1 Și dacă au auzit neamurile din jur că s-a zidit jertfelnicul și s-a înnoit sfințenia ca și mai înainte, s-au mâniat foarte,
2 Și s-au sfătuit ca să piardă neamul lui Iacov, pe cei care erau între ei, și au început a-i omorî și a-i pierde.
3 Și a pornit război Iuda împotriva fiilor lui Edom, în ținutul Acrabatene, căci ei năvăleau mereu peste Israel; și i-au bătut cumplit și i-au strâmtorat și le-au luat prăzi bogate.
4 Și și-a adus aminte de răutatea fiilor lui Beon, care erau poporului spre laț și spre piedică, păzind cu vicleșug drumurile.
5 Și i-a închis în turnuri, a tăbărât asupra lor, i-a ucis și a ars turnurile împreună cu toți cei dinăuntru.
6 Și a trecut la fiii lui Amon și a aflat mână tare și popor mult și pe Timotei, povățuitorul lor.
7 Și a făcut împotriva lor războaie și i-a înfrânt și i-a bătut pe ei.
8 Și a luat Iazerul și locurile lui, și s-a întors la Iuda.
9 Și s-au adunat neamurile din Galaad împotriva Israeliților care locuiau în hotarele lor, ca să-i piardă, dar ei au fugit în cetatea Datema.
10 Și au trimis scrisori la Iuda și la frații lui, zicând:
11 «Adunatu-s-au asupra noastră neamurile cele dimprejurul nostru, ca să ne piardă, și se gătesc să vină și să prindă cetatea în care am fugit și Timotei este în fruntea taberii lor.
12 Acum dar, venind, scoate-ne din mâna lor, că mulți au căzut dintre noi.
13 Și toți frații noștri, care erau în ținutul Tubi, au fost omorâți și au dus în robie pe femeile lor și pe fiii și averea lor și au pierdut acolo ca la o mie de bărbați».
14 Încă citindu-se scrisorile, alți soli au venit din Galileea cu hainele rupte, spunând după cuvintele acestea,
15 Și zicând că s-au adunat asupra lor de la Ptolemaida, de la Tir, de la Sidon și toată Galileea celor de alt neam, ca să-i piardă.
16 Și dacă a auzit Iuda și poporul aceste cuvinte, s-a adunat mulțime mare să se sfătuiască ce vor face pentru acești frați în nevoie, pe care îi băteau aceia.
17 Și a zis Iuda lui Simon, fratele său: «Alege-ți oameni și mergi și scapă pe frații tăi cei din Galileea, iar eu și Ionatan, fratele meu, vom merge în Galaad».
18 Și a lăsat pe Iosif, fiul lui Zaharia, și pe Azaria, căpetenia poporului, cu cealaltă oștire în Iuda spre pază.
19 Și le-a poruncit, zicând: Fiți mai mari peste poporul acesta și nu porniți cu război asupra neamurilor, până ne vom întoarce.
20 Și s-au împărțit: Lui Simon, bărbați trei mii, ca să meargă în Galileea; iar lui Iuda, bărbați opt mii, ca să meargă în Galaad.
21 Și mergând Simon în Galileea a făcut războaie multe împotriva neamurilor și, zdrobind neamurile înaintea lui, le-a urmărit până la poarta Ptolemaidei.
22 Și au căzut din neamuri ca la vreo trei mii de oameni și le-au luat pradă bogată.
23 Și i-au luat din Galileea și din Arbata cu femeile și cu pruncii lor și cu toate câte aveau și i-au dus în Iudeea cu veselie mare.
24 Și Iuda Macabeul și Ionatan, fratele lui, au trecut Iordanul și au mers cale de trei zile în pustiu.
25 Și au dat peste Nabateeni, care, venind înaintea lor cu pace, le-au povestit toate câte li s-au întâmplat fraților lor în Galaad,
26 Și că mulți dintre ei sunt prinși în Bosra și în Beter, în Alema, Casfon, Mached și Carnaim; toate acestea sunt cetăți tari și mari.
27 Și în celelalte cetăți ale Galaadului sunt închiși, și pentru mâine s-au pregătit să năvălească asupra cetăților și să le ia și pe toți să-i piardă într-o zi.
28 Și a întors Iuda și oastea lui calea spre pustiu la Bosra, fără de veste, și a luat cetatea și a omorât toată partea bărbătească cu ascuțișul sabiei și i-a luat toate prăzile și au ars-o cu foc.
29 Și s-au sculat de acolo noaptea și au mers drept asupra cetății Datema.
30 Și dacă s-a făcut ziuă, ridicându-și ochii, iată popor mult, nenumărat, ridica scări și unelte, ca să ia cetatea și aducea război asupra lor.
31 Și văzând Iuda că s-a început războiul și strigarea cetății s-a suit până la cer cu trâmbițe și cu glas mare, a zis bărbaților puterii:
32 «Faceți război astăzi pentru frații voștri!»
33 Și au ieșit cu trei rânduri în spatele lor și au trâmbițat cu trâmbițele și au strigat cu rugăciuni.
34 Și a cunoscut tabăra lui Timotei că Macabeu este, și a fugit de la el, și i-a bătut cu luptă mare și au căzut dintre ei în ziua aceea ca la vreo opt mii de bărbați.
35 Și abătându-se Iuda la Mițpa, a făcut război asupra ei și a luat-o și a omorât toată partea bărbătească într-însa, i-a luat prăzile și a ars-o cu foc.
36 De acolo purcezând, a luat Casfonul, Machedul, Beterul și celelalte cetăți ale Galaadului.
37 Și după întâmplările acestea, a adunat Timotei altă oaste și a tăbărât în fața Rafonului, dincolo de pârâu.2Mac 10,24
38 Și a trimis Iuda să iscodească tabăra, iar aceștia i-au spus lui, zicând: «Adunatu-s-au la ei toate neamurile cele dimprejurul nostru, putere multă foarte.
39 Și pe Arabi i-a tocmit spre ajutorul lor și sunt tăbărâți dincolo de pârâu, gata să vină asupra ta cu război; și a mers Iuda întru întâmpinarea lor.
40 Și a zis Timotei căpeteniilor oștirilor sale: «Când se va apropia Iuda și tabăra lui la pârâul cel cu apă, de va trece la noi el mai înainte, nu vom putea sta înaintea lui, că va fi mai tare decât noi;
41 Iar de se va spăimânta și va tăbărî dincolo de pârâu, să trecem la el și vom fi mai tari».
42 Dacă s-a apropiat Iuda la pârâul cel cu apă, a pus pe căpeteniile oastei la pârâu și le-a poruncit zicând: «Să nu lăsați pe nimeni să se oprească aici, ci să vină toți la război».
43 Și mergând asupra lor, a trecut cel dintâi dincolo și tot poporul lui după el; au fost înfrânte toate neamurile și, lepădând armele, au fugit la capiștea din Carnaim.
44 Și a luat cetatea și capiștea, au ars-o cu foc împreună cu toți cei care erau în ea, și a fost înfrânt Carnaimul și n-a mai putut să mai stea înaintea lui Iuda.
45 Și a adunat Iuda pe tot Israelul, pe cei care erau în Galaad, de la cel mic până la cel mare, și pe femeile și fiii lor și averea lor, tabără mare foarte, ca să vină în pământul lui Iuda.
46 Și a venit până la Efron, și aceasta este cetate mare și la intrarea ei foarte tare; nu se putea abate de la ea de-a dreapta sau de-a stânga, ci trebuia să meargă prin mijlocul ei.
47 Și i-au închis afară cei din cetate.
48 Și au astupat porțile cu pietre.2Mac 12,27
49 Și a trimis la ei Iuda cuvinte de pace, zicând:
50 «Trece-vom prin pământul tău, ca să ne ducem în pământul nostru, și nimeni nu vă va face rău, numai cu picioarele vom trece», și n-au vrut să-i deschidă.
51 Și a poruncit Iuda să strige în tabără, ca să tabere fiecare în care loc este; și au tăbărât ostașii, și au făcut război cetății toată ziua aceea și toată noaptea, și a căzut cetatea în mâinile lui.
52 Și a pierdut toată partea bărbătească cu ascuțișul sabiei, și a luat prăzile ei, și a trecut prin cetate pe deasupra celor omorâți, și a trecut Iordanul la câmpul cel mare dinspre Betșean.
53 Și Iuda aduna pe cei mai de pe urmă și mângâia poporul pe tot drumul, până ce a venit în pământul Iudei.
54 Și s-a suit în muntele Sionului cu veselie și cu bucurie și au adus arderi de tot, căci n-a căzut dintre ei nimeni până ce s-a întors cu pace.
55 Iar în zilele în care erau Iuda și Ionatan în Galaad, și Simon, fratele lui, în Galileea în fața Ptolemaidei,
56 Au auzit Iosif, fiul lui Zaharia, și Azaria, mai-marii oștirilor, despre vitejiile și despre războiul care s-a făcut, și au zis:
57 «Să ne facem și noi faimă și să mergem să ne războim cu neamurile dimprejurul nostru».
58 Și au poruncit celor din oștire, care erau cu ei, și au mers asupra Iamniei.
59 Și au ieșit Gorgias din cetate și bărbații lui înaintea lor la război.
60 Și au fost înfrânți Iosif și Azaria și alungați până la hotarele Iudei și au căzut în ziua aceea din poporul lui Israel ca vreo două mii de bărbați și s-a făcut înfrângere mare în Israel,
61 Pentru că n-au ascultat de Iuda și de frații lui, gândind să facă vitejie.
62 Iar aceștia nu erau din seminția bărbaților acelor prin ale căror mâini s-a făcut mântuire lui Israel.
63 Iar Iuda și frații lui s-au mărit înaintea a tot Israelul și a tuturor neamurilor, unde se auzea numele lor,
64 Încât mulți se adunau la ei lăudându-i.
65 Și a ieșit Iuda și frații lui, ca să bată pe fiii lui Edom în pământul de către miazăzi, și au bătut pe Hebron și fratele lui și au stricat tăria lui, și turnurile lui i le-au ars.
66 Și s-au sculat să meargă în pământul celor de alt neam și au trecut prin Samaria.
67 În ziua aceea au căzut preoții cetăților, vrând să facă bărbăție și ieșind la război fără de sfat.
68 Și s-a abătut Iuda la Azot, pământul celor de alt neam, și a surpat capiștile lor, și idolii cei ciopliți i-a ars cu foc și a luat prăzile cetăților și s-a întors în Iudeea.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Când au auzit neamurile din jur că fusese reconstruit altarul și că fusese dedicat sanctuarul ca mai înainte, s-au mâniat foarte mult.
1 Și dacă au auzit neamurile din jur că s-a zidit jertfelnicul și s-a înnoit sfințenia ca și mai înainte, s-au mâniat foarte,
2 S-au sfătuit să nimicească neamul lui Iacób care se afla în mijlocul lor; și au început să-i ucidă în popor și să-i nimicească.
2 Și s-au sfătuit ca să piardă neamul lui Iacov, pe cei care erau între ei, și au început a-i omorî și a-i pierde.
3 Iúda a luptat împotriva fiilor lui Esáu în Iduméea, la Acrabaténe, căci ei atacaseră Israélul. A făcut un mare măcel printre ei, i-a supus și a luat pradă de la ei.
3 Și a pornit război Iuda împotriva fiilor lui Edom, în ținutul Acrabatene, căci ei năvăleau mereu peste Israel; și i-au bătut cumplit și i-au strâmtorat și le-au luat prăzi bogate.
4 Apoi și-a amintit de relele fiilor lui Baián, care era pentru popor o cursă și o piatră de poticnire, întrucât întindeau capcane pe drumuri.
4 Și și-a adus aminte de răutatea fiilor lui Beon, care erau poporului spre laț și spre piedică, păzind cu vicleșug drumurile.
5 Au fost închiși de către el în turnuri, i-a asediat, i-a dat nimicirii și le-a dat foc turnurilor cu toți cei care erau în ele.
5 Și i-a închis în turnuri, a tăbărât asupra lor, i-a ucis și a ars turnurile împreună cu toți cei dinăuntru.
6 A trecut la fiii lui Amón și a găsit o grupă puternică, un popor numeros și pe Timotéi, conducătorul lor.
6 Și a trecut la fiii lui Amon și a aflat mână tare și popor mult și pe Timotei, povățuitorul lor.
7 A purtat cu ei multe războaie, i-a zdrobit din fața lui și i-a înfrânt.
7 Și a făcut împotriva lor războaie și i-a înfrânt și i-a bătut pe ei.
8 A pus stăpânire pe Iazér și pe suburbiile sale; apoi s-a întors spre Iudéea.
8 Și a luat Iazerul și locurile lui, și s-a întors la Iuda.
9 Neamurile care erau în Galaád s-au adunat împotriva [fiilor] lui Israél care erau între hotarele lor ca să-i nimicească. Însă ei au fugit în fortăreața Datéma.
9 Și s-au adunat neamurile din Galaad împotriva Israeliților care locuiau în hotarele lor, ca să-i piardă, dar ei au fugit în cetatea Datema.
10 I-au trimis scrisori lui Iúda și fraților lui, spunând: „Neamurile din jur s-au adunat împotriva noastră ca să ne nimicească!
10 Și au trimis scrisori la Iuda și la frații lui, zicând:
11 Ei se pregătesc să vină să atace fortăreața în care am fugit. Timotéi conduce armata lor.
11 «Adunatu-s-au asupra noastră neamurile cele dimprejurul nostru, ca să ne piardă, și se gătesc să vină și să prindă cetatea în care am fugit și Timotei este în fruntea taberii lor.
12 Acum, vino și ne eliberează din mâna lor, căci mulți au căzut dintre noi!
12 Acum dar, venind, scoate-ne din mâna lor, că mulți au căzut dintre noi.
13 Toți frații noștri care sunt în [ținutul] lui Tobía au murit și i-au luat captivi pe femeile lor și pe copii, ca și bunurile lor. Au ucis acolo cam o mie de bărbați”.
13 Și toți frații noștri, care erau în ținutul Tubi, au fost omorâți și au dus în robie pe femeile lor și pe fiii și averea lor și au pierdut acolo ca la o mie de bărbați».
14 Încă mai citeau scrisorile și, iată, că au sosit alți mesageri din Galiléea cu hainele sfâșiate, aducând la cunoștință lucruri asemănătoare.
14 Încă citindu-se scrisorile, alți soli au venit din Galileea cu hainele rupte, spunând după cuvintele acestea,
15 Ei au spus că s-au adunat împotriva lor străini din Ptolemáis, din Tir, din Sidón și din toată Galiléea „ca să ne nimicească”.
15 Și zicând că s-au adunat asupra lor de la Ptolemaida, de la Tir, de la Sidon și toată Galileea celor de alt neam, ca să-i piardă.
16 Când au auzit Iúda și poporul aceste cuvinte, s-au reunit într-o mare adunare ca să hotărască ce să facă pentru frații lor care erau în suferință și împotriva cărora se duceau lupte.
16 Și dacă a auzit Iuda și poporul aceste cuvinte, s-a adunat mulțime mare să se sfătuiască ce vor face pentru acești frați în nevoie, pe care îi băteau aceia.
17 Iúda i-a zis lui Simon, fratele său: „Alege-ți bărbați și mergi ca să-i eliberezi pe frații tăi care sunt în Galiléea; eu și Ionatán, fratele meu, vom merge în Galaád!”.
17 Și a zis Iuda lui Simon, fratele său: «Alege-ți oameni și mergi și scapă pe frații tăi cei din Galileea, iar eu și Ionatan, fratele meu, vom merge în Galaad».
18 I-a lăsat de pază pe Iosíf, [fiul] lui Zaharía, și pe Azaría, conducătorul poporului, cu restul armatei care era în Iudéea.
18 Și a lăsat pe Iosif, fiul lui Zaharia, și pe Azaria, căpetenia poporului, cu cealaltă oștire în Iuda spre pază.
19 Și le-a poruncit, zicând: „Stați în fruntea acestui popor și nu purtați război cu neamurile până când nu ne vom întoarce!”.
19 Și le-a poruncit, zicând: Fiți mai mari peste poporul acesta și nu porniți cu război asupra neamurilor, până ne vom întoarce.
20 Au împărțit pentru Simon trei mii de bărbați ca să meargă în Galiléea, iar pentru Iúda opt mii [ca să meargă] în Galaád.
20 Și s-au împărțit: Lui Simon, bărbați trei mii, ca să meargă în Galileea; iar lui Iuda, bărbați opt mii, ca să meargă în Galaad.
21 Simon a plecat în Galiléea, a purtat multe războaie cu neamurile și a nimicit neamurile din fața lui.
21 Și mergând Simon în Galileea a făcut războaie multe împotriva neamurilor și, zdrobind neamurile înaintea lui, le-a urmărit până la poarta Ptolemaidei.
22 I-a urmărit până la porțile [cetății] Ptolemáis. Au căzut dintre neamuri până la trei mii de bărbați și au luat pradă de la ei.
22 Și au căzut din neamuri ca la vreo trei mii de oameni și le-au luat pradă bogată.
23 I-a luat pe cei care erau din Galiléea și din Arbáta împreună cu femeile și copiii lor și cu toate câte aveau și i-a adus în Iudéea cu bucurie mare.
23 Și i-au luat din Galileea și din Arbata cu femeile și cu pruncii lor și cu toate câte aveau și i-au dus în Iudeea cu veselie mare.
24 Iúda Macabéul și Ionatán, fratele său, au trecut Iordánul și au mers cale de trei zile în pustiu.
24 Și Iuda Macabeul și Ionatan, fratele lui, au trecut Iordanul și au mers cale de trei zile în pustiu.
25 I-au întâlnit pe nabatéi, care i-au primit cu pace, și le-au povestit toate cele întâmplate fraților lor în Galaád
25 Și au dat peste Nabateeni, care, venind înaintea lor cu pace, le-au povestit toate câte li s-au întâmplat fraților lor în Galaad,
26 și că mulți dintre ei sunt prinși în Bosorá și Bosór, în Aléma, Hasfó, Machéd și Carnáim: toate acestea erau cetăți puternice și mari.
26 Și că mulți dintre ei sunt prinși în Bosra și în Beter, în Alema, Casfon, Mached și Carnaim; toate acestea sunt cetăți tari și mari.
27 Și în celelalte cetăți din Galaád mai erau prinși. Și, a doua zi, [neamurile] aveau de gând să asedieze fortărețele, să le cucerească și să-i nimicească pe toți într-o singură zi.
27 Și în celelalte cetăți ale Galaadului sunt închiși, și pentru mâine s-au pregătit să năvălească asupra cetăților și să le ia și pe toți să-i piardă într-o zi.
28 Iúda și tabăra lui s-au întors pe neașteptate pe drumul spre pustiu, spre Bosorá. Au capturat cetatea și i-au ucis pe toți bărbații prin ascuțișul sabiei; au luat pradă de la ei și au dat foc [cetății].
28 Și a întors Iuda și oastea lui calea spre pustiu la Bosra, fără de veste, și a luat cetatea și a omorât toată partea bărbătească cu ascuțișul sabiei și i-a luat toate prăzile și au ars-o cu foc.
29 Au plecat de acolo noaptea și au mers până la fortăreață.
29 Și s-au sculat de acolo noaptea și au mers drept asupra cetății Datema.
30 Dimineața, și-au ridicat ochii și, iată, un popor mare, care nu putea fi numărat – aducând scări și mașinării pentru a ataca fortăreața – lupta împotriva lor.
30 Și dacă s-a făcut ziuă, ridicându-și ochii, iată popor mult, nenumărat, ridica scări și unelte, ca să ia cetatea și aducea război asupra lor.
31 Iúda a văzut că lupta începuse și că zgomotul din cetate se ridica până la cer cu [sunet] de trâmbiță și cu strigăt puternic.
31 Și văzând Iuda că s-a început războiul și strigarea cetății s-a suit până la cer cu trâmbițe și cu glas mare, a zis bărbaților puterii:
32 Le-a spus bărbaților armatei: „Luptați astăzi pentru frații noștri!”.
32 «Faceți război astăzi pentru frații voștri!»
33 A ieșit în trei grupe în spatele lor, au sunat din trâmbițe și au strigat în rugăciune.
33 Și au ieșit cu trei rânduri în spatele lor și au trâmbițat cu trâmbițele și au strigat cu rugăciuni.
34 Tabăra lui Timotéi și-a dat seama că era [Iúda] Macabéul și a fugit din fața lui. El a făcut un mare măcel printre ei și au căzut în ziua aceea dintre ei până la opt mii de bărbați.
34 Și a cunoscut tabăra lui Timotei că Macabeu este, și a fugit de la el, și i-a bătut cu luptă mare și au căzut dintre ei în ziua aceea ca la vreo opt mii de bărbați.
35 S-a îndreptat apoi spre Aléma, a luptat împotriva ei, a cucerit-o, a ucis toți bărbații din ea, le-a luat prăzile și i-a dat foc.
35 Și abătându-se Iuda la Mițpa, a făcut război asupra ei și a luat-o și a omorât toată partea bărbătească într-însa, i-a luat prăzile și a ars-o cu foc.
36 De acolo a plecat și a cucerit Hasfó, Machéd, Bosór și celelalte cetăți din Galaád.
36 De acolo purcezând, a luat Casfonul, Machedul, Beterul și celelalte cetăți ale Galaadului.
37 După aceste lucruri, Timotéi și-a adunat o altă tabără. A așezat-o în fața [cetății] Rafón, de cealaltă parte a torentului.
37 Și după întâmplările acestea, a adunat Timotei altă oaste și a tăbărât în fața Rafonului, dincolo de pârâu.
38 Iúda a trimis să se spioneze tabăra și i-au adus la cunoștință: „S-au adunat la el toate neamurile din jurul nostru, o armată foarte mare.
38 Și a trimis Iuda să iscodească tabăra, iar aceștia i-au spus lui, zicând: «Adunatu-s-au la ei toate neamurile cele dimprejurul nostru, putere multă foarte.
39 Au tocmit arábi ca să-i ajute și și-au așezat tabăra de cealaltă parte a torentului, gata să vină și să lupte împotriva ta”. Și Iúda a mers în întâmpinarea lor.
39 Și pe Arabi i-a tocmit spre ajutorul lor și sunt tăbărâți dincolo de pârâu, gata să vină asupra ta cu război; și a mers Iuda întru întâmpinarea lor.
40 Timotéi le-a zis comandanților armatei sale când se apropia de Iúda și de tabăra lui care era la torentul de apă: „Dacă va trece la noi primul, nu vom putea să-i ținem piept, căci va fi mai puternic decât noi.
40 Și a zis Timotei căpeteniilor oștirilor sale: «Când se va apropia Iuda și tabăra lui la pârâul cel cu apă, de va trece la noi el mai înainte, nu vom putea sta înaintea lui, că va fi mai tare decât noi;
41 Dacă însă se va teme și își așază tabăra dincolo de râu, vom trece la el și vom fi mai puternici decât el”.
41 Iar de se va spăimânta și va tăbărî dincolo de pârâu, să trecem la el și vom fi mai tari».
42 Când Iúda se apropia de torentul de apă, i-a așezat pe scribii poporului lângă torent și le-a poruncit, zicând: „Nu lăsați niciun om să se sustragă, ci toți să iasă la luptă!”.
42 Dacă s-a apropiat Iuda la pârâul cel cu apă, a pus pe căpeteniile oastei la pârâu și le-a poruncit zicând: «Să nu lăsați pe nimeni să se oprească aici, ci să vină toți la război».
43 A trecut el primul înaintea lor și tot poporul l-a urmat. A nimicit înaintea lor toate neamurile; ei au abandonat armele lor și au fugit la sanctuarul din Carnáim.
43 Și mergând asupra lor, a trecut cel dintâi dincolo și tot poporul lui după el; au fost înfrânte toate neamurile și, lepădând armele, au fugit la capiștea din Carnaim.
44 A ocupat cetatea și au dat foc sanctuarului cu toți cei care erau în el. A fost distrusă [cetatea] Carnáim și nu au putut rezista în fața lui Iúda.
44 Și a luat cetatea și capiștea, au ars-o cu foc împreună cu toți cei care erau în ea, și a fost înfrânt Carnaimul și n-a mai putut să mai stea înaintea lui Iuda.
45 Iúda i-a adunat pe toți [fiii lui] Israél care erau în Galaád, de la mic la mare, femeile, copiii și bunurile lor – o tabără foarte mare – și a venit în ținutul lui Iúda.
45 Și a adunat Iuda pe tot Israelul, pe cei care erau în Galaad, de la cel mic până la cel mare, și pe femeile și fiii lor și averea lor, tabără mare foarte, ca să vină în pământul lui Iuda.
46 Au ajuns la Efrón, o cetate mare și foarte puternică în drumul lor, pe care nu o puteai ocoli nici prin dreapta, nici prin stânga, ci [trebuia] să treci prin mijlocul ei.
46 Și a venit până la Efron, și aceasta este cetate mare și la intrarea ei foarte tare; nu se putea abate de la ea de-a dreapta sau de-a stânga, ci trebuia să meargă prin mijlocul ei.
47 I-au închis pe cei care erau din cetate și au blocat porțile cu pietre.
47 Și i-au închis afară cei din cetate.
48 Iúda le-a trimis cuvinte de pace, zicând: „Vom trece prin țara voastră ca să mergem în țara noastră. Nimeni nu vă va face niciun rău. [Vrem] doar să trecem în picioare”. Dar ei nu au vrut să îi deschidă.
48 Și au astupat porțile cu pietre.
49 Atunci, Iúda a poruncit să se vestească în tabără ca fiecare să se oprească în locul în care este.
49 Și a trimis la ei Iuda cuvinte de pace, zicând:
50 El a luat bărbați din armată și a luptat împotriva cetății toată ziua aceea și toată noaptea și cetatea a fost dată în mâinile lui.
50 «Trece-vom prin pământul tău, ca să ne ducem în pământul nostru, și nimeni nu vă va face rău, numai cu picioarele vom trece», și n-au vrut să-i deschidă.
51 I-a nimicit pe toți bărbații prin ascuțișul sabiei și a ras-o la pământ. A luat pradă din ea și a trecut prin cetate deasupra celor uciși.
51 Și a poruncit Iuda să strige în tabără, ca să tabere fiecare în care loc este; și au tăbărât ostașii, și au făcut război cetății toată ziua aceea și toată noaptea, și a căzut cetatea în mâinile lui.
52 Au traversat Iordánul spre câmpia cea mare, în față cu Baitsán.
52 Și a pierdut toată partea bărbătească cu ascuțișul sabiei, și a luat prăzile ei, și a trecut prin cetate pe deasupra celor omorâți, și a trecut Iordanul la câmpul cel mare dinspre Betșean.
53 Iúda îi aduna pe cei care rămâneau în urmă și încuraja poporul tot timpul călătoriei, până când a ajuns în ținutul lui Iúda.
53 Și Iuda aduna pe cei mai de pe urmă și mângâia poporul pe tot drumul, până ce a venit în pământul Iudei.
54 A urcat la muntele Sión cu bucurie și veselie și a adus arderi de tot pentru că nu căzuse dintre ei nimeni până când s-au întors în pace.
54 Și s-a suit în muntele Sionului cu veselie și cu bucurie și au adus arderi de tot, căci n-a căzut dintre ei nimeni până ce s-a întors cu pace.
55 În zilele în care Iúda și Ionatán erau în Galaád, iar Simon, fratele lui, era în Galiléea, în fața [cetății] Ptolemáis,
55 Iar în zilele în care erau Iuda și Ionatan în Galaad, și Simon, fratele lui, în Galileea în fața Ptolemaidei,
56 Iosíf, [fiul] lui Zaharía, și Azaría, conducătorii armatei, au auzit de faptele de vitejie și de luptele pe care le făcuseră
56 Au auzit Iosif, fiul lui Zaharia, și Azaria, mai-marii oștirilor, despre vitejiile și despre războiul care s-a făcut, și au zis:
57 și au spus: „Să ne facem și noi un nume și să mergem să luptăm cu neamurile care sunt în jurul nostru!”.
57 «Să ne facem și noi faimă și să mergem să ne războim cu neamurile dimprejurul nostru».
58 Au poruncit celor care erau în armata ce era cu ei și au mers împotriva [cetății] Iámnia.
58 Și au poruncit celor din oștire, care erau cu ei, și au mers asupra Iamniei.
59 Górgias și bărbații lui au ieșit din cetate ca să-i întâmpine în luptă.
59 Și au ieșit Gorgias din cetate și bărbații lui înaintea lor la război.
60 Iosíf și Azaría au fost înfrânți și au fost urmăriți până la munții Iudéii. Au căzut în ziua aceea din poporul lui Israél până la două mii de bărbați.
60 Și au fost înfrânți Iosif și Azaria și alungați până la hotarele Iudei și au căzut în ziua aceea din poporul lui Israel ca vreo două mii de bărbați și s-a făcut înfrângere mare în Israel,
61 A fost înfrângere mare în popor, pentru că nu au ascultat de Iúda și de frații lui, crezând [că pot face] fapte de vitejie.
61 Pentru că n-au ascultat de Iuda și de frații lui, gândind să facă vitejie.
62 Dar ei nu erau din descendența acelor bărbați prin mâinile cărora a fost dată eliberarea pentru Israél.
62 Iar aceștia nu erau din seminția bărbaților acelor prin ale căror mâini s-a făcut mântuire lui Israel.
63 Bărbatul Iúda și frații lui au fost cinstiți foarte mult înaintea întregului Israél și a tuturor neamurilor care au auzit de numele lui.
63 Iar Iuda și frații lui s-au mărit înaintea a tot Israelul și a tuturor neamurilor, unde se auzea numele lor,
64 Și se adunau la ei lăudându-i.
64 Încât mulți se adunau la ei lăudându-i.
65 Iúda și frații lui au ieșit și au luptat împotriva fiilor lui Esáu în ținutul din sud. Au lovit [cetatea] Hebrón și suburbiile ei, au dărâmat fortărețele ei și au dat foc turnurilor din jurul ei.
65 Și a ieșit Iuda și frații lui, ca să bată pe fiii lui Edom în pământul de către miazăzi, și au bătut pe Hebron și fratele lui și au stricat tăria lui, și turnurile lui i le-au ars.
66 Au plecat ca să meargă în ținutul străinilor și au trecut prin Marisá.
66 Și s-au sculat să meargă în pământul celor de alt neam și au trecut prin Samaria.
67 În acea zi, au căzut în luptă preoți doritori de fapte de vitejie, pentru că au ieșit la luptă în mod necugetat.
67 În ziua aceea au căzut preoții cetăților, vrând să facă bărbăție și ieșind la război fără de sfat.
68 Apoi, Iúda s-a îndreptat spre Azót, ținut al străinilor. Le-a dărâmat altarele, a ars statuile zeilor lor, a luat prăzi din cetăți și s-a întors în ținutul lui Iúda.
68 Și s-a abătut Iuda la Azot, pământul celor de alt neam, și a surpat capiștile lor, și idolii cei ciopliți i-a ars cu foc și a luat prăzile cetăților și s-a întors în Iudeea.
