1 „Când vei ieși la război împotriva dușmanului tău și vei vedea cai, căruțe și oameni mai mulți decât ai tu, să nu te temi de ei, căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului.
2 Iar când veți fi aproape de luptă, să vină preotul și să vorbească poporului și să-i spună:Nm 31,6
3 Ascultă, Israele, voi astăzi intrați în luptă cu dușmanii voștri; să nu slăbească inima voastră, nu vă temeți, nu vă tulburați, nici nu vă înspăimântați de ei.
4 Că Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi, ca să se lupte pentru voi cu dușmanii voștri și să vă izbăvească.2Par 13,12
5 Căpeteniile oștirii încă să grăiască poporului și să zică: Cel ce și-a zidit casă nouă și n-a sfințit-o, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și să nu i-o sfințească altul.1Mac 3,56
6 Cel ce și-a sădit vie și n-a mâncat din ea, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și ca să nu se folosească altul de ea.Lv 19,23 Dt 28,30
7 Cel ce s-a logodit cu femeie și n-a luat-o, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și ca să nu o ia altul.Dt 24,5
8 Ba căpeteniile oștirii să mai spună poporului și să zică: Cine este fricos și puțin la suflet, acela să iasă și să se întoarcă acasă, ca să nu facă fricoase și inimile fraților lui, cum este inima lui.Jd 7,3
9 Și după ce căpeteniile oștirii vor isprăvi de spus poporului toate acestea, atunci să se pună căpeteniile de război ca povățuitori ai poporului.
10 Când te vei apropia de cetate ca s-o cuprinzi, fă-i îndemnare de pace.Nm 21,21
11 De se va învoi să primească pacea cu tine și-ți va deschide porțile, atunci tot poporul ce se va găsi în ea îți va plăti bir și-ți va sluji.
12 Iar de nu se va învoi cu tine la pace și va duce război cu tine, atunci s-o înconjuri.
13 Și când Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să lovești cu ascuțișul sabiei pe toți cei de parte bărbătească din ea.Nm 31,7 1Rg 11,16
14 Numai femeile și copiii, vitele și tot ce este în cetate, toată prada ei să o iei pentru tine și să te folosești de prada vrăjmașilor tăi, pe care ți i-a dat Domnul Dumnezeul tău în mână.Nm 31,11.27.50
15 Așa să faci cu toate cetățile care sunt foarte departe de tine și care nu sunt din cetățile popoarelor acestora.
16 Iar în cetățile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău ți le dă în stăpânire, să nu lași în viață nici un suflet;Nm 25,7-9 Ios 10,40 Ios 17,13
17 Ci să-i dai blestemului: pe Hetei și pe Amorei, pe Canaanei și Ferezei, pe Hevei, pe Iebusei și pe Gherghesei, precum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău,Ios 6,18
18 Ca să nu vă învețe aceia să faceți aceleași urâciuni pe care le-au făcut ei pentru dumnezeii lor și ca să nu greșiți înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
19 De veți ține multă vreme înconjurată vreo cetate, ca s-o cuprinzi și s-o iei, să nu strici pomii ei cu securea, ci să te hrănești din ei și să nu-i dobori la pământ. Copacul de pe câmp este el oare om ca să se ascundă de tine după întăritură?Jd 2,17
20 Iar copacii pe care-i știi că nu-ți aduc nimic de hrană poți să-i strici și să-i tai, ca să-ți faci întărituri împotriva cetății care poartă cu tine război, până o vei supune”.Ir 6,6
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când vei merge la război împotriva dușmanilor tăi și vei vedea cai și care și un popor mai mare decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, este cu tine!
1 „Când vei ieși la război împotriva dușmanului tău și vei vedea cai, căruțe și oameni mai mulți decât ai tu, să nu te temi de ei, căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului.
2 Când te vei apropia de luptă, să se apropie preotul și să vorbească poporului!
2 Iar când veți fi aproape de luptă, să vină preotul și să vorbească poporului și să-i spună:
3 Să le spună: «Ascultă, Israél! Voi astăzi vă apropiați de luptă împotriva dușmanilor voștri. Să nu vi se înmoaie inima, să nu vă fie teamă, să nu vă înspăimântați și să nu tremurați înaintea lor!
3 Ascultă, Israele, voi astăzi intrați în luptă cu dușmanii voștri; să nu slăbească inima voastră, nu vă temeți, nu vă tulburați, nici nu vă înspăimântați de ei.
4 Căci Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi ca să se lupte pentru voi împotriva dușmanilor voștri, ca să vă salveze».
4 Că Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi, ca să se lupte pentru voi cu dușmanii voștri și să vă izbăvească.
5 Să spună scribii poporului: «Dacă cineva a construit o casă nouă și nu a inaugurat-o, să meargă și să se întoarcă la casa lui, ca să nu moară în luptă și s-o inaugureze altcineva!
5 Căpeteniile oștirii încă să grăiască poporului și să zică: Cel ce și-a zidit casă nouă și n-a sfințit-o, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și să nu i-o sfințească altul.
6 Dacă cineva a sădit o vie și nu a mâncat din ea, să meargă și să se întoarcă la casa lui, ca să nu moară în luptă și altul să mănânce din ea!
6 Cel ce și-a sădit vie și n-a mâncat din ea, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și ca să nu se folosească altul de ea.
7 Dacă cineva s-a logodit cu o femeie și nu a luat-o, să meargă și să se întoarcă la casa lui, ca să nu moară în luptă și să o ia altul».
7 Cel ce s-a logodit cu femeie și n-a luat-o, acela să iasă și să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie și ca să nu o ia altul.
8 Să mai spună scribii poporului: «Dacă cuiva îi este teamă și i se înmoaie inima, să meargă și să se întoarcă la casa lui, ca să nu se înmoaie și inima fraților lui ca inima sa!».
8 Ba căpeteniile oștirii să mai spună poporului și să zică: Cine este fricos și puțin la suflet, acela să iasă și să se întoarcă acasă, ca să nu facă fricoase și inimile fraților lui, cum este inima lui.
9 Când scribii vor fi terminat de vorbit poporului, să stabilească niște capi ai oștirii în fruntea poporului!
9 Și după ce căpeteniile oștirii vor isprăvi de spus poporului toate acestea, atunci să se pună căpeteniile de război ca povățuitori ai poporului.
10 Când te vei apropia de o cetate ca să te lupți împotriva ei, să-i propui pace!
10 Când te vei apropia de cetate ca s-o cuprinzi, fă-i îndemnare de pace.
11 Dacă îți răspunde cu pace și ți se deschide, tot poporul care este în ea să-ți plătească tribut și să-ți slujească!
11 De se va învoi să primească pacea cu tine și-ți va deschide porțile, atunci tot poporul ce se va găsi în ea îți va plăti bir și-ți va sluji.
12 Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o asediezi.
12 Iar de nu se va învoi cu tine la pace și va duce război cu tine, atunci s-o înconjuri.
13 Domnul Dumnezeul tău ți-o va da în mâinile tale și să treci prin ascuțișul sabiei pe toți cei de parte bărbătească!
13 Și când Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să lovești cu ascuțișul sabiei pe toți cei de parte bărbătească din ea.
14 Dar să iei pentru tine femeile, copiii, animalele și tot ce va mai fi în cetate, toată prada! Să mănânci toată prada dușmanilor tăi pe care ți-i va da Domnul Dumnezeul tău!
14 Numai femeile și copiii, vitele și tot ce este în cetate, toată prada ei să o iei pentru tine și să te folosești de prada vrăjmașilor tăi, pe care ți i-a dat Domnul Dumnezeul tău în mână.
15 Așa să faci tuturor cetăților care sunt foarte îndepărtate de tine și care nu fac parte din cetățile acelor popoare!
15 Așa să faci cu toate cetățile care sunt foarte departe de tine și care nu sunt din cetățile popoarelor acestora.
16 Dar în cetățile popoarelor acelea pe care ți le dă Domnul ca moștenire, să nu lași în viață nimic din ce are suflare,
16 Iar în cetățile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău ți le dă în stăpânire, să nu lași în viață nici un suflet;
17 ci să-i nimicești pe hetéi, pe amoréi, pe canaaneéni, pe ferezéi, pe hevéi și pe iebuséi, după cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău,
17 Ci să-i dai blestemului: pe Hetei și pe Amorei, pe Canaanei și Ferezei, pe Hevei, pe Iebusei și pe Gherghesei, precum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău,
18 ca să nu vă învețe să faceți după toate lucrurile lor abominábile pe care le fac față de dumnezeii lor și să păcătuiți împotriva Domnului Dumnezeului vostru!
18 Ca să nu vă învețe aceia să faceți aceleași urâciuni pe care le-au făcut ei pentru dumnezeii lor și ca să nu greșiți înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
19 Când vei asedia o cetate luptând împotriva ei mai multe zile ca să o cucerești, să nu tai pomii ei lovindu-i cu securea, pentru că poți să mănânci din ei: să nu-i tai! Sunt oare oameni pomii câmpului, ca să vină înaintea ta când îi asediezi?
19 De veți ține multă vreme înconjurată vreo cetate, ca s-o cuprinzi și s-o iei, să nu strici pomii ei cu securea, ci să te hrănești din ei și să nu-i dobori la pământ. Copacul de pe câmp este el oare om ca să se ascundă de tine după întăritură?
20 Numai copacii pe care-i cunoști că nu sunt pomi [buni] de mâncat, pe aceștia poți să-i tai și să-i dobori și să faci întărituri împotriva cetății care face război cu tine până va cădea.
20 Iar copacii pe care-i știi că nu-ți aduc nimic de hrană poți să-i strici și să-i tai, ca să-ți faci întărituri împotriva cetății care poartă cu tine război, până o vei supune”.