și s-au așezat în locul lor.Fc 10,14 Ir 25,20-23 Am 9,7
24 Sculați-vă și vă porniți și treceți râul Arnon, că iată Eu voi da în mâna ta pe Amoreul Sihon, regele Heșbonului și țara lui; începe a-l cuprinde și du război cu el.
25 Din ziua aceasta voi începe Eu a împrăștia înaintea ta frică și groază peste popoare, sub tot cerul; cei ce vor auzi de tine se vor cutremura și se vor îngrozi de tine.Ios 2,9
26 Din pustiul Chedemot am trimis soli la Sihon, regele Heșbonului, cu cuvinte de pace, ca să spună:Nm 21,21
27 Îngăduie-mi să trec prin țara ta, că voi merge pe drum și nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga;
28 Hrană să-mi vinzi pe bani și voi mânca, și apă de băut să-mi dai pe bani și voi bea,Nm 20,19 Nm 21,23
29 Cum mi-au făcut fiii lui Isav, care locuiesc în Seir, și Moabiții, care locuiesc Arul; numai cu piciorul meu voi merge până voi trece Iordanul în pământul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni-l dă nouă.Nm 20,19 Nm 21,23
30 Dar Sihon, regele Heșbonului, n-a voit a ne îngădui să trecem prin pământul lui, pentru că Domnul Dumnezeul tău a îndărătnicit duhul lui și inima lui a împietrit-o, ca să-l dea în mâinile tale, cum se vede acum.Ies 4,21 Nm 21,23
31 Atunci mi-a zis Domnul: „Iată, încep să-ți dau pe Sihon Amoreul, regele Heșbonului, și pământul lui; începe a stăpâni pământul lui”.Am 2,9
32 Iar Sihon, regele Heșbonului, cu tot poporul său, ne-a ieșit înainte să se lupte la Iahaț.
33 Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre și l-am bătut pe el și pe fiii lui și tot poporul lui.Nm 21,24
34 În vremea aceea am luat toate cetățile lui și am nimicit toate cetățile lui, bărbați, femei și copii, și n-am lăsat pe nimeni viu.Dt 3,6 Dt 13,15 Dt 20,16
35 Numai vitele lor și cele jefuite din cetățile cuprinse de noi ni le-am luat.
36 De la Aroer, care se află pe malul râului Arnon, și de la cetatea cea din vale până la muntele Galaad, n-a mai fost cetate în care noi să nu fi putut pătrunde: Domnul Dumnezeu a dat tot în mâinile noastre.Nm 21,15 2Rg 24,5
37 Numai de pământul Amoniților nu te-ai apropiat, nici de locurile ce se întind în apropierea râului Iaboc, nici de cetățile ce sunt pe munte, nici de nimic ce nu ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru”.Fc 32,22
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Ne-am întors și am plecat în pustiu, pe drumul care duce la Marea Roșie, după cum îmi poruncise Domnul; și am ocolit muntele Seír multe zile.
1 Apoi, întorcându-ne noi, am pornit prin pustie, spre Marea Roșie, cum îmi grăise Domnul, și am umblat zile multe împrejurul Muntelui Seir.
2 Domnul mi-a zis:
2 Iar Domnul a zis către mine:
3 «Vă ajunge de când ocoliți muntele acesta! Întoarceți-vă spre nord!
3 „Ajunge de când umblați împrejurul acestui munte! Întoarceți-vă dar spre miazănoapte!
4 Poruncește poporului: ‹Acum veți trece prin hotarele fraților voștri, fiii lui Esáu, care locuiesc în Seír. Ei se vor teme de voi, dar voi să vă păziți bine!
4 Dă poruncă poporului și zi: Voi acum veți trece prin hotarele fiilor lui Isav, frații voștri, care locuiesc în Seir, și aceștia se vor teme de voi foarte tare.
5 Să nu vă luați la luptă cu ei, căci nu vă voi da din țara lor nici cât să puneți talpa piciorului, pentru că muntele Seír l-am dat în stăpânire lui Esáu!
5 Dar să nu începeți războiul cu ei, căci nu vă voi da din pământul lor nici o palmă de loc, pentru că Muntele Seir l-am dat în stăpânirea lui Isav.
6 Să cumpărați de la ei hrana pe care o veți mânca cu bani și să cumpărați de la ei chiar și apa pe care o veți bea tot cu bani›!
6 Mâncare să vă cumpărați de la ei cu bani și să mâncați; și apă de băut să vă cumpărați de la ei tot cu bani;
7 Căci Domnul Dumnezeul tău te-a binecuvântat în toată lucrarea mâinilor tale și ți-a cunoscut călătoria în pustiul acesta mare. În acești patruzeci de ani, Domnul Dumnezeul tău a fost cu tine și nu ți-a lipsit nimic».
7 Că Domnul Dumnezeul tău, Israele, te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale și te-a ocrotit în timpul călătoriei tale prin pustiul acesta mare și înfricoșător. Iată, de patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tău este cu tine și n-ai dus lipsă de nimic”.
8 Am trecut dincolo de frații noștri, fiii lui Esáu, care locuiesc în Seír, pe drumul spre Arabáh, din Elát și din Éțion-Ghéber. Apoi ne-am întors și am mers spre pustiul Moábului.
8 Și am trecut pe lângă fiii lui Isav, frații noștri, care locuiau în Seir, pe calea câmpului, de la Elat și Ețion-Gaber, și ne-am abătut și am mers spre pustiul Moabului.
9 Domnul mi-a zis: «Nu vă arătați ostili față de Moáb și nu vă luați la luptă cu el, căci nu-ți voi da [nimic] să stăpânești din țara lui: [cetatea] Ar am dat-o în stăpânire fiilor lui Lot.
9 Dar Domnul mi-a zis: „Nu intra în dușmănie cu Moab și nu începe război cu el, că nu-ți voi da în stăpânire nimic din pământul lui, pentru că Arul l-am dat în stăpânire fiilor lui Lot”.
10 (Înainte, aici locuiau emímii, un popor mare, numeros și înalt [la statură], ca anachímii.
10 Înainte au locuit acolo Emimii, popor mare, mult la număr și înalt la statură, ca fiii lui Enac;
11 Și ei, ca și anachímii, erau considerați refaími, dar moabíții îi numeau emími.
11 Și aceștia se socoteau printre Refaimi, ca fiii lui Enac; iar Moabiții îi numesc Emimi.
12 Seír era locuit înainte de horéi. Fiii lui Esáu i-au alungat, i-au nimicit dinaintea lor și au locuit în locul lor așa cum Israél a făcut cu țara pe care o stăpânește și pe care i-a dat-o Domnul).
12 Pe Seir însă au trăit înainte Horeii; dar fiii lui Isav i-au alungat și i-au pierdut de la fața lor și s-au așezat în locul lor, cum trebuie să facă și Israel în pământul său de moștenire, care i-l va da Domnul.
13 Acum sculați-vă și treceți valea Zéred!».
Am trecut valea Zéred.
13 Sculați-vă dar și treceți râul Zared. Și am trecut noi râul Zared.
14 Timpul cât am mers de la Cádeș-Barnéa până când am trecut valea Zéred a fost de treizeci și opt de ani, până când a dispărut din mijlocul taberei toată generația oamenilor de război, după cum le jurase Domnul.
14 De atunci, de când ne-am dus la Cadeș-Barnea și până ce am trecut râul Zared, au trecut treizeci și opt de ani și au pierit din tabăra noastră toți cei ce erau atunci buni de război, după cum li se jurase Domnul;
15 Chiar și mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei până când au pierit.
15 Că mâna Domnului, până au pierit ei, a fost asupra lor, ca să-i piardă din tabără.
16 După ce au murit toți bărbații de război din mijlocul poporului,
16 Iar dacă au pierit toți cei ce erau atunci buni de război din popor,
17 Domnul mi-a zis:
17 Mi-a grăit Domnul și a zis:
18 «Să treci azi hotarul Moábului, pe la Ar!
18 „Acum tu să treci pe lângă hotarele lui Moab spre Ar,
19 Să te apropii de fiii lui Amón! Nu vă arătați ostili față de ei și nu vă luați la luptă cu ei, căci nu-ți voi da [nimic] să stăpânești din țara fiilor lui Amón, pentru că am dat-o în stăpânire fiilor lui Lot!
19 Și să te apropii repede de Amoniți, dar să nu intri cu aceștia în dușmănie și să nu începi război cu ei, căci nu-ți voi da în stăpânire nimic din pământul fiilor lui Amon, pentru că l-am dat în stăpânire fiilor lui Lot”.
20 Și aceasta era considerată ca o țară a refaímilor. Refaímii locuiau mai înainte în ea și Amón îi numește zamzumími:
20 Acesta se socotea a fi pământul Refaimilor, căci Refaimii locuiseră înainte într-însul. Amoniții însă îi numeau Zomzomimi.
21 un popor mare, numeros și înalt [la statură], ca anachímii. Domnul i-a nimicit dinaintea lor. Ei i-au alungat și au locuit în locul lor,
21 Poporul acesta fusese mare, mult la număr și înalt la statură, ca fiii lui Enac; dar Domnul îi pierduse de la fața Amoniților și-i alungaseră aceștia și se așezaseră în locul lor.
22 așa a făcut [Domnul] și pentru fiii lui Esáu, care locuiesc în Seír, când i-a nimicit pe horéi dinaintea lor; ei i-au alungat și au locuit în locul lor până în ziua de azi.
22 Astfel a făcut Domnul pentru fiii lui Isav care locuiau în Seir, când a prăpădit de la fața lor pe Horei. Și după ce ei au fost izgoniți, s-au așezat în locul lor, unde trăiesc și astăzi.
23 Avímii, care locuiau în sate până la Gáza, au fost nimiciți de caftorími, ieșiți din Caftór și care au locuit în locul lor.
23 Și pe Hevei, care locuiau prin sate chiar până la Gaza, i-au pierdut Caftorimii, care se trăgeau din Caftorim, și s-au așezat în locul lor.
24 «Ridicați-vă, plecați și treceți râul Arnón! Iată, îl dau pe mâna ta pe Sihón, regele din Heșbón, amoréul, și țara lui! Începe, ia în stăpânire și fă război cu el!
24 Sculați-vă și vă porniți și treceți râul Arnon, că iată Eu voi da în mâna ta pe Amoreul Sihon, regele Heșbonului și țara lui; începe a-l cuprinde și du război cu el.
25 Astăzi voi începe să pun groaza și frica de tine peste toate popoarele de sub cer. Vor auzi de numele tău: se vor cutremura și se vor îngrozi în fața ta».
25 Din ziua aceasta voi începe Eu a împrăștia înaintea ta frică și groază peste popoare, sub tot cerul; cei ce vor auzi de tine se vor cutremura și se vor îngrozi de tine.
26 Am trimis mesageri din pustiul Chedemót la Sihón, regele din Heșbón, cu cuvinte de pace, zicând:
26 Din pustiul Chedemot am trimis soli la Sihon, regele Heșbonului, cu cuvinte de pace, ca să spună:
27 «Aș vrea să trec prin țara ta; voi merge numai pe drum, fără să mă abat nici la dreapta, nici la stânga.
27 Îngăduie-mi să trec prin țara ta, că voi merge pe drum și nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga;
28 Vinde-mi hrană pe bani ca să mănânc și dă-mi apă pe bani ca să beau; voi trece doar cu piciorul,
28 Hrană să-mi vinzi pe bani și voi mânca, și apă de băut să-mi dai pe bani și voi bea,
29 așa cum au făcut pentru mine fiii lui Esáu, care locuiesc în Seír, și cei din Moáb, care locuiesc în Ar, până voi trece Iordánul spre țara pe care ne-o dă Domnul Dumnezeul nostru!».
29 Cum mi-au făcut fiii lui Isav, care locuiesc în Seir, și Moabiții, care locuiesc Arul; numai cu piciorul meu voi merge până voi trece Iordanul în pământul pe care Domnul Dumnezeul nostru ni-l dă nouă.
30 Dar Sihón, regele din Heșbón, nu a vrut să ne lase să trecem pe la el; căci Domnul Dumnezeul tău i-a întunecat duhul și i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, cum este astăzi».
30 Dar Sihon, regele Heșbonului, n-a voit a ne îngădui să trecem prin pământul lui, pentru că Domnul Dumnezeul tău a îndărătnicit duhul lui și inima lui a împietrit-o, ca să-l dea în mâinile tale, cum se vede acum.
31 Domnul mi-a zis: «Iată, am început să-i dau înaintea ta pe Sihón și țara lui; începe să-i iei în stăpânire țara ca s-o moștenești»!
31 Atunci mi-a zis Domnul: „Iată, încep să-ți dau pe Sihon Amoreul, regele Heșbonului, și pământul lui; începe a stăpâni pământul lui”.
32 Sihón ne-a ieșit înainte cu tot poporul lui ca să lupte împotriva noastră la Iáhaț.
32 Iar Sihon, regele Heșbonului, cu tot poporul său, ne-a ieșit înainte să se lupte la Iahaț.
33 Domnul Dumnezeul nostru ni l-a dat înaintea noastră și i-am bătut pe el și pe fiii lui și tot poporul lui.
33 Dar Domnul Dumnezeul nostru l-a dat în mâinile noastre și l-am bătut pe el și pe fiii lui și tot poporul lui.
34 În acel timp i-am capturat toate cetățile lui, distrugând toate cetățile și omorând toți oamenii și copiii: nu a mai rămas niciun supraviețuitor.
34 În vremea aceea am luat toate cetățile lui și am nimicit toate cetățile lui, bărbați, femei și copii, și n-am lăsat pe nimeni viu.
35 Numai animalele le-am luat ca pradă pentru noi, precum și captura cetăților pe care le-am jefuit.
35 Numai vitele lor și cele jefuite din cetățile cuprinse de noi ni le-am luat.
36 De la Aroér, care este pe malul râului Arnón, de la cetatea care este în vale, până la Galaád n-a fost nicio cetate prea puternică pentru noi: Domnul Dumnezeul nostru ni le-a dat pe toate înaintea noastră.
36 De la Aroer, care se află pe malul râului Arnon, și de la cetatea cea din vale până la muntele Galaad, n-a mai fost cetate în care noi să nu fi putut pătrunde: Domnul Dumnezeu a dat tot în mâinile noastre.
37 Dar de țara fiilor lui Amón nu te-ai apropiat, de toate malurile râului Iabóc, de cetățile de pe munte și de tot ce a poruncit Domnul Dumnezeul nostru.
37 Numai de pământul Amoniților nu te-ai apropiat, nici de locurile ce se întind în apropierea râului Iaboc, nici de cetățile ce sunt pe munte, nici de nimic ce nu ne-a poruncit Domnul Dumnezeul nostru”.
