1 În vremea aceea a chemat Moise tot Israelul și le-a zis: „Ascultă, Israele, poruncile și legile pe care le voi rosti eu astăzi în auzul urechilor voastre: învățați-le și siliți-vă să le pliniți.Dt 15,5 Pr 4,4
2 Domnul Dumnezeul vostru a încheiat cu voi legământ în Horeb.Ies 19,5 Dt 29,1
3 Legământul acesta nu l-a încheiat Domnul cu părinții noștri, ci cu noi, cei ce suntem astăzi cu toții vii aici.Fc 17,2 Dt 29,14-15
4 Față către față a grăit Domnul cu voi din mijlocul focului de pe munte;Ies 19,16 Ies 20,1 Ies 33,11
5 Iar eu am stat în vremea aceea între Domnul și între voi, ca să vă spun cuvântul Domnului, căci voi v-ați temut de foc și nu v-ați suit în munte, – și a zis Domnul:Ga 3,19
6 „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.Ies 20,2 Ps 80,10
7 Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.
8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă și sub pământ.Ies 20,4 Lv 26,1 Ps 96,7 Fa 19,26
9 Să nu te închini lor, nici să le slujești, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepsește vina părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.Ies 20,5 Ies 34,7 Nm 14,18 Ir 32,18
10 Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.Ies 20,6 Ies 34,7 Ir 32,18
11 Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deșert.Ies 20,7 Lv 19,12 Mt 5,33
12 Păzește ziua odihnei, ca să o ții cu sfințenie, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.Ies 20,8 Ies 31,14 Iz 20,12
13 Șase zile lucrează și-ți fă toate treburile tale;Ies 20,9 Lv 23,3 Lc 13,14 In 5,10
14 Ziua a șaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău și roaba ta cum te odihnești și tu.Ies 20,10 Evr 4,4
15 Adu-ți aminte că ai fost rob în pământul Egiptului și Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână tare și cu braț înalt și de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua odihnei și să o ții cu sfințenie.Dt 7,19 Dt 16,12 Ir 21,5
16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăiești ani mulți și să-ți fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l dă ție.Ies 20,12 Sir 3,6 Mt 15,4 Mc 7,10 Ef 6,2-3
17 Să nu ucizi!Ies 20,13 Mt 5,21 Mt 19,18 Mc 10,19 Lc 18,20
18 Să nu fii desfrânat!Mt 5,27 Rm 13,9
19 Să nu furi!
20 Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău!
21 Să nu poftești femeia aproapelui tău și să nu dorești casa aproapelui tău, nici țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău!Ies 20,7 Rm 7,7 Rm 13,9
22 Cuvintele acestea le-a grăit Domnul către toată adunarea voastră, pe munte, din mijlocul focului, al norului, al întunericului și al furtunii, cu glas de tunet și altceva n-a mai grăit și le-a scris pe două lespezi de piatră și mi le-a dat mie.Ies 20,1
23 Și când ați auzit glasul din mijlocul întunericului și muntele ardea, v-ați apropiat de mine toate căpeteniile semințiilor voastre cu bătrânii voștriIes 20,18 Dt 4,33
24 Și ați zis: „Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava Sa și măreția Sa și glasul Lui l-am auzit din mijlocul focului. Astăzi am văzut că Dumnezeu grăiește cu omul și acesta rămâne viu.Ies 33,20
25 Și de ce să murim noi? Că focul acesta ne va mistui și de vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru vom muri.Ies 20,19 Jd 13,22
26 Căci este oare vreun om care să audă glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, cum am auzit noi, și să rămână viu?Dt 4,33 Is 6,5 Is 40,5-6
27 Apropie-te dar tu și ascultă toate câte-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru și apoi ne vei spune tu nouă toate câte-ți va grăi Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.Ies 19,8
28 Iar Domnul a auzit cuvintele voastre, cum grăiați cu mine, și mi-a zis Domnul: Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe care le-au grăit către tine, și tot ce-au grăit este bine.Dt 18,17 Sol 1,6
29 O, de ar fi inima lor așa, ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toată vremea, ca să le fie bine și lor și fiilor lor în veci!Ps 80,14 Is 48,18
30 Du-te și le spune: întoarceți-vă în corturile voastre!
31 Iar tu rămâi aici cu Mine; și-ți voi spune toate poruncile, hotărârile și legile ce trebuie să-i înveți ca să le păzească în pământul acela, pe care li-l dau Eu în stăpânire.
32 Și să le zici: Vedeți, să vă purtați așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru și să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga!Dt 17,11 Dt 28,14 Ios 23,6
33 Să umblați pe calea aceea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să fiți vii și să vă fie bine și să trăiți vreme multă în pământul acela pe care îl veți lua în stăpânire”.Fc 18,19 Dt 4,40 Dt 11,9 1Rg 3,2
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Moise a chemat tot Israélul și le-a zis:
„Ascultă, Israél, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru: să le învățați, să le păziți și să le împliniți!
1 În vremea aceea a chemat Moise tot Israelul și le-a zis: „Ascultă, Israele, poruncile și legile pe care le voi rosti eu astăzi în auzul urechilor voastre: învățați-le și siliți-vă să le pliniți.
2 Domnul Dumnezeul nostru a încheiat cu noi o alianță pe Hóreb.
2 Domnul Dumnezeul vostru a încheiat cu voi legământ în Horeb.
3 Nu cu părinții noștri a încheiat Domnul alianța aceasta, ci cu noi care suntem toți vii astăzi aici.
3 Legământul acesta nu l-a încheiat Domnul cu părinții noștri, ci cu noi, cei ce suntem astăzi cu toții vii aici.
4 Domnul v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului.
4 Față către față a grăit Domnul cu voi din mijlocul focului de pe munte;
5 Eu am stat în acel timp între Domnul și voi ca să vă vestesc cuvântul Domnului, căci vă era frică de foc și nu ați urcat pe munte. El a zis:
5 Iar eu am stat în vremea aceea între Domnul și între voi, ca să vă spun cuvântul Domnului, căci voi v-ați temut de foc și nu v-ați suit în munte, – și a zis Domnul:
6 «Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am făcut să ieși din țara Egiptului, din casa sclaviei.
6 „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.
7 Să nu ai alți dumnezei în afară de mine!
7 Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.
8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare cu cele care sunt în ceruri, sus, sau cu cele de jos, de pe pământ, sau cu cele care sunt în apele de sub pământ!
8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă și sub pământ.
9 Să nu te închini lor și să nu le slujești! Căci eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc vina părinților în fii până la a treia și a patra generație pentru cei ce mă urăsc
9 Să nu te închini lor, nici să le slujești, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepsește vina părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.
10 și mă îndur până la a mia generație pentru cei care mă iubesc și păzesc poruncile mele.
10 Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11 Să nu iei în zadar numele Domnului Dumnezeului tău! Căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în zadar numele lui!
11 Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deșert.
12 Ține ziua de sabát ca s-o sfințești așa cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău!
12 Păzește ziua odihnei, ca să o ții cu sfințenie, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
13 Șase zile să lucrezi și să-ți faci toate lucrările tale!
13 Șase zile lucrează și-ți fă toate treburile tale;
14 Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci nicio lucrare nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici animalele tale, nici străinul care este înăuntrul porților tale, ca să se odihnească slujitorul tău și slujitoarea ta ca și tine!
14 Ziua a șaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău și roaba ta cum te odihnești și tu.
15 Adu-ți aminte că ai fost sclav în țara Egiptului și că Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins! De aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ții ziua de odihnă.
15 Adu-ți aminte că ai fost rob în pământul Egiptului și Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână tare și cu braț înalt și de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzești ziua odihnei și să o ții cu sfințenie.
16 Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta, după cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ți se lungească zilele și să-ți fie bine în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău!
16 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăiești ani mulți și să-ți fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l dă ție.
17 Să nu ucizi!
17 Să nu ucizi!
18 Să nu comiți adulter!
18 Să nu fii desfrânat!
19 Să nu furi!
19 Să nu furi!
20 Să nu dai mărturie falsă împotriva aproapelui tău!
20 Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău!
21 Să nu poftești soția aproapelui tău; să nu poftești casa aproapelui tău, nici câmpul lui, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău!».
21 Să nu poftești femeia aproapelui tău și să nu dorești casa aproapelui tău, nici țarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău!
22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul către toată adunarea voastră pe munte, din mijlocul focului, din nor și din negură, cu glas puternic, fără să mai adauge nimic. Le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat mie.
22 Cuvintele acestea le-a grăit Domnul către toată adunarea voastră, pe munte, din mijlocul focului, al norului, al întunericului și al furtunii, cu glas de tunet și altceva n-a mai grăit și le-a scris pe două lespezi de piatră și mi le-a dat mie.
23 Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului și când tot muntele ardea în foc, s-au apropiat căpeteniile triburilor voastre și bătrânii voștri.
23 Și când ați auzit glasul din mijlocul întunericului și muntele ardea, v-ați apropiat de mine toate căpeteniile semințiilor voastre cu bătrânii voștri
24 Voi ați zis: «Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat gloria lui și măreția lui și i-am auzit glasul din mijlocul focului. Astăzi am văzut că Dumnezeu a vorbit cu omul și [omul] rămâne viu.
24 Și ați zis: „Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava Sa și măreția Sa și glasul Lui l-am auzit din mijlocul focului. Astăzi am văzut că Dumnezeu grăiește cu omul și acesta rămâne viu.
25 Iar acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui. Dacă vom continua să auzim glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri.
25 Și de ce să murim noi? Că focul acesta ne va mistui și de vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru vom muri.
26 Căci cine dintre oameni a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului ca noi și a rămas viu?
26 Căci este oare vreun om care să audă glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, cum am auzit noi, și să rămână viu?
27 Apropie-te tu și ascultă tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu tot ce-ți va zice Domnul Dumnezeul nostru și noi vom asculta și vom face».
27 Apropie-te dar tu și ascultă toate câte-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru și apoi ne vei spune tu nouă toate câte-ți va grăi Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.
28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Domnul mi-a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine.
28 Iar Domnul a auzit cuvintele voastre, cum grăiați cu mine, și mi-a zis Domnul: Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe care le-au grăit către tine, și tot ce-au grăit este bine.
29 O, de-ar fi inima lor așa ca să se teamă de mine și să păzească poruncile mele mereu, ca să le fie bine lor și copiilor lor totdeauna!
29 O, de ar fi inima lor așa, ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toată vremea, ca să le fie bine și lor și fiilor lor în veci!
30 Mergi și spune-le: ‹Întoarceți-vă la corturile voastre!›.
30 Du-te și le spune: întoarceți-vă în corturile voastre!
31 Dar tu rămâi aici cu mine și-ți voi spune toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau ca s-o ia în stăpânire!».
31 Iar tu rămâi aici cu Mine; și-ți voi spune toate poruncile, hotărârile și legile ce trebuie să-i înveți ca să le păzească în pământul acela, pe care li-l dau Eu în stăpânire.
32 Băgați de seamă să le împliniți după cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru! Să nu vă abateți nici la stânga, nici la dreapta!
32 Și să le zici: Vedeți, să vă purtați așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru și să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga!
33 Să mergeți pe toate căile pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru ca să trăiți, să vă fie bine și să vi se lungească zilele în țara pe care o luați în stăpânire!
33 Să umblați pe calea aceea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să fiți vii și să vă fie bine și să trăiți vreme multă în pământul acela pe care îl veți lua în stăpânire”.
