1 O muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregătește miresme; puțină nebunie strică prețul la multă înțelepciune.1Co 3,18
2 Inima celui înțelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.
3 La fel celui nebun când merge pe drum îi lipsește dreapta pricepere, iar toată lumea zice: „E nebun!”
4 Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari neajunsuri.Ps 37,1
5 Am mai luat seama la încă un rău de sub soare, ca o greșeală care pornește de la stăpânitor:
6 Nebunul este ridicat la dregătorii înalte, iar cei vrednici stau în locuri de jos.
7 Am văzut robi călări pe cai și căpetenii mergând ca robii pe jos.
8 Cel ce sapă o groapă poate să cadă în ea și cel ce dărâmă un zid poate fi mușcat de șarpe.Ps 7,15 Ps 56,9 Pr 26,27 Sir 27,27
9 Cel ce sfărâmă pietre se poate răni cu ele, iar cel ce despică lemne se primejduiește.
10 Dacă o unealtă s-a tocit și nu a fost ascuțită, trebuie să îndoim puterile, dar înțelepciunea are ca parte izbânda.
11 Dacă șarpele mușcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are nici un folos.
12 Graiurile gurii celui înțelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară.Sir 21,27 Col 4,6
13 Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârșitul graiului lui nebunie curată.
14 Nebunul sporește vorbele. Omul nu știe ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va întâmpla după el?Pr 10,19 Ecc 8,7
15 Munca obosește pe cel nebun; cine nu știe drumul nu poate să se ducă în cetate.
16 Vai de tine, țară, care ai un copil rege și căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineață!Is 3,4 Is 5,11
17 Fericită ești tu, țară, care ai rege un fecior de neam mare și căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toți oamenii, și nu se dau la băutură.
18 Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sân, apa picură în casă.
19 Ospețele se fac pentru a gusta plăcerea; vinul înveselește viața și banii răspund la toate.
20 Chiar în gândul tău nu blestema pe rege și în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot să ducă un cuvânt și neamul celor înaripate să dea vorba ta pe față.Ies 22,28
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Muștele moarte pot strica și revărsa untdelemnul amestecat; puțină nebunie este mai de preț decât înțelepciunea și decât gloria.
1 O muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregătește miresme; puțină nebunie strică prețul la multă înțelepciune.
2 Inima celui înțelept este la dreapta lui,
iar inima celui nesimțit este la stânga lui.
2 Inima celui înțelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.
3 Chiar și pe drum merge ca nebunul, este lipsit de inimă și spune despre fiecare: „Este nebun”.
3 La fel celui nebun când merge pe drum îi lipsește dreapta pricepere, iar toată lumea zice: „E nebun!”
4 Dacă duhul celui care conduce se ridică împotriva ta, nu-ți lăsa locul, căci calmul liniștește păcate mari!
4 Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari neajunsuri.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare ca greșeala care iese de la cel care are putere:
5 Am mai luat seama la încă un rău de sub soare, ca o greșeală care pornește de la stăpânitor:
6 cel nebun este pus pe înălțimi mari, iar cei bogați se așază în locuri joase.
6 Nebunul este ridicat la dregătorii înalte, iar cei vrednici stau în locuri de jos.
7 Am văzut sclavi pe cai și conducători care mergeau ca sclavii pe pământ.
7 Am văzut robi călări pe cai și căpetenii mergând ca robii pe jos.
8 Cine sapă o groapă cade în ea
și cine dărâmă un zid
este mușcat de șarpe.
8 Cel ce sapă o groapă poate să cadă în ea și cel ce dărâmă un zid poate fi mușcat de șarpe.
9 Cine taie pietre poate fi rănit de ele,
iar cine crapă lemne
este în pericol din cauza lor.
9 Cel ce sfărâmă pietre se poate răni cu ele, iar cel ce despică lemne se primejduiește.
10 Dacă fierul este tocit și tăișul nu este ascuțit, trebuie să fie mai puternice forțele. Reușita este proprie înțelepciunii.
10 Dacă o unealtă s-a tocit și nu a fost ascuțită, trebuie să îndoim puterile, dar înțelepciunea are ca parte izbânda.
11 Dacă mușcă șarpele fără să fi fost descântat, nu este niciun avantaj pentru cel care descântă.
11 Dacă șarpele mușcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are nici un folos.
12 Cuvintele gurii celui înțelept sunt har,
dar buzele celui nesimțit îl pierd.
12 Graiurile gurii celui înțelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară.
13 Începutul cuvintelor gurii sale sunt nebunie,
iar sfârșitul gurii sale
este prostia cea mai rea.
13 Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârșitul graiului lui nebunie curată.
14 Nebunul își înmulțește cuvintele;
omul nu știe ce va fi;
cine-i va face cunoscut ce va fi după el?
14 Nebunul sporește vorbele. Omul nu știe ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va întâmpla după el?
15 Truda celui nesimțit îl obosește,
când nu știe să meargă în cetate.
15 Munca obosește pe cel nebun; cine nu știe drumul nu poate să se ducă în cetate.
16 Vai de tine, țară al cărei rege este un tânăr
și ale cărei căpetenii mănâncă de dimineață!
16 Vai de tine, țară, care ai un copil rege și căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineață!
17 Dar ferice de tine, țară
al cărei rege este un fiu de nobili,
ale cărei căpetenii mănâncă la timp
pentru a se întări, și nu pentru a bea.
17 Fericită ești tu, țară, care ai rege un fecior de neam mare și căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toți oamenii, și nu se dau la băutură.
18 Din cauza lenei cade grinda
și din cauza delăsării mâinilor picură în casă.
18 Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sân, apa picură în casă.
19 Fac pâine pentru voioșie și vinul înveselește viața,
iar argintul răspunde la toate.
19 Ospețele se fac pentru a gusta plăcerea; vinul înveselește viața și banii răspund la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici în gândul tău
și nu-l blestema pe cel bogat
nici în camera ta de dormit!
Căci pasărea cerului face să umble glasul
și zburătoarele fac cunoscut lucrul.
20 Chiar în gândul tău nu blestema pe rege și în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot să ducă un cuvânt și neamul celor înaripate să dea vorba ta pe față.
