1 Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicând: Scoală-te și măsoară templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei ce se închină în el.Ap 21,15
2 Iar curtea cea din afară a templului, scoate-o din socoteală și n-o măsura, pentru că a fost dată neamurilor, care vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci și două de luni.Ap 13,5
3 Și voi da putere celor doi martori ai mei și vor prooroci, îmbrăcați în sac, o mie două sute și șaizeci de zile.Ap 12,6
4 Aceștia sunt cei doi măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului.Za 4,3.11.14
5 Și dacă voiește cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor și mistuiește pe vrăjmașii lor; și dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie ucis.2Rg 1,10 Is 11,4 Ir 23,29 Iz 5,14 Os 6,5 2Tes 2,8
6 Aceștia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, și putere au peste ape să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.Ies 7,19 1Rg 17,1 Za 14,17
7 Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, și-i va birui și-i va omorî.Dn 11,33 Ap 13,8 Ap 17,8
8 Și trupurile lor vor zăcea pe ulițele cetății celei mari, care se cheamă, duhovnicește, Sodoma și Egipt, unde a fost răstignit și Domnul lor.Ir 25,33
9 Și din popoare, din seminții, din limbi și din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile și jumătate și nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.
10 Iar locuitorii de pe pământ se vor bucura de moartea lor și vor fi în veselie și își vor trimite daruri unul altuia, pentru că acești doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pământ.
11 Și după cele trei zile și jumătate, duh de viață de la Dumnezeu a intrat în ei și s-au ridicat pe picioarele lor și frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei.
12 Și din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiți-vă aici! Și s-au suit la cer, în nori, și au privit la ei dușmanii lor.
13 Și în ceasul acela s-a făcut cutremur mare și a zecea parte din cetate s-a prăbușit și au pierit în cutremur șapte mii de oameni, iar ceilalți s-au înfricoșat și au dat slavă Dumnezeului cerului.Ap 16,18
14 Al doilea "vai" a trecut; al treilea "vai", iată, vine degrabă.Ap 8,13 Ap 9,12
15 Și a trâmbițat al șaptelea înger și s-au pornit, în cer, glasuri puternice care ziceau: Împărăția lumii a ajuns a Domnului nostru și a Hristosului Său și va împărăți în vecii vecilor.Dn 7,18 Ap 7,10 Ap 10,7
16 Și cei douăzeci și patru de bătrâni, care șed înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor, au căzut cu fețele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu,Ap 4,4
17 Zicând: Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Cel ce ești și Cel ce erai și Cel ce vii, că ai luat puterea Ta cea mare și împărățești.
18 Și neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta și vremea celor morți, ca să fie judecați, și să răsplătești pe robii Tăi, pe prooroci și pe sfinți și pe cei ce se tem de numele Tău, pe cei mici și pe cei mari, și să pierzi pe cei ce prăpădesc pământul.
19 Și s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, și s-a văzut în templul Lui chivotul legământului Său, și au fost fulgere și vuiete și tunete și cutremur și grindină mare.Ap 8,5
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 După aceea, mi s-a dat o trestie ca un toiag și mi s-a spus: „Ridică-te și măsoară templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei care se prosternă în el!
1 Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicând: Scoală-te și măsoară templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei ce se închină în el.
2 Curtea din afara templului las-o deoparte și n-o măsura, pentru că a fost dată păgânilor! Ei vor călca în picioare cetatea cea sfântă timp de patruzeci și două de luni,
2 Iar curtea cea din afară a templului, scoate-o din socoteală și n-o măsura, pentru că a fost dată neamurilor, care vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci și două de luni.
3 iar eu voi da [putere] celor doi martiri ai mei și vor profeți îmbrăcați în sac timp de o mie două sute șaizeci de zile”.
3 Și voi da putere celor doi martori ai mei și vor prooroci, îmbrăcați în sac, o mie două sute și șaizeci de zile.
4 Aceștia sunt cei doi măslini și cele două candelabre care stau înaintea Stăpânului pământului.
4 Aceștia sunt cei doi măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului.
5 Dacă cineva ar vrea să-i dăuneze, foc va ieși din gura lor ca să-i mistuie pe dușmanii lor. Într-adevăr, dacă cineva ar vrea să-i dăuneze, astfel trebuie să fie ucis.
5 Și dacă voiește cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor și mistuiește pe vrăjmașii lor; și dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela trebuie ucis.
6 Ei au putere să închidă cerul ca să nu cadă ploaie în zilele profeției lor și mai au putere asupra apelor, să le schimbe în sânge și să lovească pământul cu orice fel de plăgi ori de câte ori ar vrea.
6 Aceștia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, și putere au peste ape să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi.
7 Dar când vor termina mărturia lor, Fiara care se ridică din abis va face război cu ei, îi va învinge și-i va ucide.
7 Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adânc va face război cu ei, și-i va birui și-i va omorî.
8 Cadavrele lor vor fi în piețele cetății celei mari, care se numește, în sens spiritual, Sodóma și Egipt, unde a fost răstignit și Domnul lor
8 Și trupurile lor vor zăcea pe ulițele cetății celei mari, care se cheamă, duhovnicește, Sodoma și Egipt, unde a fost răstignit și Domnul lor.
9 și, timp de trei zile și jumătate, [oameni] din toate popoarele, triburile, limbile și neamurile vor privi cadavrele lor și nu vor permite ca să fie puse în mormânt cadavrele lor.
9 Și din popoare, din seminții, din limbi și din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile și jumătate și nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.
10 Iar locuitorii pământului se vor bucura de [moartea] lor, se vor veseli și își vor trimite daruri unii altora, pentru că acești doi profeți i-au chinuit pe locuitorii pământului.
10 Iar locuitorii de pe pământ se vor bucura de moartea lor și vor fi în veselie și își vor trimite daruri unul altuia, pentru că acești doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pământ.
11 Dar după trei zile și jumătate a intrat în ei duhul vieții de la Dumnezeu și au stat pe picioarele lor și o mare groază a căzut peste cei care îi priveau.
11 Și după cele trei zile și jumătate, duh de viață de la Dumnezeu a intrat în ei și s-au ridicat pe picioarele lor și frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei.
12 Atunci au auzit un glas puternic din ceruri care le spunea: „Urcați aici!”. Iar ei au urcat la cer într-un nor în timp ce dușmanii lor îi priveau.
12 Și din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiți-vă aici! Și s-au suit la cer, în nori, și au privit la ei dușmanii lor.
13 În ceasul acela, a venit un mare cutremur și a zecea parte a cetății a căzut și au fost uciși în timpul cutremurului șapte mii de oameni. Iar cei care au rămas, cuprinși de groază, îl preamăreau pe Dumnezeul din ceruri.
13 Și în ceasul acela s-a făcut cutremur mare și a zecea parte din cetate s-a prăbușit și au pierit în cutremur șapte mii de oameni, iar ceilalți s-au înfricoșat și au dat slavă Dumnezeului cerului.
14 Al doilea „vai” a trecut; iată, al treilea „vai” vine repede!
14 Al doilea "vai" a trecut; al treilea "vai", iată, vine degrabă.
15 Și cel de-al șaptelea înger a sunat din trâmbiță. Atunci au răsunat glasuri puternice în cer, spunând:
„Împărăția lumii aparține acum
Domnului nostru și Unsului său.
Iar el va domni în vecii vecilor”.
15 Și a trâmbițat al șaptelea înger și s-au pornit, în cer, glasuri puternice care ziceau: Împărăția lumii a ajuns a Domnului nostru și a Hristosului Său și va împărăți în vecii vecilor.
16 Și cei douăzeci și patru de bătrâni care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe tronurile lor au căzut cu fața la pământ și l-au adorat pe Dumnezeu,
16 Și cei douăzeci și patru de bătrâni, care șed înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor, au căzut cu fețele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu,
17 spunând:
„Îți mulțumim, Doamne
Dumnezeule atotputernic,
care ești și care erai,
căci ai primit puterea ta cea mare
și [ai început să] domnești.
17 Zicând: Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Cel ce ești și Cel ce erai și Cel ce vii, că ai luat puterea Ta cea mare și împărățești.
18 Neamurile se mâniaseră,
dar a venit mânia ta
și timpul celor morți
ca să fie judecați
și să dai răsplată slujitorilor tăi,
profeților, și sfinților
și celor care se tem de numele tău,
celor mici și celor mari
și să-i distrugi pe cei care distrug pământul”.
18 Și neamurile s-au mâniat, dar a venit mânia Ta și vremea celor morți, ca să fie judecați, și să răsplătești pe robii Tăi, pe prooroci și pe sfinți și pe cei ce se tem de numele Tău, pe cei mici și pe cei mari, și să pierzi pe cei ce prăpădesc pământul.
19 Atunci s-a deschis templul lui Dumnezeu care este în cer și a fost văzut chivotul alianței lui în templul său. Apoi au fost fulgere, zgomote, tunete, cutremur și grindină mare.
19 Și s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, și s-a văzut în templul Lui chivotul legământului Său, și au fost fulgere și vuiete și tunete și cutremur și grindină mare.
