1 Și s-a arătat din cer un semn mare: o femeie înveșmântată cu soarele și luna era sub picioarele ei și pe cap purta cunună din douăsprezece stele.
2 Și era însărcinată și striga, chinuindu-se și muncindu-se ca să nască.Mi 5,2
3 Și alt semn s-a arătat în cer: iată un balaur mare, roșu, având șapte capete și zece coarne, și pe capetele lui, șapte cununi împărătești.Dn 7,24 Ap 12,9 Ap 13,1 Ap 17,3 Ap 20,2
4 Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului și le-a aruncat pe pământ. Și balaurul stătu înaintea femeii, care era să nască, pentru ca să înghită copilul, când se va naște.
5 Și a născut un copil de parte bărbătească, care avea să păstorească toate neamurile cu toiag de fier. Și copilul ei fu răpit la Dumnezeu și la tronul Lui,Ps 2,9 1Co 15,25 Ap 2,27
6 Iar femeia a fugit în pustie, unde are loc gătit de Dumnezeu, ca să o hrănească pe ea, acolo, o mie două sute și șaizeci de zile.Ap 11,3
7 Și s-a făcut război în cer: Mihail și îngerii lui au pornit război cu balaurul. Și se războia și balaurul și îngerii lui.Dn 10,13.15 Dn 12,1
8 Și n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer.
9 Și a fost aruncat balaurul cel mare, șarpele de demult, care se cheamă diavol și satana, cel ce înșeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ și îngerii lui au fost aruncați cu el.Lc 10,18 Ap 12,3 Ap 20,3
10 Și am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s-a făcut mântuirea și puterea și împărăția Dumnezeului nostru și stăpânirea Hristosului Său, căci aruncat a fost pârâșul fraților noștri, cel ce îi pâra pe ei înaintea Dumnezeului nostru, ziua și noaptea.Iov 1,6 Za 3,1 Rm 8,23 Rm 16,20
11 Și ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor și nu și-au iubit sufletul lor, până la moarte.Lc 14,26 Rm 8,37
12 Pentru aceasta, bucurați-vă ceruri și cei ce locuiți în ele. Vai vouă, pământule și mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci știe că timpul lui e scurt.Ps 95,11 Is 49,13
13 Iar când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit pe femeia care născuse pruncul.
14 Și femeii i s-au dat cele două aripi ale marelui vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo o vreme și vremuri și jumătate de vreme, departe de fața șarpelui.Dn 7,25 Dn 12,7
15 Și șarpele a aruncat din gura lui, după femeie, apă ca un râu ca s-o ia apa.
16 Și pământul i-a venit femeii într-ajutor, căci pământul și-a deschis gura sa și a înghițit râul pe care-l aruncase balaurul, din gură.
17 Și balaurul s-a aprins de mânie asupra femeii și a pornit să facă război cu ceilalți din seminția ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și țin mărturia lui Iisus.
18 Și a stat pe nisipul mării.
Traducerea catolică
Traducerea ortodoxă
1 Și s-a arătat în cer un semn mare: o femeie îmbrăcată în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap, o coroană de douăsprezece stele.
1 Și s-a arătat din cer un semn mare: o femeie înveșmântată cu soarele și luna era sub picioarele ei și pe cap purta cunună din douăsprezece stele.
2 Ea era însărcinată; striga în chinurile nașterii, frământându-se să nască.
2 Și era însărcinată și striga, chinuindu-se și muncindu-se ca să nască.
3 Apoi a apărut un alt semn în cer: iată, un dragon ca de foc, mare, având șapte capete și zece coarne, iar pe capete – șapte diademe.
3 Și alt semn s-a arătat în cer: iată un balaur mare, roșu, având șapte capete și zece coarne, și pe capetele lui, șapte cununi împărătești.
4 Coada lui târa a treia parte din stelele cerului și le-a aruncat pe pământ. Dragonul stătea înaintea femeii care trebuia să nască pentru a devora copilul când va fi născut.
4 Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului și le-a aruncat pe pământ. Și balaurul stătu înaintea femeii, care era să nască, pentru ca să înghită copilul, când se va naște.
5 Ea a născut un copil de parte bărbătească, care va păstori toate neamurile cu un sceptru de fier; copilul ei a fost răpit la Dumnezeu și la tronul său,
5 Și a născut un copil de parte bărbătească, care avea să păstorească toate neamurile cu toiag de fier. Și copilul ei fu răpit la Dumnezeu și la tronul Lui,
6 iar femeia a fugit în pustiu, acolo unde avea un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo timp de o mie două sute șaizeci de zile.
6 Iar femeia a fugit în pustie, unde are loc gătit de Dumnezeu, ca să o hrănească pe ea, acolo, o mie două sute și șaizeci de zile.
7 Și s-a făcut un război în cer: Mihaél și îngerii lui s-au luptat cu dragonul; și dragonul a luptat împreună cu îngerii lui,
7 Și s-a făcut război în cer: Mihail și îngerii lui au pornit război cu balaurul. Și se războia și balaurul și îngerii lui.
8 dar n-a avut putere și nu s-a mai găsit locul lor în cer.
8 Și n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer.
9 Atunci a fost aruncat dragonul cel mare, șarpele cel de la început, care se cheamă diavolul și Satána, cel care înșală toată lumea. A fost aruncat pe pământ și împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui.
9 Și a fost aruncat balaurul cel mare, șarpele de demult, care se cheamă diavol și satana, cel ce înșeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ și îngerii lui au fost aruncați cu el.
10 Și s-a auzit un glas puternic în cer spunând:
„Acum au venit mântuirea și puterea,
împărăția Dumnezeului nostru
și puterea Unsului său,
pentru că a fost aruncat [afară]
acuzatorul fraților noștri,
cel care îi acuza
înaintea Dumnezeului nostru
ziua și noaptea,
10 Și am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s-a făcut mântuirea și puterea și împărăția Dumnezeului nostru și stăpânirea Hristosului Său, căci aruncat a fost pârâșul fraților noștri, cel ce îi pâra pe ei înaintea Dumnezeului nostru, ziua și noaptea.
11 dar ei l-au învins prin sângele Mielului
și prin cuvântul mărturiei lor
și nu și-au iubit viața până la moarte.
11 Și ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor și nu și-au iubit sufletul lor, până la moarte.
12 De aceea bucurați-vă, ceruri
și cei care locuiți în ele!
Vai pământului și mării,
pentru că diavolul a coborât la voi
cuprins de mânie mare
pentru că știe că mai are puțin timp!”.
12 Pentru aceasta, bucurați-vă ceruri și cei ce locuiți în ele. Vai vouă, pământule și mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci știe că timpul lui e scurt.
13 Când a văzut dragonul că a fost aruncat pe pământ, [a început] s-o persecute pe Femeia care născuse [copilul] de parte bărbătească.
13 Iar când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit pe femeia care născuse pruncul.
14 Dar i s-au dat Femeii cele două aripi ale vulturului celui mare ca să zboare în pustiu spre locul ei, unde este hrănită pentru un timp, pentru timpuri și pentru jumătate de timp, departe de fața șarpelui.
14 Și femeii i s-au dat cele două aripi ale marelui vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo o vreme și vremuri și jumătate de vreme, departe de fața șarpelui.
15 Atunci șarpele a aruncat din gura lui după femeie apă ca un fluviu, ca s-o ia fluviul.
15 Și șarpele a aruncat din gura lui, după femeie, apă ca un râu ca s-o ia apa.
16 Dar pământul i-a venit în ajutor femeii și pământul și-a deschis gura și a înghițit fluviul pe care îl aruncase dragonul din gura lui.
16 Și pământul i-a venit femeii într-ajutor, căci pământul și-a deschis gura sa și a înghițit râul pe care-l aruncase balaurul, din gură.
17 Dragonul s-a înfuriat pe femeie și a plecat să facă război cu urmașii descendenței ei, aceia care păzesc poruncile lui Dumnezeu și au mărturia lui Isus;
17 Și balaurul s-a aprins de mânie asupra femeii și a pornit să facă război cu ceilalți din seminția ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și țin mărturia lui Iisus.
18 și [dragonul] a stat pe nisipul mării.
18 Și a stat pe nisipul mării.
