1 Și a auzit Iuda de numele Romanilor, că sunt puternici și sunt voitori de bine tuturor celor care se lipesc de ei și cu toți care vin la ei fac prietenie și că sunt tari și puternici.
2 Și i s-a spus lui războaiele lor și vitejiile pe care le-au făcut asupra Galatenilor și cum i-au biruit și i-au adus sub dajdie.
3 Și câte au făcut în țara Spaniei și au pus mâna pe zăcămintele de argint și de aur de acolo.
4 Și cu toate că această țară este departe, ei au pus stăpânire pe ea prin cumințenia și răbdarea lor; și pe regii care au venit împotriva lor de la marginea pământului, i-au zdrobit și i-au bătut cu înfrângere mare; și ceilalți le dau bir pe fiecare an.
5 Și pe Filip și Perseu, regele Chitenilor și pe cei care s-au sculat împotriva lor i-au zdrobit cu războiul și i-au biruit.
6 Și Antioh cel Mare, regele Asiei, care a mers împotriva lor la război, având o sută douăzeci de elefanți și călărime și care de război și putere multă foarte, a fost biruit de ei.
7 Și pe el l-au prins viu și au făcut legătură cu ei, ca și el și cei care vor domni după el să le dea bir mare și ostatici și pământ zălog,
8 Adică țara Indiei și Media și Lidia și altele din cele mai bune ținuturi ale lor, pe care, luându-le de la el, le-a dat regelui Eumene.
9 Și că cei din Elada s-au sfătuit să meargă și să-i piardă și Romanii au aflat cuvântul acesta,
10 Și au trimis împotriva lor pe o căpetenie și a pornit război împotriva lor și au căzut dintre ei răniți mulți și pe mulți au robit, pe femeile și pe fiii lor, și i-au prădat și le-au stăpânit pământul și au stricat cetățile lor, și i-au jefuit și i-au robit până în ziua aceea.
11 Și pe celelalte regate și ținuturi, care li s-au împotrivit, le-au stricat și le-au robit.
12 Iar cu prietenii lor și cu cei care se unesc cu ei, au păzit prietenia și au biruit stăpânirile cele de aproape și cele de departe și câți au auzit de numele lor s-au temut de ei.
13 Cei pe care vor să-i ajute și să-i facă să stăpânească, stăpânesc, și pe care vor, îi lipsesc de stăpânire; și s-au înălțat foarte;
14 Și cu toate acestea la ei nimeni n-a pus stemă și nu s-a îmbrăcat cu porfiră ca să se mărească întru ea.
15 Și și-au făcut senat și în toate zilele se sfătuiesc trei sute și douăzeci de senatori asupra treburilor poporului, ca bine să le îngrijească.
16 Și-și încredințează stăpânirea lor unui om într-un an, care stăpânește tot pământul lor și toți ascultă de unul și nu este vrăjmășie, nici râvnire între ei.
17 Iuda a ales pe Evpolemos, feciorul lui Ioan al lui Acos și pe Iason, feciorul lui Eleazar și i-a trimis la Roma ca să încheie cu ei prietenie și alianță.
18 Și ea să ridice de la ei jugul, că ei vedeau că stăpânirea Grecilor amenință pe Israel cu robie.
19 Și au mers la Roma, iar calea era foarte lungă și au intrat în senatul lor și au grăit, zicând:
20 Iuda Macabeul și frații lui și mulțimea Iudeilor ne-au trimis la voi ca să așezăm legătură și pace și să ne înscrieți între tovarășii și prietenii voștri.
21 Și a plăcut cuvântul înaintea lor.
22 Și aceasta este copia cărții pe care au scris-o pe table de aramă și au trimis-o la Ierusalim, să fie acolo la ei pomenire de pace și de alianță.
23 Bine să fie Romanilor și neamului Iudeilor, pe mare și pe uscat în veac și sabia și vrăjmașul departe să fie de la ei.
24 Iar de se va întâmpla război asupra Romei mai întâi sau asupra oricăruia din aliații lor întru toată stăpânirea lor,
25 Neamul Iudeilor să ajute cu inimă plină, pe cât le vor îngădui împrejurările.
26 Vrăjmașilor să nu le dea nici bucate, nici arme, nici argint, nici corăbii. Aceasta este voința Romei, iar Iudeii vor păzi aceste îndatoriri fără să primească nimic.
27 Și asemenea de se va întâmpla mai înainte Iudeilor război, vor ajuta Romanii din suflet, pe cât le vor îngădui împrejurările.
28 Și vrăjmașilor nu le vor da grâne, arme, argint, corăbii; așa hotărăsc Romanii și vor păzi aceste îndatoriri cu bună credință.
29 Pe cuvintele acestea au așezat Romanii legământ cu poporul Iudeilor.
30 Iar după cuvintele acestea de vor avea aceștia sau aceia să adauge sau să scadă ceva, vor face după cum se vor înțelege și ce vor adăuga sau ce vor scădea, întărit va fi.
31 Și pentru răutățile pe care li le face regele Dimitrie, i-am scris lui, zicând: Pentru ce ai îngreuiat jugul tău peste prietenii și aliații Iudeii
32 Deci, de se vor mai plânge înaintea noastră de tine, le vom face dreptate și vom porni război împotriva ta și pe mare și pe uscat.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Iúda a auzit de renumele románilor, că sunt foarte puternici și binevoitori față de cei care li se alătură, că stabilesc prietenie cu cei care vin la ei și că sunt foarte puternici.
1 Și a auzit Iuda de numele Romanilor, că sunt puternici și sunt voitori de bine tuturor celor care se lipesc de ei și cu toți care vin la ei fac prietenie și că sunt tari și puternici.
2 I s-a povestit despre războaiele lor și despre faptele de vitejie pe care le-au făcut în Galáția, că i-au luat în stăpânire și i-au supus la tribut;
2 Și i s-a spus lui războaiele lor și vitejiile pe care le-au făcut asupra Galatenilor și cum i-au biruit și i-au adus sub dajdie.
3 despre câte au făcut în ținuturile Spaniei, unde au luat în stăpânire minele de argint și de aur care erau acolo.
3 Și câte au făcut în țara Spaniei și au pus mâna pe zăcămintele de argint și de aur de acolo.
4 Au luat în stăpânire locul în întregime prin priceperea și fermitatea lor, chiar dacă locul era la foarte mare distanță de ei. [Tot așa] le-au făcut și regilor care veneau împotriva lor de la marginile pământului până când i-au înfrânt și au făcut un mare măcel. Iar ceilalți le-au plătit tribut în fiecare an.
4 Și cu toate că această țară este departe, ei au pus stăpânire pe ea prin cumințenia și răbdarea lor; și pe regii care au venit împotriva lor de la marginea pământului, i-au zdrobit și i-au bătut cu înfrângere mare; și ceilalți le dau bir pe fiecare an.
5 [I-a învins] pe Fílip și pe Perséu, regele celor din Chitím, și pe cei care s-au revoltat împotriva lor i-au înfrânt în război și i-au luat în stăpânire.
5 Și pe Filip și Perseu, regele Chitenilor și pe cei care s-au sculat împotriva lor i-au zdrobit cu războiul și i-au biruit.
6 Și Antióh, regele cel mare al Asiei, care a mers împotriva lor la război cu o sută douăzeci de elefanți, cu cai, care și cu o armată foarte numeroasă, a fost înfrânt de către ei.
6 Și Antioh cel Mare, regele Asiei, care a mers împotriva lor la război, având o sută douăzeci de elefanți și călărime și care de război și putere multă foarte, a fost biruit de ei.
7 Pe el l-au luat de viu și au stabilit ca el și cei care vor domni după el să le dea un tribut mare și să le dea ostatici și teritorii.
7 Și pe el l-au prins viu și au făcut legătură cu ei, ca și el și cei care vor domni după el să le dea bir mare și ostatici și pământ zălog,
8 Teritoriul Índiei, Médiei și Lídiei, dintre cele mai frumoase ținuturi ale lor, le-au luat și i le-au dat regelui Euménes.
8 Adică țara Indiei și Media și Lidia și altele din cele mai bune ținuturi ale lor, pe care, luându-le de la el, le-a dat regelui Eumene.
9 Cei din Eláda au plănuit să vină și să-i nimicească.
9 Și că cei din Elada s-au sfătuit să meargă și să-i piardă și Romanii au aflat cuvântul acesta,
10 Dar lucrul le-a fost făcut cunoscut și au trimis împotriva lor un singur conducător. Au luptat împotriva lor și au căzut dintre ei mulți răniți. Au fost luați în captivitate femeile și copiii lor. Pe ei i-au jefuit și au pus stăpânire pe pământul lor. Le-au distrus fortărețele și i-au făcut sclavi până în ziua aceasta.
10 Și au trimis împotriva lor pe o căpetenie și a pornit război împotriva lor și au căzut dintre ei răniți mulți și pe mulți au robit, pe femeile și pe fiii lor, și i-au prădat și le-au stăpânit pământul și au stricat cetățile lor, și i-au jefuit și i-au robit până în ziua aceea.
11 Celelalte regate și insule care s-au ridicat împotriva lor, le-au distrus și le-au supus. Însă cu cei care le sunt prieteni și se încred în ei, au păstrat prietenie.
11 Și pe celelalte regate și ținuturi, care li s-au împotrivit, le-au stricat și le-au robit.
12 Au supus regi de aproape și de departe și câți auzeau de numele lor se temeau de ei.
12 Iar cu prietenii lor și cu cei care se unesc cu ei, au păzit prietenia și au biruit stăpânirile cele de aproape și cele de departe și câți au auzit de numele lor s-au temut de ei.
13 Pe cei pe care voiau să îi ajute să domnească, domneau; iar pe cei care voiau, ei îi îndepărtau. Și s-au ridicat foarte mult.
13 Cei pe care vor să-i ajute și să-i facă să stăpânească, stăpânesc, și pe care vor, îi lipsesc de stăpânire; și s-au înălțat foarte;
14 În toate acestea, nimeni nu și-a pus coroană, nimeni nu s-a încins cu purpură ca să se mândrească cu ea.
14 Și cu toate acestea la ei nimeni n-a pus stemă și nu s-a îmbrăcat cu porfiră ca să se mărească întru ea.
15 Și-au făcut un senat – trei sute douăzeci de senatori – ca să se sfătuiască în fiecare zi în toate cele referitoare la mulțime și la bunul lor mers.
15 Și și-au făcut senat și în toate zilele se sfătuiesc trei sute și douăzeci de senatori asupra treburilor poporului, ca bine să le îngrijească.
16 Ei încredințează unui singur om să fie conducătorul lor în fiecare an și să stăpânească peste toată țara lor. Toți ascultau de unul singur și nu era invidie și gelozie între ei.
16 Și-și încredințează stăpânirea lor unui om într-un an, care stăpânește tot pământul lor și toți ascultă de unul și nu este vrăjmășie, nici râvnire între ei.
17 Iúda i-a ales pe Eupolémos, fiul lui Ioán, al lui Ácos, și pe Iáson, fiul lui Eleazár, și i-a trimis la Róma să stabilească prietenie și alianță
17 Iuda a ales pe Evpolemos, feciorul lui Ioan al lui Acos și pe Iason, feciorul lui Eleazar și i-a trimis la Roma ca să încheie cu ei prietenie și alianță.
18 ca să înlăture jugul de la ei, deoarece vedea că domnia grecilor îl ducea pe Israél la sclavie.
18 Și ea să ridice de la ei jugul, că ei vedeau că stăpânirea Grecilor amenință pe Israel cu robie.
19 Ei au mers la Róma, iar călătoria a fost foarte lungă. Au intrat în senat, au luat cuvântul și au zis:
19 Și au mers la Roma, iar calea era foarte lungă și au intrat în senatul lor și au grăit, zicând:
20 „Iúda Macabéul, frații lui și toată mulțimea iudeilor ne-au trimis la voi ca să stabilim cu voi alianță și pace și să fim înscriși între aliații și prietenii voștri”.
20 Iuda Macabeul și frații lui și mulțimea Iudeilor ne-au trimis la voi ca să așezăm legătură și pace și să ne înscrieți între tovarășii și prietenii voștri.
21 Și cuvântul a fost plăcut înaintea lor.
21 Și a plăcut cuvântul înaintea lor.
22 Aceasta este copia scrisorii pe care au gravat-o pe table de bronz și le-au trimis la Ierusalím ca să fie acolo la ei amintire de pace și alianță:
22 Și aceasta este copia cărții pe care au scris-o pe table de aramă și au trimis-o la Ierusalim, să fie acolo la ei pomenire de pace și de alianță.
23 „Să le fie bine románilor și neamului iudeilor pe mare și pe pământ uscat, iar sabia și dușmanii să se îndepărteze de ei!
23 Bine să fie Romanilor și neamului Iudeilor, pe mare și pe uscat în veac și sabia și vrăjmașul departe să fie de la ei.
24 Dacă va izbucni un război împotriva Rómei, mai întâi, sau împotriva oricăruia dintre aliații lor în toată stăpânirea lor,
24 Iar de se va întâmpla război asupra Romei mai întâi sau asupra oricăruia din aliații lor întru toată stăpânirea lor,
25 neamul iudeilor se va alia lor cu inimă deplină, așa cum le-o va cere momentul.
25 Neamul Iudeilor să ajute cu inimă plină, pe cât le vor îngădui împrejurările.
26 Dușmanilor să nu le dea și să nu-i ajute cu grâu, arme, argint și nave, după cum va fi hotărât Róma, și să-și țină obligațiile fără să primească nimic în schimb!
26 Vrăjmașilor să nu le dea nici bucate, nici arme, nici argint, nici corăbii. Aceasta este voința Romei, iar Iudeii vor păzi aceste îndatoriri fără să primească nimic.
27 Tot la fel, dacă va izbucni un război mai întâi împotriva neamului iudeilor, románii se vor alia din suflet, după cum le-o va cere momentul.
27 Și asemenea de se va întâmpla mai înainte Iudeilor război, vor ajuta Romanii din suflet, pe cât le vor îngădui împrejurările.
28 Dușmanilor nu li se va da grâu, arme, argint și nave, după cum va fi hotărât Róma, și ei vor ține obligațiile acestea fără înșelăciune.
28 Și vrăjmașilor nu le vor da grâne, arme, argint, corăbii; așa hotărăsc Romanii și vor păzi aceste îndatoriri cu bună credință.
29 Prin aceste cuvinte románii au stabilit [pactul] cu poporul iudeilor.
29 Pe cuvintele acestea au așezat Romanii legământ cu poporul Iudeilor.
30 Dacă după aceste cuvinte unii sau alții vor voi să adauge sau să scoată, vor face după alegerea lor și orice vor adăuga sau vor scoate să fie obligatoriu!”.
30 Iar după cuvintele acestea de vor avea aceștia sau aceia să adauge sau să scadă ceva, vor face după cum se vor înțelege și ce vor adăuga sau ce vor scădea, întărit va fi.
31 Cât despre relele pe care regele Demétrios le-a săvârșit față de ei, noi i-am scris, zicând: „De ce ai îngreunat jugul tău asupra prietenilor și aliaților noștri iudei?
31 Și pentru răutățile pe care li le face regele Dimitrie, i-am scris lui, zicând: Pentru ce ai îngreuiat jugul tău peste prietenii și aliații Iudeii
32 Dacă se vor mai plânge împotriva ta, le vom face noi dreptate și vom lupta cu tine pe mare și pe uscat”.
32 Deci, de se vor mai plânge înaintea noastră de tine, le vom face dreptate și vom porni război împotriva ta și pe mare și pe uscat.
