1 Cine este ca înțeleptul și cine poate să știe ca el tâlcuirea lucrurilor? Înțelepciunea unui om îi luminează fața și asprimea feței lui i se schimbă.Pr 17,24 Sir 13,31
2 Ascultă de porunca regelui din pricina jurământului făcut lui Dumnezeu.Pr 24,21
3 Nu te grăbi să te depărtezi de fața lui. Nu stărui în lucrul cel rău, că ceea ce voiește face.
4 Cuvântul regelui este hotărâtor și cine poate să-i spună: „Ce faci?”Dn 4,32
5 Celui ce ascultă porunca nu i se va întâmpla nimic rău, că inima unui om înțelept va cunoaște timpul și judecata.Rm 13,3
6 Pentru orice lucru este un timp și o judecată; că mare este nenorocirea care apasă asupra omului,Ecc 3,1
7 De vreme ce el nu poate să știe mai dinainte ceea ce se va întâmpla. Oare, cine îi va da de știre ceea ce va fi cu el?Ecc 6,12 Ecc 10,14
8 Omul nu este stăpân pe duhul său de viață, ca să-l poată opri; la fel nu este stăpân pe ziua morții și în această luptă nu încape amânare. Nelegiuirea nu va scăpa pe cel care o săvârșește.Iov 14,5 Ps 38,6-7
9 Am văzut toate aceste lucruri și mi-am sârguit inima mea spre tot lucrul care se face sub soare într-o vreme când omul stăpânește pe altul spre nenorocirea lui.
10 Și am văzut păcătoși în mare cinste purtați la locul de odihnă, pe când cei ce lucraseră drept au fost izgoniți de la locul cel sfânt și au fost uitați în cetate. Și aceasta este deșertăciune!Lv 21,4 Ps 48,18-19
11 Din pricină că hotărârea pentru pedepsirea răutății nu este îndeplinită de îndată, pentru aceasta se umple de răutate inima oamenilor ca să facă rău.Ps 70,5-6 Ps 118,126 Ecc 9,3
12 Dar deși păcătosul face rău de o sută de ori și își lungește zilele, eu știu că fericirea este a acelora care se tem de Dumnezeu și se sfiesc în fața Lui.
13 Fericirea nu va fi pentru cel fără de lege, care, asemenea umbrei, nu-și va lungi viața, fiindcă el nu se teme de Domnul.Ps 143,4
14 Este încă o nepotrivire care se petrece pe pământ, adică: sunt drepți cărora li se răsplătește ca după faptele celor nelegiuiți și sunt păcătoși cărora li se răsplătește ca după faptele celor drepți. Am zis că și aceasta este încă o deșertăciune!1Co 4,13 2Co 6,8
15 Și am ridicat în slăvi veselia, căci nu este nimic mai bun pentru om sub soare, decât să mănânce, să bea și să se veselească. Numai de l-ar întovărăși la lucrul lui în tot timpul vieții pe care Dumnezeu i-o dă sub soare!Ecc 2,24 Ecc 3,12 Fa 14,17 1Co 10,31 Flp 4,11-12
16 Când mi-am îndreptat inima ca să cunosc înțelepciunea și să pătrund care este menirea omului pe pământ, căci nici zi, nici noapte ochii lui nu văd somnul,Ecc 1,17
17 Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, că omul nu poate să înțeleagă toate câte se fac sub soare, dar se ostenește căutându-le, fără să le dea de rost; iar dacă înțeleptul crede că le cunoaște, el nu poate să le pătrundă.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Cine este ca înțeleptul și cine cunoaște interpretarea lucrurilor? Înțelepciunea omului îi luminează fața și încruntarea feței i-o schimbă!
1 Cine este ca înțeleptul și cine poate să știe ca el tâlcuirea lucrurilor? Înțelepciunea unui om îi luminează fața și asprimea feței lui i se schimbă.
2 Eu [zic]: „Observă porunca regelui datorită jurământului lui Dumnezeu!
2 Ascultă de porunca regelui din pricina jurământului făcut lui Dumnezeu.
3 Nu te pripi să pleci din fața lui și nu sta într-un lucru rău, căci el face ceea ce-i place!”.
3 Nu te grăbi să te depărtezi de fața lui. Nu stărui în lucrul cel rău, că ceea ce voiește face.
4 Deoarece cuvântul regelui are putere și cine i-ar putea spune: „Ce faci?”.
4 Cuvântul regelui este hotărâtor și cine poate să-i spună: „Ce faci?”
5 Cel care observă porunca nu va cunoaște lucrul rău, iar timpul judecății este cunoscut de inima celui înțelept.
5 Celui ce ascultă porunca nu i se va întâmpla nimic rău, că inima unui om înțelept va cunoaște timpul și judecata.
6 Căci pentru orice lucru plăcut este un timp și o judecată, iar răutatea omului este mare asupra lui.
6 Pentru orice lucru este un timp și o judecată; că mare este nenorocirea care apasă asupra omului,
7 Căci el nu cunoaște ceea ce va fi. Cine ar putea să-i facă cunoscut ce va fi?
7 De vreme ce el nu poate să știe mai dinainte ceea ce se va întâmpla. Oare, cine îi va da de știre ceea ce va fi cu el?
8 Nu este niciun om ca să aibă putere asupra duhului său, să-și țină suflarea; nu este cine să aibă putere asupra zilei morții și nu este cine să trimită în război. Nelegiuirea nu-l va scăpa pe cel care o săvârșește.
8 Omul nu este stăpân pe duhul său de viață, ca să-l poată opri; la fel nu este stăpân pe ziua morții și în această luptă nu încape amânare. Nelegiuirea nu va scăpa pe cel care o săvârșește.
9 Toate acestea le-am văzut și am pus la inimă tot ceea ce s-a făcut sub soare. Este un timp când omul are putere asupra omului ca să-i facă rău.
9 Am văzut toate aceste lucruri și mi-am sârguit inima mea spre tot lucrul care se face sub soare într-o vreme când omul stăpânește pe altul spre nenorocirea lui.
10 Astfel, i-am văzut pe cei vinovați îngropați și s-au dus. Au mers din locul sfânt și au fost uitați în cetatea în care au făcut [lucruri] corecte. Și aceasta este o deșertăciune.
10 Și am văzut păcătoși în mare cinste purtați la locul de odihnă, pe când cei ce lucraseră drept au fost izgoniți de la locul cel sfânt și au fost uitați în cetate. Și aceasta este deșertăciune!
11 Pentru că nu face repede un decret împotriva unei lucrări rele, de aceea inima fiilor oamenilor este plină [de dorința] de a face rău.
11 Din pricină că hotărârea pentru pedepsirea răutății nu este îndeplinită de îndată, pentru aceasta se umple de răutate inima oamenilor ca să facă rău.
12 Cel păcătos face răul de o sută [de ori] și-și lungește [zilele]. Totuși, eu știu că este bine pentru cei care se tem de Dumnezeu că se tem de el.
12 Dar deși păcătosul face rău de o sută de ori și își lungește zilele, eu știu că fericirea este a acelora care se tem de Dumnezeu și se sfiesc în fața Lui.
13 Dar nu este bine pentru cel vinovat și nu-și lungește zilele ca o umbră, pentru că nu se teme de fața lui Dumnezeu.
13 Fericirea nu va fi pentru cel fără de lege, care, asemenea umbrei, nu-și va lungi viața, fiindcă el nu se teme de Domnul.
14 Există o deșertăciune care se face pe pământ: sunt drepți care sunt loviți ca pentru lucrarea celor vinovați și sunt vinovați care sunt loviți ca pentru lucrarea celor drepți. Și am zis că și aceasta este deșertăciune.
14 Este încă o nepotrivire care se petrece pe pământ, adică: sunt drepți cărora li se răsplătește ca după faptele celor nelegiuiți și sunt păcătoși cărora li se răsplătește ca după faptele celor drepți. Am zis că și aceasta este încă o deșertăciune!
15 Am lăudat veselia pentru că nu este bine pentru om sub soare decât să mănânce, să bea și să se veselească; aceasta va rămâne cu el în truda sa, în zilele vieții sale pe care i le dă Dumnezeu sub soare.
15 Și am ridicat în slăvi veselia, căci nu este nimic mai bun pentru om sub soare, decât să mănânce, să bea și să se veselească. Numai de l-ar întovărăși la lucrul lui în tot timpul vieții pe care Dumnezeu i-o dă sub soare!
16 Când mi-am pus la inimă să cunosc înțelepciunea și să văd îndeletnicirea care se face pe pământ și că nici ziua și nici noaptea ochii [omului] nu văd somnul,
16 Când mi-am îndreptat inima ca să cunosc înțelepciunea și să pătrund care este menirea omului pe pământ, căci nici zi, nici noapte ochii lui nu văd somnul,
17 am văzut că toată lucrarea este a lui Dumnezeu și că omul nu poate să afle lucrarea care se face sub soare. Oricât s-ar trudi omul să caute, nu găsește, și chiar dacă cel înțelept ar spune că știe, tot nu poate să găsească.
17 Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, că omul nu poate să înțeleagă toate câte se fac sub soare, dar se ostenește căutându-le, fără să le dea de rost; iar dacă înțeleptul crede că le cunoaște, el nu poate să le pătrundă.