1 Aruncă pâinea ta pe apă, căci o vei afla după multe zile.Lc 6,38 Lc 12,17.33
2 Împarte o bucată în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire se poate întâmpla în țară.Lc 16,9
3 Când norii se umplu de ploaie, ei se deșartă pe pământ. Și dacă un copac cade la miazăzi sau la miazănoapte, unde a căzut, acolo rămâne.
4 Cel ce păzește vântul nu seamănă, și cel ce se uită la nori nu seceră.
5 După cum nu știi care este calea vântului, cum se întocmesc oasele în pântecele maicii, tot așa nu cunoști lucrarea lui Dumnezeu, care face toate.Ps 138,15 In 3,8
6 Dis-de-dimineață seamănă sămânța și până seara nu odihni mâna ta, căci nu știi care va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.Rm 12,11
7 Și lumina este dulce și plăcut este ochilor să privească soarele.Mt 20,33
8 Chiar dacă ar trăi mulți ani, omul să se bucure de toate și să-și aducă aminte de zilele cele din întuneric, căci multe vor fi. Tot ce se întâmplă este deșertăciune.Iov 10,21
9 Bucură-te, omule, cât ești tânăr și inima ta să fie veselă în zilele tinereții tale și mergi în căile inimii tale și după ce-ți arată ochii tăi, dar să știi că, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce la judecata Sa. Alungă necazul din inima ta și depărtează suferințele de trupul tău, căci copilăria și tinerețea sunt deșertăciune.2Tim 2,22
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Aruncă-ți pâinea pe apă
și o vei găsi și după multe zile!
1 Aruncă pâinea ta pe apă, căci o vei afla după multe zile.
2 Dă o parte la șapte sau la opt,
căci nu știi ce rău va fi pe pământ!
2 Împarte o bucată în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire se poate întâmpla în țară.
3 Dacă norii sunt plini de ploaie,
se golesc asupra pământului
și, dacă un copac cade la sud sau la nord,
în locul unde cade copacul, acolo va fi.
3 Când norii se umplu de ploaie, ei se deșartă pe pământ. Și dacă un copac cade la miazăzi sau la miazănoapte, unde a căzut, acolo rămâne.
4 Cine păzește vântul nu seamănă
și cine se uită la nori nu seceră.
4 Cel ce păzește vântul nu seamănă, și cel ce se uită la nori nu seceră.
5 Așa cum nu cunoști calea vântului
și nici cum se umplu oasele
în sânul [mamei],
tot așa nu cunoști lucrarea lui Dumnezeu,
care le face pe toate.
5 După cum nu știi care este calea vântului, cum se întocmesc oasele în pântecele maicii, tot așa nu cunoști lucrarea lui Dumnezeu, care face toate.
6 Dimineața seamănă sămânța ta
și până seara nu-ți odihni mâna!
Căci tu nu știi dacă [o sămânță]
se aseamănă cu alta,
dacă amândouă sunt la fel de bune.
6 Dis-de-dimineață seamănă sămânța și până seara nu odihni mâna ta, căci nu știi care va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.
7 Dulce este lumina
și bine este pentru ochi să vadă soarele.
7 Și lumina este dulce și plăcut este ochilor să privească soarele.
8 Dacă un om ar avea mulți ani,
să se bucure de toți!
Își va aminti de zilele de întuneric,
căci vor fi multe.
Tot ceea ce vine este deșertăciune.
8 Chiar dacă ar trăi mulți ani, omul să se bucure de toate și să-și aducă aminte de zilele cele din întuneric, căci multe vor fi. Tot ce se întâmplă este deșertăciune.
9 Bucură-te, tinere, în tinerețea ta,
fă-ți bine inimii tale în zilele tinereții tale,
umblă pe căile inimii tale
și după ceea ce văd ochii tăi!
Dar să știi că pentru toate acestea,
Dumnezeu te va aduce la judecată!
9 Bucură-te, omule, cât ești tânăr și inima ta să fie veselă în zilele tinereții tale și mergi în căile inimii tale și după ce-ți arată ochii tăi, dar să știi că, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce la judecata Sa. Alungă necazul din inima ta și depărtează suferințele de trupul tău, căci copilăria și tinerețea sunt deșertăciune.
10 Îndepărtează indignarea din inima ta
și fă să treacă răul din trupul tău!
Căci copilăria și adolescența
sunt deșertăciune.
